Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)
1964-10-01 / nr. 4782
Noul an universitar începutSUCCES la Jean Livescu adjunct al ministrului invăţămîntului mfiteatrele şi laboratoarele freamătă din nou de ecourile paşilor, al glasurilor şi rîsului tineresc al studenţilor , reîncep cursurile universitare. Şi străzile centrelor universitare se umplu, la 11 octombrie, de o viaţă nouă tinerească. Bucuroşi, colegii „vechi“ se reîntîlnesc, tovarăşi de muncă uniţi prin prietenie, prin planuri şi visuri de viitor. Pe lingă ei, „bobocii“ abia trecuţi prin emoţiile admiterii sunt încă timizi, puţin dezorientaţi în faţa problemelor noi pe care le pune capitolul nou de viaţă pe care-l constituie studenţia ; curînd, în colectivul universitar al profesorilor şi tovarăşilor de muncă se vor simţi şi ei studenţi „de cînd lumea". Frumoasă e vîrsta studenţiei, cînd se plămădeşte, prin muncă, prin frămîntarea ideilor, prin ciocnirea conştientă cu problemele vieţii, specialistul şi cetăţeanul de mîine, constructor activ, dornic să-şi pună cu abnegaţie mintea şi inima în slujba marii cauze pentru care cu atîta forţă creatoare munceşte poporul, sub conducerea înţeleaptă a partidului. Grija partidului şi guvernului se îndreaptă continuu spre tineretul studenţesc ; dovezile elocvente sunt numeroasele construcţii moderne pentru învăţămînt, pentru cămine şi cantine, care lărgesc an de an spaţiul destinat studenţilor, înfiinţarea de laboratoare utilaje cu aparatură modernă, fondurile mereu mai mari acordate bibliotecilor, asigurarea de manuale şi cursuri, creşterea numărului de burse de care poate beneficia orice student merituos. Conducerile institutelor şi personalul didactic fac eforturi pentru a asigura organizarea raţională a procesului de învăţămînt şi nivelul cursurilor, seminariilor şi lucrărilor practice corespunzător progreselor ştiinţei şi tehnicii mondiale şi necesităţilor economiei, şi culturii naţionale. Activităţile practice asigură legarea directă a cunoştinţelor teoretice cu realitatea vieţii.Ştiinţele sociale fundamentează teoretic datele specialităţii şi contribuie la educarea tînărului în spiritul adineului devotament pentru politica justă a partidului nostru şi pentru opera de construcţie socialistă. Acest complex de realizări asigură ca- calitatea învăţămîntului nostru superior şi caracterul său profund democratic. Absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt superior fac faţă cu cinste şi devotament sarcinilor de muncă la locurile pe care şi le-au ales în producţie şi în sectorul social-cultural. Ca orice altă activitate, munca de student nu este uşoară. Disciplinele unei specialităţi formează un tot organic, destinat să asigure studentului, în mod progresiv, un ansamblu de cunoştinţe de cultură filozofico-socială şi generală, pe care se grefează apoi, în anii superiori, cunoştinţele, metodele de cercetare dintr-un anumit domeniu de specializare. Această concepţie, care armonizează echilibrat formaţia generală ştiinţifică şi necesitatea de a pregăti buni specialişti, implică o dozare bine gîndită a eforturilor studentului, perseverenţă în muncă, studiu sistematic, pe baza unei informaţii multilaterale, prin care să se valorifice critic bogata moştenire culturală ştiinţifică şi tehnică a trecutului, literatura de specialitate pe plan cit mai larg, naţional şi mondial, cunoaşterea aprofundată a realităţilor prezente şi perspectiva pe care o deschide ştiinţa spre viitor , cînd actualul stu(Continuare în pag. a lll-a) Din nou, la facul tate Foto : N. STELORIAN Consfătuire pe tema: H A CHELTUIELILOR IN FORAJ BACĂU (de la corespondentul nostru). — Zilele trecute la Tg. Ocna a avut loc o consfătuire în cadrul căreia au fost dezbătute posibilităţile reducerii costului de deviz al sondelor de foraj. In cadrul consfătuirii, brigadierul Constantin Măntoiu de la sonda 400 B a întreprinderii de foraj Tg. Ocna, a prezentat o interesantă expunere. Colectivul pe care il conduce a hotărît, în urmă cu mai bine de două luni, să reducă cheltuielile de deviz la sonda în foraj cu cel puţin 2 la sută. Această hotărîre — a arătat Constantin Măntoiu — s-a bizuit pe o serie de măsuri pe care Întregul colectiv şi-a propus să le îndeplinească. Astfel, prin reducerea