Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)

1964-09-01 / nr. 4756

O ultimă­ verificare şi nici­o instalaţie modernă de fo­raj va fi trimisă de Uzinele „1 Mai“ — Ploieşti să sfre­delească adincurile petroli­fere ale ţării. 4000 TONE METAL ECONOMISIT Concomitent cu sporirea pro­ducţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost, siderurgiştii de la Uzinele „Oţelul Roşu" urmăresc în între­cerea socialistă şi gospodărirea cu grijă a metalului. în acest sens, ei extind tot mai mult laminarea de precizie, procedeu modern cunos­cut sub denumirea de laminare la toleranţe negative. Rezultatele obţinute sunt evidente. Numai în anul acesta colectivul uzinelor a economisit peste­­ 8,6 tone de metal. Cu rezultate bune folosesc a­­cest procedeu şi laminoriştii reşi­­ţeni care prelucrează la toleranţe negative peste 50 la suta din pro­­filele de laminare, precum şi cei de­­ la Hunedoara şi Cîmpia Turzii. Ca urmare, in întreaga indus­trie siderurgică s-au economisit de la începutul anului şi pînă a­­cum mai mult de 4000 tone­ de metal. (Agerpres) Veşti din agricultură « In regiunea Dobrogea s-a terminat recoltatul fasolei în cultură pură, cultivată anul a­­cesta pe o suprafaţă de peste 2 900 ha şi se apropie de sfîr­­şit strînsu­l recoltei de fasole pe cele peste 90 000 ha culti­vate intercalat printre po­rumb. Această lucrare a fost ter­minată în raioanele Tulcea, Is­tria, Negru Vodă. Din cui­tusta intercalată colectiviştii din a­­ceasta parte a ţării vor rea­liza anul acesta o producţie suplimentară de cel puţin 500 vagoane fasole. • ORADEA — Colectiviştii din Şimand, Sîntana, Zerind, Căciari, Grăniceri şi altele din regiunea Crişana au început recoltarea sfeclei de zahăr. Numai în ultimele zile din ra­ioanele Criş şi Salonta, raioane cu suprafeţe mari ocupate de a­­ceastă cultură, au fost livrate Fabricii de zahăr din Arad peste 250 vagoane sfeclă de zahăr. Această cultură ocupă în regiunea Crişana anul a­­cesta o suprafaţă de peste 11 000 ha. •" G.A.S. şi gospodările co­lective din raioanele Oradea, Marghita, Salonta şi Criş exe­cută în prezent arături adinei de vară pe ultimele suprafeţe. In vederea grăbirii ritmului de lucrări, peste 700 tractoare lucrează în două schimburi, iar aproape 1 400 în schimburi prelungite. ­e panourile pur­­t­­ate prin faţa tribunelor de con­structorii de strun­guri din Arad, în ziua de 23 August, era înscrisă prin­tre ultimele realizări ale co­lectivului nostru — îndeplini­rea şi depăşirea tuturor anga­jamentelor luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a Eliberării patriei — şi asimi­larea, la un înalt nivel tehnic, a strungurilor revolver. S.R.O. şi S.R.V. — strungul revolver orizontal şi, respec­tiv, vertical — pot fi folosite atît la prelucrarea barelor cu trecere prin axul principal al maşinii la cele două diametre adoptate pentru fiecare tip de strung, 25 şi 40 mm, cit şi la prelucrarea semifabricate­lor matriţate sau forjate de dimensiuni reduse. Făcînd comparaţie între ca­racteristicile şi arhitectonica strungurilor revolver romî­­neşti şi a celor similare pro­duse în ţări cu industrie pu­ternic dezvoltată, rezultă că lucrătorii din sectorul de con­cepţie al uzinei noastre — în majoritate ingineri şi tehni­cieni tineri, sub 30 de ani — şi-au însuşit întru totul ten­dinţele moderne în construc­ţia noilor­­ tipuri. Iată cîteva exemple care ilustrează acest fapt. Construcţiile similare strungurilor S.R.O. 40 şi S.R.V. 40 au în medie 12 trepte de turaţie ; prototipurile realiza­te în uzina noastră au 16 trepte. Valoarea medie maxi­mă a turaţiilor este de 2 000 rot/min la strungurile de tip S.R.V. 40­ şi 2 300 rot/min la S.R.O. 40 ; strungurile noastre ating 2 240 şi, respectiv, 2 800 de rotaţii pe minut. De ase­menea, puterea instalată este identică cu a celor mai per­fecţionate tipuri din lume. Dacă adăugăm folosirea, pen­tru prima dată în ţara noas­tră, a cutiilor de viteză cu cuplaje electromagnetice , care permit comanda după programe stabilite pentru fie­care reper în parte, perfecţio­nările aduse sistemelor de strângere, precum şi clasa de precizie realizată la cele 4 prototipuri omologate — S.R.O. 25, S.R.O. 40, S.R.V. 25 şi S.R.V. 40 — imaginea noilor maşini este completă. Conducerea uzinei apreciază eforturile depuse în această privinţă de grupa specială de proiectanţi condusă de tînărul inginer Traian Chişcan, de coordonatorul execuţiei pro­totipului, inginerul Emil Popa, de proiectantul Emeric Szabó sau de tînărul lăcătuş Milivoi Mihailovici de la serviciul mecanic şef. O performanţă deosebită a tinerilor noştri proiectanţi este tipizarea ma­jorităţii reperelor. Bunăoară, pentru S.R.O. 25 şi S.R.V. 25 numai aproximativ 300 de re­pere sunt distincte, restul fiind comune. Se ştie că prototipul şi pro­dusul realizat în serie diferă între ele ca mod şi timp­ de execuţie. Pentru atingerea u­­nei înalte productivităţi a muncii la fabricaţia de serie sunt necesare o seamă de dis­pozitive