Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)

1964-10-01 / nr. 4782

Noul an universitar începutSUCCES l­a Jean Livescu adjunct al ministrului invăţămîntului mfiteatrele şi laboratoarele frea­mătă din nou de ecourile paşilor, al glasurilor şi rîsului tineresc al studenţilor , reîncep cursurile universitare. Şi străzile centrelor universitare se umplu, la 1­1 oc­tombrie, de o viaţă nouă tine­rească. Bucuroşi, colegii „vechi“ se reîntîl­­nesc, tovarăşi de muncă uniţi prin prie­tenie, prin planuri şi visuri de viitor. Pe lingă ei, „bobocii“ abia trecuţi prin emoţiile admiterii sunt încă timizi, puţin dezorientaţi în faţa problemelor noi pe care le pune ca­pitolul nou de viaţă pe care-l constituie stu­denţia ; curînd, în colectivul universitar al profesorilor şi tovarăşilor de muncă se vor simţi şi ei studenţi „de cînd lumea". Frumoasă e vîrsta studenţiei, cînd se plă­mădeşte, prin muncă, prin frămîntarea idei­lor, prin ciocnirea conştientă cu problemele vieţii, specialistul şi cetăţeanul de mîine, constructor activ, dornic să-şi pună cu abne­gaţie mintea şi inima în slujba marii cauze pentru care cu atîta forţă creatoare munceşte poporul, sub conducerea înţeleaptă a parti­dului. Grija partidului şi guvernului se în­dreaptă continuu spre tineretul studenţesc ; dovezile elocvente sunt numeroasele construc­ţii moderne pentru învăţămînt, pentru cămine şi cantine, care lărgesc an de an spaţiul des­tinat studenţilor, înfiinţarea de laboratoare utilaje cu aparatură modernă, fondurile me­reu mai mari acordate bibliotecilor, asigura­rea de manuale şi cursuri, creşterea număru­lui de burse de care poate beneficia orice student merituos. Conducerile institutelor şi personalul di­dactic fac eforturi pentru a asigura organi­zarea raţională a procesului de învăţămînt şi nivelul cursurilor, seminariilor şi lucrărilor practice corespunzător progreselor ştiinţei şi tehnicii mondiale şi necesităţilor economiei, şi culturii naţionale. Activităţile practice asigură legarea directă a cunoştinţelor teoretice cu realitatea vieţii.­Ştiinţele sociale fundamen­tează teoretic datele specialităţii şi contribuie la educarea tînărului în spiritul adineului devotament pentru politica justă a partidului nostru şi pentru opera de construcţie socia­listă. Acest complex de realizări asigură ca- ca­litatea învăţămîntului nostru superior şi ca­racterul său profund democratic. Absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt superior fac faţă cu cinste şi devota­ment sarcinilor de muncă la locurile pe care şi le-au ales în producţie şi în sectorul social-cultural. Ca orice altă activitate, munca de student nu este uşoară. Disciplinele unei specialităţi formează un tot organic, desti­nat să asigure studentului, în mod progresiv, un ansamblu de cunoştinţe de cultură filozofico-socială şi generală, pe care se grefează apoi, în anii superiori, cunoştinţele, meto­dele de cercetare dintr-un anumit domeniu de specializare. Această concepţie, care armonizează echilibrat formaţia ge­nerală ştiinţifică şi necesitatea de a pregăti buni specialişti, implică o dozare bine gîndită a eforturilor studentului, per­severenţă în muncă, studiu sistematic, pe baza unei infor­maţii multilaterale, prin care să se valorifice critic bogata moştenire culturală ştiinţifică şi tehnică a trecutului, literat­­ura de specialitate pe plan cit mai larg, naţional şi mondial, cunoaşterea aprofundată a realităţilor prezente şi perspec­tiva pe care o deschide ştiinţa spre viitor , cînd actualul stu­(Continuare în pag. a lll-a) Din nou, la facul tate Foto : N. STELORIAN Consfătuire pe tema: H A CHELTUIELILOR IN FORAJ BACĂU (de la co­respondentul