timpului de reparaţii sub 3 la sută şi prin creşterea vitezei mecanice de avansare a sapei cu 1 la sută a crescut viteza de lucru. Sondorii lui Constantin Măntoiu au acordat o atenţie foarte mare funcţionării pompelor de noroi şi respectării fişei tehnologica a sondei, ceea ce a dus la aplicarea unui regim de foraj optim. Cu ocazia consfătuirii, colectivul brigăzii a relatat rezultatele obţinute în cele două luni de la stabilirea angajamentului , a fost astfel depăşit planul la foraj cu 29 la sută, viteza de lucru cu 22 la sută, iar timpul neproductiv a fost redus de la 17 la sută (sarcina planificată) la 5,7 la sută. Toate acestea au dus la o economia la preţul de cost în valoare de peste 1600 000 lei. La consfătuire au luat cuvîntul numeroşi sondori, mecanici, ingineri ai întreprinderii de foraj Tg. Ocna. De remarcat că au luat parte ca invitaţi şi reprezentanţi ai altor întreprinderi din regiune (I.F. Oneşti, I.P.R.O.D. Coop) care au spus că experienţa prezentată la consfătuire poate fi aplicată și în alte sectoare de activitate. iícfön) ! 0 nouă promoţie de specialişti pentru agricultură IAŞI (de la corespondentul nostru). Agricultura socialistă a primit un nou detaşament de specialişti. Institutul agronomic, „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi a dat agriculturii în acest an 140 de noi ingineri agronomi şi hortiviticoli. Colegi 5 ani de facultate, s-au întîlnit, zilele acestea, pentru ultima oară în amfiteatru, pentru a primi repartiţia întîmpinată cu entuziasm şi bucurie. Absolvenţii noii promoţii ieşene s-au alăturat detaşamentului de specialişti din staţiunile experimentale, gospodăriile de stat şi G.A.C. din 11 regiuni, majoritatea plecînd în regiunile Iaşi, Suceava, Bacău, Galaţi, Liliana Vieru, Ion Antohi, Ileana Abordeesi, Constantin Cucu, Silvia Iliescu — fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească de-a lungul anilor de studii, fruntaşi şi ai promoţiei — sunt hotărîţi, ca de altfel toţi colegii lor, ca la noile locuri de muncă să nu precupeţească nici un efort, răsplătind astfel grija părintească pe care au simţit-o în anii studenţiei. i ! In acelasi timp : •Culesul •Eliberarea terenului •Arăturile Întrerupt cîteva zile, din cauza ploilor, recoltatul porumbului a fost reluat cu forte sporite in G.A.C. Biled din raionul Sinnicolau Mare. Viteza de lucru crește de la o zi la alta. La cîmp se află acum tot satul. Se recoltează (foto nr. 1); convoaie de care, autocamioane, remorci tractate de rutiere transportă ştiulejii la magazii; echipe de colectivişti string imediat cocenii, iar alături, la numai cîţiva paşi, tractoarele înscriu brazde adinei. Se scrie primul capitol al viitoarei recolte. Toate echipele şi brigăzile sunt în întrecere. Obiectivele: depăşirea vitezei zilnice la recoltat (care aici este stabilită precis nu numai la nive-Iul gospodăriei, ci şi la brigadă şi chiar echipă), suprafeţe cit mai mari de teren eliberate. Primele rezultate : pe gospodărie, cu toate că timpul a fost puţin favorabil efectuării acestor lucrări (sile în şir a plouat din abundenţă), s-a strîns recolta de pe mai mult de 200 hectare, în timp ce alte 170 de hectare au fost complet eliberate de coceni. La Şandra, gospodărie vecină cu Biled, primele raze ale dimineţii i-au găsit pe colectivişti la tăiatul cocenilor. In funcţie de timp, munca este aici organizată în două feluri. Cînd vremea este frumoasă, în primele ore ale dimineţii întreaga echipă taie cocenii iar apoi cînd soarele e sus şi cînd rouă s-a uscat se trece la culesul ştiuleţilor. Dar în ultimele zile a plouat. Pentru a se menţine un ritm rapid de lucru, munca a fost altfel organizată . Fiecare echipă a fost împărţită în două : o parte din colectivişti lucrau în aceste condiţii la tăiatul cocenilor, în timp ce alţii culegeau ştiuleţii. La urmă, convoaiele de care transportau simultan şi coceni şi ştiuleţi. Eliberarea terenului se face paralel cu recoltatul. Aici, la Şandra, o bună parte din coceni sunt transportaţi din cîmp direct la groapa de siloz, unde sunt tocaţi mărunt şi amestecaţi cu porumb verde din cultura dublă. Rezultă un nutreţ valoros, care completează simţitor rezervele pentru iarnă. In acest fel au şi fost însilozate mai multe sute de tone de furaje. Şi acţiunea