care permit prelucra­rea rapidă a reperelor mari sau execuţia simultană a pie­selor cu dimensiuni reduse. Menţinerea calităţilor proto­tipului la produsul de serie impune un nivel înalt de exe­cuţie al sculelor, dispozitive­lor şi verificatoarelor care vor fi folosite, o pregătire temeini­că a oamenilor care vor exe­cuta strungurile revolver. Este vorba, deci, de pregătirea temeinică a întregului proces tehnologic al fabricaţiei de serie. Tocmai de acest lucru ne ocupăm în prezent. A mai rămas o lună din acest trimes­tru şi, la sfârşitul lui, vor intra în producţie două tipuri din noile strunguri : S.R.O. 25 şi S.R.O. 40. Experienţa acumulată la pregătirea fabricaţiei celorlal­te 6 tipuri pe care le executăm în acest an a contribuit în mare măsură la buna organi­zare a activităţii de pregătire a seriei zero pentru noile strunguri revolver, începând chiar cu biroul de pregătire a fabricaţiei. In acest an, sta­bilirea tehnologiei a început c­u o lună înainte de proiecta­rea sculelor dispozitivelor și verificatoarelor. De ce ? Pen­tru ca în momentul în care MARȚIAN FUCIU — director — Uzina de strunguri — Arad (Continuare in pag. a lll-a) La nivelul prototipurilor PRODUCŢIA DE SERIE ■ COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Popu­lare Romine şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroener­getic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedin­tele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca In ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Ro­míne au început luni dimi­neaţa lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfă­şoară între 31 august şi 9 sep­tembrie, participă peste 1 200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători ştiinţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimen­taţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei inter­naţionale pentru Energia Ato­mică. In prezidiu au luat loc con­ducători ai Asociaţiei interna­ţionale de ştiinţa solului, re­prezentanţi ai F. A. O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedin­ţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. P­o­­mîne, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vice­preşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Mi­hai Dalea, preşedin­tele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Româno, Ştefan Bălan,­­mi­nistrul învă­ţâm­întului, Mihai­­Sudor, ministrul economiei fo­restiere, Gheorghe Hossu, pre­şedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru C­odarcea, preşedintele Comi­tetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, preşedintele Comitetului de or­ganizare al celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiin­ţa solului. Preşedintele Consiliului fie Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit calcu­­larea inaugurală, să asigure o abundenţă de pro­duse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi com­baterea eroziunii solului, tera­­sările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui pro­ces, valorificarea solurilor ni­sipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din lun­cile principalelor cursuri de apei Sarcinile complexe ale dez­voltării agriculturii au solici­tat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activi­tate ştiinţifică, pentru îmbună­tăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cit mai strînsă a şti­inţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Mutica şi preocupările dv. preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un­­ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea ac­tivitate este legată organic, in­disolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împre­ună cu celelalte state iubitoa­re de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, sa­lută şi sprijină contactele din­tre oamenii de ştiinţă din toa­te ţările, ca factor de întări­re a colaborării internaţiona­le, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spiri­tuale. (aplauze). îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dez­voltarea spiritului de înţele­gere şi colaborare internaţio­nală, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumnea­voastră cel mai deplin succes! (aplauze puternice).­­A­­u luat, de asemenea, cu­­vîntul acad. prof. Nicolae Cer­n­­escu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa soli­(Continuare în pag. a lll-a) Cumtarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pen­tru mine să adresez, în nu­mele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Popu­lare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţi­­lor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, re­uniţi la acest important Con­gres pe care avem cinstea de al găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv, întrunind sa­vanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea pro­blemelor în dezbatere, o im­portantă manifestare ştiinţi­fică internaţională. Este