nostru). — Zilele trecute la Tg. Ocna a avut loc o consfătuire în ca­drul căreia au fost dezbătute posibilităţi­le reducerii costului de deviz al sondelor de foraj. In cadrul consfătuirii, brigadie­rul Constantin Măn­­toiu de la sonda 400 B a întreprinderii de foraj Tg. Ocna, a pre­zentat o interesantă expunere. Colectivul pe care il conduce a hotărît, în urmă cu mai bine de două luni, să reducă cheltuielile de deviz la sonda în foraj cu cel puţin 2 la sută. Această ho­­tărîre — a arătat Con­stantin Măntoiu — s-a bizuit pe o serie de măsuri pe care Între­gul colectiv şi-a pro­pus să le îndeplineas­că. Astfel, prin redu­cerea timpului de re­paraţii sub 3 la sută şi prin creşterea vi­tezei mecanice de a­­vansare a sapei cu 1 la sută a crescut vi­teza de lucru. Sondorii lui Constantin Măn­toiu au acordat o a­­tenţie foarte mare funcţionării pompelor de noroi şi respectării fişei tehnologica a sondei, ceea ce a dus la aplicarea unui re­gim de foraj optim. Cu ocazia consfătu­irii, colectivul brigăzii a relatat rezultatele obţinute în cele două luni de la stabilirea angajamentului , a fost astfel depăşit pla­nul la foraj cu 29 la sută, viteza de lucru cu 22 la sută, iar timpul neproductiv a fost redus de la 17 la sută (sarcina pla­nificată) la 5,7 la su­tă. Toate acestea au dus la o economia la preţul de cost în va­loare de peste 1600 000 lei. La consfătuire au luat cuvîntul numeroşi sondori, mecanici, in­gineri ai întreprinde­rii de foraj Tg. Ocna. De remarcat că au luat parte ca invitaţi şi reprezentanţi ai al­tor întreprinderi din regiune (I.F. Oneşti, I.P.R.O.D. Coop) care au spus că experienţa prezentată la consfătu­ire poate fi aplicată și în­ alte sectoare de activitate. iícfön) ! 0 nouă promoţie de specialişti pentru agricultură IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Agricultura socia­listă a primit un nou detaşa­ment de specialişti. Institutul agronomic, „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi a dat agricul­turii în acest an 140 de noi ingineri agronomi şi hortivi­­ticoli. Colegi 5 ani de facul­tate, s-au întîlnit, zilele aces­tea, pentru ultima oară în amfiteatru, pentru a primi repartiţia întîmpinată cu en­tuziasm şi bucurie. Absolvenţii noii promoţii ieşene s-au alăturat detaşa­mentului de specialişti din staţiunile experimentale, gos­podăriile de stat şi G.A.C. din 11 regiuni, majoritatea ple­­cînd în regiunile Iaşi, Sucea­va, Bacău, Galaţi, Liliana Vieru, Ion Antohi, Ileana A­­bordeesi, Constantin Cucu, Silvia Iliescu — fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească de-a lungul anilor de studii, fruntaşi­ şi ai pro­moţiei — sunt hotărîţi, ca de altfel toţi colegii lor, ca la noile locuri de muncă să nu precupeţească nici un efort, răsplătind astfel grija părin­tească pe care au simţit-o în anii studenţiei. i ! In acelasi timp : •Culesul •Eliberarea terenului •Arăturile Întrerupt cîteva zile, din cauza ploilor, recoltatul porumbului a fost reluat cu forte sporite in G.A.C. Biled din raionul Sinnico­­lau Mare. Viteza de lucru crește de la o zi la alta. La cîmp se a­­flă acum tot satul. Se recoltează (foto nr. 1); convoaie de care, autocamioane, remorci tractate de rutiere transportă ştiule­­jii la magazii; echipe de colectivişti string imediat coce­nii, iar alături, la numai cîţiva paşi, tractoarele înscriu brazde adinei. Se scrie primul capitol al viitoarei recolte. Toate echipele şi brigăzile sunt în întrecere. O­­biectivele: depăşirea vitezei zil­nice la recoltat (care aici este stabilită precis nu numai la nive-Iul gospodăriei, ci şi la brigadă şi chiar echipă), suprafeţe cit mai mari de teren eliberate. Pri­mele rezultate : pe gospodărie, cu