este doar la început. La gospodăria colectivă din lucea Mare, unde o suprafaţă însemnată de grîu va fi însămînţată după porumb, tractoarele au şi pregătit un bun pat germinativ pe circa 100 de hectare cultivate anul acesta cu prăşitoare (foto nr. 2). Recoltatul porumbului, eliberarea terenului, arăturile, se desfăşoară în aceste zile din plin în toate gospodăriile agricole colective şi de stat din raionul Sînnicolau Mare. In zilele cînd din cauza ploilor nu s-au putut recolta ştiuleţii, cel mai mare număr de colectivişti şi mijloace de transport au fost repartizate la tăiatul cocenilor şi eliberarea terenului. Numai intr-una din aceste zile, colectiviştii din raionul Sînnicolau Mare au realizat o viteză de lucru cu 470 de hectare mai mare decit prevedea planul zilnic la eliberatul terenului. Aşa s-a reuşit ca acum mecanizatorii să aibă peste 2 000 de hectare eliberate pe care tractoarele lucrează cu randament sporit. Fotoreportaj de: ILIE BRINDESCU GH. CUCU Conducători de partid şi de stat au vizitat regiunea Galaţi Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu. Gheorghe Radoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, János Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut in zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită in regiunea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi“, sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, precum şi faleza şi scara monumentală-esplanadă din oraşul Galaţi. In timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Dumitrache, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. (Agerpres) Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rojmîn, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al poporului român, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului în Asia, a adus o contribuţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou şi puternic impuls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adînci transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţinînd remarcabile realizări în dezvoltarea GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tovarăşului Ciu En-lai cu prilejul întrevederii pe PEKM economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor ţărilor socialiste, sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute în cei 15 ani de existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre popoarele român şi chinez, dintre Republica Populară Romînă şi R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască şi să se întărească prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne in care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. IN TEOGRATĂ Excelenţei Sale Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Profund mişcaţi de amabilele urări pe care aţi binevoit să ni le adresaţi cu ocazia căsătoriei noastre, Regina şi eu însumi rugăm pe Excelenţa Voastră să primiţi mulţumirile noastre foarte călduroase. ATENA CONSTANTIN Rege Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr. 4782 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 octombrie 1964 DE LA STANDUL UZINEI ÎN MAREA IRINĂ AGARD cum 15 ani, cînd la „Electroputere“ s-au construit primele produse, cineva a propus ca ele să fie păstrate într-o expoziţie a uzinei. Întrebat de ce ? — omul n-a adus prea multe argumente : „Aşa, să le vedem permanent, să ştim că ele au fost primele“. La scurt timp după aceasta, alături de flori, pe aleea ce duce spre pavilionul administrativ, au apărut şi mostrele primelor produse ale uzinei. E adevărat că acestea — roabe, vagoneţi pentru şantiere, tăvălugi şi grape — n-au avut o viaţă prea lungă. Au stat în mica expoziţie a uzinei doar cîteva luni. Le-au luat repede locul primele produse electrotehnice — cele pentru care, de fapt, se construise uzina. In primul an — 1950 — au fost şi acestea puţine. Le puteai număra pe degetele de la o mînă motoare electrice de 4,6 Kw, transformatoare de 0,5 Kw. Instalate acolo, în centrul uzinei, privirile oamenilor se îndreptau mereu spre ele. Veteranii uzinei povestesc că în pauzele de prînz, muncitorii din toate secţiile se adunau în jurul lor şi schimbau impresii şi păreri despre primele maşini construite de mina lor. Mica expoziţie intra astfel în viaţa uzinei