neîn­doielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlu­crarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la pro­gresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală că­reia dv. îi consacraţi efortu­rile — sporirea fertilităţii so­lului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specia­litate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de în­semnătate majoră pentru îm­bunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoa­relor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în di­ferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnu­triţia; imense suprafeţe de te­renuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un ran­dament scăzut sau se degra­dează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu in creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort co­lectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei­ puse în slujba sporirii continue a rodniciei pământului. Suntem­ bucuroşi să consta­tăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră­­ , important, for de colaborare internaţio­nală în domeniul ştiinţelor a­­gricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de pro­bleme teoretice şi practice le­gate de sporirea producţiei a­­gricole, contribuţia substanţi­ală adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apre­ciere. Cu­ satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Mur­­goci, membru fondator al Aso­ciaţiei Internaţionale de Şti­inţă a Solului, iniţiator al pri­mei conferinţe mondiale de pe­dologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia­ lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vi­zitele în unităţi industriale şi agricole,­in instituţii de cerce­tare, învăţământ şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndea­proape a activităţii specialişti­lor­ şi oamenilor noştri de şti­inţă din agricultură, a realiză­rilor obţinute de poporul no­stru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşimdu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că gu­vernul român, depunînd efor­turi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii na­­ţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvolta­rea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale con­strucţiei economice. România îşi asigură din producţia pro­prie hrana populaţiei, aprovi­zionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibili­tăţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehni­cii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi efi­cienţă­ economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a pro­ducţiei agricole într-o varie­tate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lu­crărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extin­derea irigaţiilor, folosirea se­minţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asi­gura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispu­nem pentru a făuri o agricultu­ră modernă, înaintată, capabilă I ! Pregătiri pentru deschiderea noului an şcolar BACĂU (de la coresponden­tul nostru) Comuna Huruieşti din raio­nul Adjud are de cîteva zile un nou local de şcoală. Cele 5 săli sunt gata să primească elevii. In aceste zile ele sunt mobilate cu bănci, catedre, du­lapuri voi, se prind deasupra uşilor plăcuţele cu denumirea claselor. La construcţia şcolii au participat în timpul lor li­ber numeroşi colectivişti tineri şi virstnici, astfel incit costul noului edificiu a fost redus cu peste 100 000 lei. Tot in raionul Adjud se exe­cută ultimele lucrări de fini­sare la alte 3 şcoli: 2 în co­muna Pănceşti şi una în co­muna Urecheşti. In acelaşi ritm se lucrează în întreaga re­giune Bacău. Trei noi localuri de şcoli, fiecare cu cite 16 săli de clasă vor fi date în curînd în folosinţă la Bacău, Adjud şi Bicaz. La Slănic Moldova este deja terminată clădirea unei şcoli cu 8 săli de clasă. In satele şi oraşele regiunii se află în construcţie un număr de 272 săli noi de clasă, cele mai multe fiind în prezent în stadiu de finisare. De aseme­nea, reparaţiile curente sunt pe terminate în toate cele 1100 localuri de şcoală ce-şi vor deschide la 15 septembrie por­țile. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Orașut Central al Uniunii Tineretului Muncilor Anul XX, Seria II, nr. 4756 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 septembrie 1964 @ asm m Bsas 'rrsr hsa Cabluri din material plastic in lucrarile de telecomunicaţii In lucrările de telecomunica­ţii au început să fie utilizate, pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti. Ele se întrebuin­ţează la reţelele subterane telefonice, de radioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de cablurile izolate în hîrtie, cau­ciuc, mătase, bumbac şi plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De ase­menea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace me­canizate, durata de instalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor produse, specialiştii din tele­comunicaţii se preocupă