toate că timpul a fost puţin fa­vorabil efectuării acestor lucrări (sile în şir a plouat din abunden­ţă), s-a strîns recolta de pe mai mult de 200 hectare, în timp­­ ce alte 170 de hectare au fost complet eliberate de coceni. La Şandra, gospodărie vecină cu Biled, primele raze ale dimi­neţii i-au găsit pe colectivişti la tăiatul cocenilor. In funcţie de timp, munca este aici organizată în două feluri. Cînd vremea este frumoasă, în primele ore ale di­mineţii întreaga echipă taie co­cenii iar apoi cînd soarele e sus şi cînd rouă s-a uscat se trece la culesul ştiuleţilor. Dar în ulti­mele zile a plouat. Pentru a se menţine un ritm rapid de lucru, munca a fost altfel organizată . Fiecare echipă a fost împărţită în două : o parte din colectivişti lucrau în aceste condiţii la tăiatul cocenilor, în timp ce alţii cule­geau ştiuleţii. La urmă, convoa­iele de care transportau simultan şi coceni şi ştiuleţi. Eliberarea te­renului se face paralel cu recolta­tul. Aici, la Şandra, o bună parte din coceni sunt transportaţi din cîmp direct la groapa de siloz, unde sunt tocaţi mărunt şi ames­tecaţi cu porumb verde din cul­tura dublă. Rezultă un nutreţ va­loros, care completează simţitor rezervele pentru iarnă. In acest fel au şi fost însilozate mai multe sute de tone de furaje. Şi acţiunea este doar la început. La gospodăria colectivă din lucea Mare, unde o suprafaţă însemnată de grîu va fi însămîn­­ţată după porumb, tractoarele au şi pregătit un bun pat germinativ pe circa 100 de hectare cultivate anul acesta cu prăşitoare (foto nr. 2). Recoltatul porumbului, elibe­rarea terenului, arăturile, se des­făşoară în aceste zile din plin în toate gospodăriile agricole colec­tive şi de stat din raionul Sînnico­­lau Mare. In zilele cînd din cauza ploilor nu s-au putut recolta ştiuleţii, cel mai mare număr de colecti­vişti şi mijloace de transport au fost repartizate la tăiatul coceni­lor şi eliberarea terenului. Nu­mai intr-una din aceste zile, co­lectiviştii din raionul Sînnicolau Mare au realizat o viteză de lu­cru cu 470 de hectare mai mare decit prevedea planul zilnic la eliberatul terenului. Aşa s-a reu­şit ca acum mecanizatorii să aibă peste 2 000 de hectare eliberate pe care tractoarele lucrează cu randament sporit. Fotoreportaj de: ILIE BRINDESCU GH. CUCU Conducători de partid şi de stat au vizitat regiunea Galaţi Tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Ale­xandru Bîrlădeanu, Gh. Gas­ton Marin, Gogu Rădulescu. Gheorghe Radoi, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini, János Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut in zilele de 29 şi 30 septem­brie o vizită in regiunea Ga­laţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Com­binatului siderurgic de la Ga­laţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi“, sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, pre­cum şi faleza şi scara monu­­mentală-esplanadă din oraşul Galaţi. In timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Dumitra­­che, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. (Agerpres) Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, în numele Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Rojmîn, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Române şi al po­porului român, vă transmitem dumneavoastră­ şi prin dumneavoastră întregului popor­ chinez un fierbinte salut frăţesc şi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii in­terne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului în Asia, a adus o contribuţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în fa­voarea socialismului, a dat un nou şi puternic impuls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adînci transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţinînd remarcabile realizări în dezvoltarea GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Textul acestui mesaj de felicitări a fost în­­mînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer to­varăşului Ciu En-lai cu prilejul întrevederii pe PEKM­ economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor ţărilor socialiste, sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sis­temului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor­ vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socia­liste, de celelalte forţe iubitoare de pace pen­tru zădărnicirea acţiunilor agresive ale impe­rialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute în cei 15 ani de­ existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre popoarele român şi chinez, dintre Republica Populară Romînă şi R. P. Chineză se vor dezvolta­ continuu pe baza trai­nică a marxism-leninismului, în interesul am­belor popoare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adre­săm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi între­gului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască şi să se întărească prietenia fră­ţească dintre popoarele român şi chinez ! ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne i­n care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septem­brie. I­N­ TEOGRA­TĂ Excelenţei Sale Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Profund mişcaţi de amabilele urări pe care aţi binevoit să ni le adresaţi cu ocazia căsătoriei noastre, Regina şi eu însumi rugăm pe Excelenţa Voastră să primiţi mulţumirile noastre foarte călduroase. ATENA CONSTANTIN Rege Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr. 4782 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 octombrie 1964 DE LA STANDUL UZINEI­­ ÎN MAREA IRINĂ A­GARD cum 15 ani, cînd la „Electroputere“ s-au construit pri­mele produse, ci­neva a propus ca ele să fie păstra­te într-o expoziţie a uzinei. Întrebat de ce ? — o­­mul n-a adus prea multe argu­mente : „Aşa, să le vedem per­manent, să ştim că ele au fost primele“. La scurt timp după a­­ceasta, alături de flori, pe aleea ce duce spre pavilionul adminis­trativ, au apărut şi mostrele pri­melor produse ale uzinei. E a­­devărat că acestea — roabe, va­gone­ţi pentru şantiere, tăvălugi şi grape — n-au avut o viaţă prea lungă. Au stat în mica ex­poziţie a uzinei doar cîteva luni. Le-au luat repede locul primele produse electrotehnice — cele pentru care, de fapt, se construi­se uzina. In primul an — 1950 — au fost şi acestea puţine. Le puteai număra pe degetele de la o mînă­­ motoare electrice de 4,6 Kw, transformatoare de 0,5 Kw. Instalate acolo, în cen­trul uzinei, privirile oamenilor se îndreptau mereu spre ele. Vete­ranii uzinei povestesc că în pau­zele de prînz, muncitorii din toa­te secţiile se adunau în jurul lor şi schimbau impresii şi păreri despre primele maşini construite de mina lor. Mica expoziţie in­tra astfel în viaţa uzinei ca o tri­bună a schimbului de experienţă. O tribună şi un etalon — pen­tru că, cu vremea, în expunerea mostrelor la standul de produse, au intervenit criterii noi. Îşi cîşti­­gau dreptul de a fi expuse aici nu numai acele produse care a­­veau caracteristici tehnico-func­­ţionale superioare, ci şi o es­tetică plăcută. Şi iată că mica ex­poziţie a uzinei devine astfel şi un starter care ridică mereu mai sus ştacheta exigenţei. Cine va cerceta cu atenţie standul uzinei va observa că pentru aceleaşi produse apar, u­­neori, două-trei şi chiar mai multe mostre. Sunt fazele transformări­lor, la care constructorii le-au