ca o tribună a schimbului de experienţă. O tribună şi un etalon — pentru că, cu vremea, în expunerea mostrelor la standul de produse, au intervenit criterii noi. Îşi cîştigau dreptul de a fi expuse aici nu numai acele produse care aveau caracteristici tehnico-funcţionale superioare, ci şi o estetică plăcută. Şi iată că mica expoziţie a uzinei devine astfel şi un starter care ridică mereu mai sus ştacheta exigenţei. Cine va cerceta cu atenţie standul uzinei va observa că pentru aceleaşi produse apar, uneori, două-trei şi chiar mai multe mostre. Sunt fazele transformărilor, la care constructorii le-au supus, pînă le-au eliberat permisul de ieşire pe poarta uzinei. Un permis cu care beneficiarii s-au familiarizat de mult: „Fabricat în R.P.R. •— Uzinele „ElectroputereUn permis cu care se circulă — cu o certă garanţie — şi dincolo de graniţa ţârii. în îndepărtata Americă Latină, în Argentina ca şi în Asia — R.P. Chineză şi India; în R.S. Cehoslovacă, ca şi dincolo de Mediterană, în Republica Arabă Unită. Un permis care duce cu el — o dată cu girul unor constructori talentaţi — cunoştinţe despre potenţialul tehnic al industriei noastre constructoare de maşini. Dar înainte de a ieşi pe poarta uzinei, de a porni în ţară şi în lume, produsele ce poartă emblema „Electroputere“ sunt supuse unor confruntări meticuloase, unor comparaţii — pînă la ultimul tip de produs — cu ce s-a realizat în alte ţări. Abia atunci primesc paşaportul pentru marea competiţie tehnică. Iar standul expoziţiei uzinei — unde produsele sînt cercetate zilnic de mii de priviri — retrospectiv şi în perspectivă — este cînd punctul de plecare, cînd punctul terminus în această competiţie. Să cercetăm, spre edificare, numai cîteva produse. Separatoarele rotative de exterior de 35 şi 110 Kv au două mostre la expoziţie. Vechiul tip — se vede — mai voluminos, mai masiv. Noul tip, mai zvelt — greutatea specifică cu 43 la sută mai mică decit a bunicului său. Ambele separatoare au peste 1200 deAmperi — adică dublul amperajului faţă de vechile tipuri. Aceste separatoare se situează —mi se spune— la nivelul celor mai bune realizări existente în tehnica mondială. Paralelisme asemănătoare —dar cu alte date — se pot face şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare de măsură de la 10 la 35 Kv; şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare de tensiune; şi între vechile şi noile tipuri de transformatoare cu miez de tablă laminat la rece. Ultimele — pe lingă greutatea specifică mai mică şi gabarit redus — au o rezistenţă calculată pînă la sutimi la eforturi electrodinamice de scurt circuit şi la unda de şoc. Chiar şi cel mai nou şi mai coplex produs al uzinei — locomotiva Diesel electrică — va avea curînd, în expoziţie, a doua mostră. Aici, între pereţii halelor, în atmosfera de creaţie intensă, care e stăpînă pretutindeni — atît în biroul proiectantului cit şi la bancul de lucru al muncitorului ■—produselor uzinei li se reînnoiesc mereu paşaportul pentru marile confruntări tehnice. Primul examen are loc însă, totdeauna aici, în mica expoziţie a uzinei. Şi e un examen exigent. Dovadă — cea mai mare parte din produsele care sunt prezentate în vitrina uzinei, cum este numit standul de probă, se află acum la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale. Şi nu exista vizitator care, trecînd prin dreptul standului industriei electrotehnice, să nu admire cu o îndreptăţită mîndrie produsele cu emblema „Electroputere“. Vizitatorul recunoaşte în ele, în tot ce vede în expoziţie, numitorul comun al întregii noastre industrii — produse la nivelul tehnicii mondiale. C. PRIESCU Lucrările de construcţie a Fabricii de ciment Bîrseşti sînt în plină desfăşurare Foto : V. ORZA Noi utilaje în portul Constanţa CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Zilele acestea, în portul Constanţa a intrat în funcţiune un nou utilaj de mare capacitate : cea de a doua macara plutitoare de 100 tone „Hercule“. Ea este destinată lucrărilor de extindere şi modernizare a portului şi deservire a navelor pentru debarcare şi îmbarcare a sarcinilor foarte grele. In ultimul timp în portul Constanţa au fost montate sau sînt în curs de montare, încă 12 macarale de 5—10 tone, o macara mobilă de 10 tone şi altele.