Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)

1964-10-14 / nr. 4793

Andrei Ferencz, unul dintre cei mai buni mun­citori de la U­­zina „Unirea“ Cluj, ii explică tinărului Paul Kutti cum se execută corect operaţia la care lucrează Foto : N. STE­LORIAN PREGATIREA PROFESIONALĂ LA NIVELUL TEHNICII MODERNE • RĂSPUNS CONCRET In toate secţiile Combinatu­lui siderurgic Hunedoara, la furnale şi oţelării, la lami­noare şi cocserie pregătirile pentru organizarea formelor de ridicare a calificării sunt în plină desfăşurare. Sub îndru­marea comitetelor de partid, colective de ingineri şi tehni­cieni pun la punct tematica lecţiilor teoretice şi practice care se vor preda pentru fie­care meserie. Organizaţiile U.T.M. şi grupele sindicale se îngrijesc de înscrierea cursan­ţilor, de asigurarea bazei ma­teriale. Cursurile sunt orien­tate spre transmiterea de cu­noştinţe strict legate de nevo­ile imediate ale producţiei. La oţelăria Martin nr. 1, to­varăşul inginer Mihai Grigore, şeful secţiei, ne precizează : „ In cursul acestui an, co­lectivul oţelăriei noastre a obţinut rezultate frumoase în producţie. Planul pe nouă luni a fost realizat în proporţie de 104,40 la sută. Nu putem trece însă cu vederea că la indicato­rul „calitate“ am fost defici­tari în unele luni la unele sortimente. Iată de ce cursu­rile de ridicare a calificării vor fi axate pe lecţii care să vină în mod direct în spriji­nul îmbunătăţirii calităţii tu­turor sortimentelor de oţeluri. Mai precis, noi am stabilit cauzele care au generat cele mai multe rebuturi, atît pe platformă cît şi în hala de turnare iar lecţiile vor trata probleme legate de cunoaşte­rea şi evitarea cauzelor care generează rebuturile. Cîteva din aceste teme: „Influenţa umidităţi fero-aliajelor asu­pra calităţii oţelului“, „Folosi­rea dezoxidanţilor complecşi la LAL ROMULUS (Continuare în pag. V-a) ------­------­ SOSIREA IUI DELEGAŢII .­ COMUNIST FRANCEZ Marţi seara a sosit în Ca­pitală o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Fran­cez condusă de tovarăşul Frangois Billoux, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F. Din delegaţie fac parte tovarăşii: Gustave Ansart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F. şi secretar al Federaţiei din nord, Arthur Buchmann, membru al C.C. al P.C.F. şi secretar al Fede­raţiei din Moselle, Pierre Gi­­rardot, secretar al Federaţiei Basses Alpes ; Cristiane Pe­ron, membru al Biroului Fe­deraţiei din Dordogne ; Lau­rent Salvii, ziarist la „l’Hu­­manité“. Delegaţia de activişti ai P.C.L. va vizita ţara noastră şi va studia experienţa mun­cii de partid. La aeroportul Băneasa, de­legaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic şi se­cretar al C.C. al P.M.R. ; Cor­nel Onescu, Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi de activişti de partid. m urmărit, timp de cîteva ore, cum se naşte au­tocamionul românesc. De la pregătirea fabricaţi­ei şi pînă la montaj, de-a lungul fluxului teh­nologic, maşini complexe şi moderne transfor­mă metalul în viitorul autocamion. La fiecare punct mai important al procesului de producţie — alături de muncitori şi maiştri — oameni în halate albastre veghează ca fiecare piesă şi an­grenaj să fie executate la un înalt nivel tehnic. Sunt con­trolorii tehnici de calitate. Ai­doma microscopului, ochiul lor trebuie să observe totul. „Lentila“ care asigură această observaţie, capacitatea de a sesiza orice rebut este, în cazul lor, pregătirea profesională. Dintr-o convorbire cu tova­răşul inginer Teodor Tatu, ad­junct al şefului serviciului C.T.C., am aflat că primii care au luat loc în bănci anul acesta, pentru a-şi îmbogăţi cunoş­tinţele profesionale, au fost controlorii tehnici de calitate. — în baza unui ordin al ministerului nostru —­ ne spune tovarăşul inginer Tatu — în întreprinderile constructoare de maşini se desfăşoară o acţiune generală pentru pregătirea profesională a controlorilor tehnici de calitate. Această ac­ţiune se desfăşoară în două etape. In prima etapă — înce­­pînd din acest an — se urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale contr­olorilor tehnici cu o calificare mai sla­bă. In a doua etapă — care va începe anul viitor — se va trece la specializarea controlorilor tehnici de calitate pe grupe de repere şi produse. Acţiunea a început pe baza unor probe scrise, orale şi practice. In fiecare secţie din uzină, o comisie coordonată de tovarăşul director tehnic a reexaminat cunoştinţele controlorilor tehnici de calitate. In urma acestei reexaminări, o parte din controlorii tehnici de cali­tate au fost încadraţi în cursuri de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale. In uzina noastră vor frecventa aceste cursuri