de ex­tinderea lor. (Agerpres) Confruntare finală Azi, începe la Bucureşti faza pe ţară a celui de-al Vlll-lea Concurs studenţesc de mate­matică, mecanică, fizică. Con­cursul, organizat de Ministerul Invăţămîntului, Comitetul E­­xecutiv al U.A.S.R., Societatea de Ştiinţe de matematică-me­­canică şi Societatea de fizică­­chimie, va reuni, în faza sa finală, peste 450 de studenţi, selecţionaţi în cadrul fazei pe institute, desfăşurată în toate cele 15 centre universitare. Concursul, constînd din două lucrări scrise, va avea loc în zilele de 1 şi 2 septembrie, ur­­mînd ca în cadrul festivităţii de premiere din 3 septembrie, studenţilor care se vor dovedi cei mai bine pregătiţi să le fie decernate patru premii spe­ciale, numeroase alte premii şi menţiuni. | J //V PAG. A II-A : « Studenţi 1« şcoala $ producţiei (Ancheta­­ noastră) « Chipul patriei (Vizi - tind Expoziţia reali-­ zărilor economiei na­ţionale) » Înaintea primului­­ gong (Stagiunea­ 1964 1965 la Teatru1£ de Comedie « IN PAG. A III-A : | | I I ! B o SPORT Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. P. Chineze Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze, care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Româ­niei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut par­te : Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C. C. al P. C. Chinez,­ vicepremier al Consiliului de­ Stat, conducă­torul delegaţiei, Liu Ia-lou,­­ membru al C. C. al P. C. Chi­­­­nez, adjunct al ministrului apărării­ naţionale, Li Cian, I adjunct al ministrului comer- I­­ului exterior, Hou De-ban, I adjunct al ministrului indus- t triei chimic, membru al A­­­­cademiei de ştiinţe din China, I şi Liu Fan,­’ambasadorul R.P. I Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Ro­mâne şi R. P. Chineze. La plecare, membrii delega­ţiei au fost conduşi de tovară­­ş­eşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gri­­gore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C. C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat al Planifi­cării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C. C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutovea­­nu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi mem­bri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acredi­taţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. ★ De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chi­neze a adresat următoarea te­legramă : Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Dragi tovarăşi, în momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permiteţi-mi ca în numele tu­turor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chine­ze să exprim încă o dată cor­diale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romín, Consi­liului de Stat al R. P. Romine şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romine, precum şi ospitalieru­lui popor român, în timpul şederii sale în Ro­­mînia, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nez­druncinat dintre poporul chi­nez şi poporul român. Prin participarea la festivită­­ţile consacrate celei de-a 20-a aniversări a Eliberării României şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adincă des­pre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut po­porul român sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin. Urez poporului român, sub conducerea Partidului­ Muncito­resc Român, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai stră­lucite în construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. per­sonal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Rominiei- LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. D. Vietnam Luni dimineaţă, a­ părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. D. Vietnam care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romî­niei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut par­­te Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, condu­cătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul cultu­rii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, mem­bru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasado­rul R. D. Vietnam la Bucu­reşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Ro­míne şi R. D. Vietnam. La plecare, membrii delega­ţiei au fost conduşi de tova­răşii Alexandru Drăghici, Le­ontin Sălăjan, Roman Moldo­van, prim-vicepreşedinte a Comitetului de Stat al Plani­ficării, membru al Consiliulu de Stat, Gheorghe Cioară Constantin Lăzărescu şi An­drei Păcuraru, membri suple­anţi ai C.C. al P.M.R., gene­­ral-colonel Ion Tutoveanu, ad­junct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei adjunct al ministrului aface­rilor externe, Constantin Si­mion, şef de secţie la C. C. a P.M.R., şi­ de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi mem­bri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R.D. Viet­nam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres)

Next