su­pus, pînă le-au eliberat permisul de ieşire pe poarta uzinei. Un permis cu care beneficiarii s-au familiarizat de mult: „Fabricat în R.P.R. •— Uzinele „Electro­putereUn permis cu care se circulă — cu o certă garanţie — şi dincolo de graniţa ţârii. în în­depărtata Americă Latină, în Ar­gentina ca şi în Asia — R.P. Chi­neză şi India; în R.S. Cehos­lovacă, ca şi dincolo de Medite­­rană, în Republica Arabă Unită. Un permis care duce cu el — o dată cu girul unor constructori talentaţi — cunoştinţe despre po­tenţialul tehnic al industriei noastre constructoare de maşini. Dar înainte de a ieşi pe poarta uzinei, de a porni în ţară şi în lume, produsele ce poartă em­blema „Electroputere“ sunt supu­se unor confruntări meticuloase, unor comparaţii — pînă la ulti­mul tip de produs — cu ce s-a realizat în alte ţări. Abia atunci primesc paşaportul pentru marea competiţie tehnică. Iar standul expoziţiei uzinei — unde produ­sele sînt cercetate zilnic de mii de priviri — retrospectiv şi în perspectivă — este cînd punctul de plecare, cînd punctul termi­nus în această competiţie. Să cercetăm, spre edificare, numai cîteva produse. Separatoarele ro­tative de exterior de 35 şi 110 Kv au două mostre la expoziţie. Vechiul tip — se vede — mai voluminos, mai masiv. Noul tip, mai zvelt — greutatea specifi­că cu 43 la sută mai mică decit a bunicului său. Ambele separa­toare au peste 1200 deAmperi — adică dublul amperajului faţă de vechile tipuri. Aceste separatoare se situează —mi se spune— la nivelul celor mai bune realizări existente în tehnica mondială. Paralelisme asemănătoare —­­dar cu alte date — se pot face şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare de măsură de la 10 la 35 Kv; şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare de tensiune; şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare cu miez de tablă laminat la re­ce. Ultimele — pe lingă greuta­tea specifică mai mică şi gabarit redus — au o rezistenţă calcula­tă pînă la sutimi la eforturi elec­­trodinamice de scurt circuit şi la unda de şoc. Chiar şi cel mai nou şi mai coplex produs al uzi­nei — locomotiva Diesel electri­că — va avea curînd, în expozi­ţie, a doua mostră. Aici, între pereţii halelor, în atmosfera de creaţie intensă, care e stăpînă pretutindeni — atît în biroul proiectantului cit şi la bancul de lucru al muncitorului ■—produselor uzinei li se reînno­iesc mereu paşaportul pentru marile confruntări tehnice. Pri­mul examen are loc însă, totdea­una aici, în mica expoziţie a uzi­nei. Şi e un examen exigent. Do­vadă — cea mai mare parte din produsele care sunt prezentate în vitrina uzinei, cum este numit standul de probă, se află acum la Expoziţia Realizărilor Econo­miei Naţionale. Şi nu exista vizitator care, trecînd prin dreptul standului industriei electrotehnice, să nu admi­re cu o îndreptăţită mîndrie produsele cu emblema „Electro­putere“. Vizitatorul recunoaşte în ele, în tot ce vede în expozi­ţie, numitorul comun al întregii noastre industrii — produse la nivelul tehnicii mondiale. C. PRIESCU Lucrările de construcţie a Fa­bricii de ciment­ Bîrseşti sînt în plină desfăşurare Foto : V. ORZ­A Noi utilaje în portul Constanţa CONSTANŢA (de la corespon­dentul nostru). Zilele acestea, în portul Cons­tanţa a intrat în funcţiune un nou utilaj de mare capacitate : cea de a doua macara plutitoare de 100 tone „Hercule“. Ea este destinată lucrărilor de extindere şi modernizare a portului şi de­servire a navelor pentru debar­care şi îmbarcare a sarcinilor foarte grele. In­ ultimul timp în portul Con­stanţa au fost montate sau sînt în curs de montare, încă 12 ma­carale de 5—10 tone, o macara mobilă de 10 tone şi altele.

Next