aproape 200 de controlori tehnici. — S-au desprins concluzii importante cu ocazia reexa­minării ? — Foarte importante. Voi sublinia cîteva. Comisia a con­statat că un număr mare de controlori tehnici de ca­litate au dovedit că posedă cunoştinţe bogate în meserie, ob­­ţinînd medii de 8, 9 şi 10. S-a remarcat la această primă ca­tegorie de controlori un echilibru între cunoştinţele teoretice şi practice care determină, în ultimă instanţă, rezultatele muncii lor. Cunoştinţele celei de-a doua categorii de contro­lor sunt eterogene. In timp ce unii — mai ales absol­venţii de şcoli medii — posedă cunoştinţe teoretice suficien­te şi au lacune serioase în pre­gătirea practică, alţii — dintre controlorii de calitate cu o ex­perienţă mai îndelungată în producţie — deşi posedă cunoştinţe practice, au o pregătire teoretică necorespunzătoare. Aceste concluzii au determinat, de altfel, şi conţinutul tematicilor pentru cursuri, alcătuite de către tovarăşii care au făcut parte din comisia de reexa­minare, la întocmirea lor participînd şi specialişti din servi­ciul nostru. Ele cuprind — în funcţie de concluziile reexami­­nării­­— 6 discipline : matematică, desen tehnic, tehnologia materialelor, tehnologia de fabricaţie, aparate de măsură şi control, metodologia controlului tehnic de calitate. Prin aceste discipline urmărim să dăm controlorilor tehnici, cu­noştinţe de ansamblu asupra procesului de producţie. Aceas­ta întrucît — indiferent de sectorul în care vor lucra — con­­ ţi. PRIESCU IORDACHE BODEA (Continuare în pag. V-a) Primii „elevi“ , controlorii tehnici de calitate Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr 4793­6 PAGINI — 30 BANI Miercuri 14 octombrie 1964 SOSIREA LA KARACI A DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A R. P. ROMÍNÉ KARACI 13 •— Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : In drum spre patrie,­ preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­míne, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, deputat, secre­tar al Comisiei de cultură şi învăţă­­mînt a Marii Adunări Naţionale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeţii romîni au fost întâmpinaţi de Zulfi­­qar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, şeful protoco­lului şi alte personalităţi pakistaneze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acredi­taţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R. P. Romíné şi Pakistanului. După ce primeşte raportul coman­dantului gărzii, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Romíné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakistaneze sosite în întîmpinare şi membrii corpului diplomatic. Oaspeţii romîni s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost re­zervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri, oaspeţii români pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. Ziarele pakistaneze anunţă pe pri­ma pagină sosirea preşedintelui Con­siliului de Miniştri al R. P. Român, însoţind ştirea de fotografia tovară­şului Ion Gheorghe Maurer. In drum spre Karaci, avionul spe­cial a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne şi persoa­nele care îl însoţesc au fost salutaţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pen­tru lucrările publice al statului Ben­gal şi S. N. Roy, secretar al cabine­tului de miniștri al statului Bengal. Înainte de oră, o confruntare a temelor. Rezultatele sunt bune ! Foto : Gr. PREPELIŢĂ Ancheta „Scînteii tineretului“ @ MUNCĂ • DRAGOSTE • IDEALURI­ ără îndoială ci aşa a fost: lecture întrebărilor an­chetei, a solicita mai întîi o verifi­care a potenţialu­lui de energie al fiecăruia, o privire lucidă. Şi nelipsita romantică, vie candoare în faţa tabloului de pînă acum al vieţii, a fost o emoţie gravă, o mărturisire a vîrstei de nobilă şi entuzi­astă angajare în efortul u­­nanim al constructorilor edificiului nostru socialist. Căci dacă n-ar fi fost aşa, dacă întrebările anchetei n-ar fi declanşat şi o viziune anume, lăuntrică aş zice, dar comună şi exteriorizată prin gestul tuturor celor ale căror plicuri le am acum în faţă, prin gestul şi nerăbdarea cu care au luat creionul şi au scris, dacă n-ar fi fost toate acestea, altfel de unde ar iz­vorî atîta clară autenticitate succintă dar profundă rela­tare a izbînzilor şi bucuriilor vîrstei tinere, de unde ar iz­vorî atîta continuă şi per­spicace scrutare a viitorului ? „Vă scriu, îşi începe scri­soarea, George Ghinescu, mai­stru mecanic la Rafinăria Te­­leajen, de la locul meu de muncă. Răspunsul la întreba­rea „Ce-ţi doreşti de la viaţă“ ar fi cam acesta : totul! Sau mai concret, să devin un mai­stru desăvîrşit, poate mai tîr­­ziu un inginer, să-mi însuşesc cît mai bine tainele meseriei, să învăţ mereu pentru ca me­reu să pot fi folositor oame­nilor, ţării, viitorului. Posibi­lităţile de izbîndă ? Crede­­ţi-mă, nu exagerez: sînt gigantice ! Pînă acum am ab­solvit trei şcoli: şcoala ele­mentară, şcoala profesională şi după doi ani de producţie şcoala tehnică de maiştri. A­­cum tot mai învăţ, muncesc şi in timpul liber, 2-3 ore pe zi studiez, îmi iubesc nespus so­ţia şi copilul, mă bucur de înţelegerea şi iubirea a­lor mei, sunt fericit“. E firesc şi emoţionant. Posi­bilităţile realizării năzuinţelor în viitor, sunt raportate la po­sibilităţile prezente şi astfel perspectivele înfăptuirii idea­lurilor sunt­­ cum spunea maistrul George Ghinescu: — Credeţi-mă, nu exagerez, sunt gigantice. „Eu doresc să învăţ tot tim­pul, tot timpul cît sînt tînar — scrie tot de la Rafinăria Teleajen, Nicolae Petrache, un băiat de 17 ani. De curînd am dat examen la şcoala medie serală în clasa a VIII-a şi­ am reuşit. Mă pregătesc mereu. La şcoală şi la rafinărie învăţ din experienţa tovarăşilor mei de muncă mai vîrstnici, mă străduiesc să ating perfecţiu­nea în meserie pentru că orice intervenţie a mea în procesul de producţie să fie bună, pier­derile de materie şi timp să fie cît mai mici posibile sau dacă se poate să nu fie deloc. Şi voi putea să realizez acest lucru, aceasta e sigur !“ E un optimism aici, robust, o încredere nestrămutată în sine, în viitor. Scrisorile citite îţi dau senzaţia că multe din ele au fost scrise imediat după ieşirea din schimb sau, seara, după orele de curs la şcoala medie serală, după un moment de revelaţie cînd în sfîrşit, s-au realizat calculele unei inovaţii pe care tînărul abia de 18 ani a gîndit-o laborios dincolo de copertele cărţii, în uzină, lingă uneltele şi maşi­nile moderne, cu gîndul aie­vea la cifrele de plan. Din Bărăgan, din şesul Un al ţării, acolo unde brazde lungi ca rîurile se smulg în unda toamnei după plugurile adinei ale tractoarelor, din­ A. I. ZAINESCU (Continuare în pag. V-a) OGLINZILE VÎRSTEI TINERE I ■­I­I ASTAZI ÎNCEP FESTIVITĂŢILE ÎNCHINATE CENTENARULUI UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI . Publicăm două pagini spe­ciale (paginile 2 şi 3) dedicate acestei sărbători. Semnează articole consacrate acestui eve­niment acad. MILTIADE Fi­ru LIPESCU, acad. MIRON NI­­­­COLESCU, scriitorul MAR­CEL BRESLAŞU, absolvenţi ai Universităţii. Rectori ai in­stitutelor de învăţămînt supe­rior transmit omagii celei mai „ mari instituţii de învăţămînt­­ superior din ţară — Universi- ^ tăţii centenare. T­ELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost ur­mărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adine interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice compor­­tînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a ni­velului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîn­­tului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echi­paj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea po­sibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze ne­mijlocit problemele zborului interastral mar­chează un cutezător pas înainte pe calea cu­ceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apro­piată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a de­monstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a su­punerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin­­dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii, de ştiinţă şi construc­torii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la a­­ceastă remarcabilă realizare ! GHEORGHE GHEORGHHI­­DEJ mm cosmică mirod­ă AJERHĂI MOSCOVĂ 13 (Agerpres). — La 13 octombrie, la ora 10:47, (ora Moscovei), noua navă cos­mică cu trei locuri „Voshod“, pilotată de aviatorul cosmo­naut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipa­jului Boris Egorov, medic cos­monaut, şi omul de ştiinţă­­cosmonaut Konstantin Feokti- I­stov, după ce a încheiat cu­­ succes programul de cercetări ştiinţifice, a aterizat în bune condiţii în regiunea stabilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cosmice „Voshod“ se simt bine. La aterizare, cosmo­nauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de comisari sportivi, corespon­denţi de presă şi prieteni. Programul de cercetări ştiin­ţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un mate­rial preţios cu privire la zbo­rul grupului de cosmonauţi, al­cătuit din diferiţi specialişti. Pentru prima oară, cercetătorii ştiinţifici au efectuat nemijlo­cit observarea şi studierea spa­ţiului cosmic. Materialele obţinute ca ur­mare a zborului sunt prelu­crate. ORADEA | Noul bloc turn cu 8 etaje situat pe malul Cri­­şului Repede Foto: AGERPRES

Next