Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)

1964-12-01 / nr. 4834

Cu planul anual ÎNDEPLINIT • De la CONSTANŢA ne-a iosit vestea că Trustul minier Dobrogea este a 15-a unitate economică din regiunea Dobrogea care raportează îndeplinirea planului anual, la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte în mare parte realizării obiec­tivelor din planul de măsuri tehnico-organizatorice, printre care introducerea înlocuitorilor de lemn la susţinerea în subteran, ob­ţinerea unui sortiment de barită flotată cu calităţi superioare, punerea în funcţiune a unei maşini de extracţie etc. Cea mai mare parte a surplusului de produse s-a obţinut pe seama productivi­tăţii muncii care a crescut cu 6 la sută faţă de plan şi cu 14,1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. • Datorită aplicării în acest an a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la creşterea gradului de me­canizare şi la valorificarea superioară a masei lemnoase, munci­torii forestieri din regiunea BACĂU au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicatorii cu 33 zile mai devreme. Pe baza îmbu­nătăţirii cu 2 la sută faţă de prevederi a calităţii produselor, s-au realizat peste 8 900 mc cherestea răşinoase de calitate superioară. In vederea înfăptuirii ritmice a prevederilor de plan şi în noul an forestier, s-au format stocuri suficiente de material lemnos, s-au instalat peste 70 funiculare şi s-au construit şi amenajat noi ca­bane pentru muncitorii forestieri de la gurile de exploatare. (Agerpres) In pas CU TEHNICA NOUĂ întreprinderea noastră pro­duce arcuri de toate tipurile I pentru industria constructoare î de mașini. In ultimul timp gama acestor produse s-a lăr­git considerabil trecînd la a­­similarea unei serii de arcuri pentru noile tipuri de autoca­mioane, pentru toate tipurile de tractoare, locomotive Die­sel electrice şi altele. îmbunătăţirea continuă a calităţii acestor produse a fost obiectivul principal al între­cerii socialiste, preocuparea cea mai de seamă în activita­tea fiecărui muncitor, inginer sau tehnician. Cîteva exem­ple vor ilustra acest lucru. Pentru a asimila diferite ti­puri de arcuri la nivelul teh­nicii celei mai avansate a tre­buit, în primul rînd, să ne pu­nem tehnologia de fabricaţie la punct începînd cu introduce­rea unor noi procedee tehno­logice. Astfel am introdus la noi, pentru prima dată în ţară, tratamentul termic în at­mosferă protectoare, procedeu cu ajutorul căruia am reuşit să aplicăm un tratament co­respunzător îndeosebi arcu­rilor de motoare greu solici­tate. De asemenea, introduce­rea metodei de ecruisare a arcurilor cu jet de alice, ne-a permis să obţinem produse la nivelul celor mai bune arcuri din ţări cu veche tradiţie in­dustrială. In faţa colectivului nostru mai sunt însă multe probleme care-şi aşteaptă rezolvarea. Sînt unele cazuri cînd arcu­rile îşi pierd din caracteristici după un timp de funcţionare. Noi vom continua încercările de laborator pentru a depista cauzele, fenomenele ce dau naştere acestor deficienţe. A­­cum se studiază mecanizarea operaţiei de rectificare a spi-ZAHARIA GELERIU inginer şef la întreprinderea „Elasticul"-Sibiu (Continuare în pag. a lll-a) ÎN STRÎNSA LEGĂTURĂ: CALIFICARE-CALITATE In uzina noastră au început, cu puţin timp in urmă, cursurile de ridicare a calificării. După orele de pro­gram, intr-o zi din săptămină anume fixa­tă pentru aceasta, lă­cătuşi şi strungari, mentori şi sudori de­vin „şcolari“. Ingi­neri şi maiştri cu ex­perienţă Împărtăşesc „elevilor" lor, tineri sau vîrstnici, cit mai mult din cunoştinţele necesare unei bune pregătiri profesionale. Cursurile de ridicare a calificării nu se or­ganizează la noi pen­tru prima oară. S-a căutat însă că orien­tarea lor să se facă anul acesta cit mai bine, pentru ca ele să răspundă tot mai mult nevoilor pe care le ri­dică fiecare Ioc de muncă. Am amintit a­­cest lucru deoarece vreau să arăt că In or­ganizarea cursurilor care funcţionează In 1964 şi vor continua pină In vara lui 1965 conducerea uzinei a ţi­nut seama de expe­rienţa anilor trecuţi. Fireşte, este vorba In primul rînd de con­ţinutul acestor cursuri. In perioada din urmă se mai intîlneau, de pildă, generalităţi în lecţiile predate, la li­nele secţii (turnătoria de fontă, nu-i singurul exemplu) se punea un prea mare accent pe Temele cursurilor le dictează producţia probleme greoaie de matematică, chimie, r­eglijîndu-se în schimb tratarea unor aspecte mai apropiate de acti­vitatea secţiei. Acum, asemenea lucruri au fost înlăturate. La tur­nătorie, s-au introdus, de pildă, m­­tematica de la cursul de ridica­re a calificării, mai multe lecţii de desen tehnic, adică tocmai cunoştinţe de care au nevoie tinerii. O problemă de or­ganizare (la prima ve­dere un amănunt) avea şi ea urmări negative asupra conţinutului. Ne vom servi tot de un exemplu de la tur­nătorie (care la fei, nu-i unicul). Aici, pină în acest an, cursurile nu s-au desfăşurat pe meserii. Turnători, for­matori, topitori, curăţi­­tori — toți erau la un loc. Anul acesta, în organizarea cursurilor de ridicare a calificării s-a ținut seama de cel puțin două criterii : cursanții să aibă, în primul rlnd indiscuta­bil, aceeaşi meserie, iar nivelul lor de pre­gătire (mai precis, ca­tegoria de Încadrare tarifară) să fie cit se poate de apropiat. De Ing. A. BOCŞE membru în Comitetul U.T.M. Uzina „Vulcan" — Bucureşti (Continuare în pag. a III-a) Control temeinic pe faze şi operaţii Colectivul Uzinelor textile din Timişoara a obţinut in acest an rezultate meritorii în îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, au fost realizate 90,9 la sută fire calitatea „A“, 58 l­a sută din ţesături au întrunit cerinţele pentru calitatea „extra“ (depăşindu-se planul cu 87 la sută). Fireşte, primul şi cel mai important factor care a condus la obţi­nerea unor asemenea rezultate este activitatea plină de răspundere desfăşurată de colectivul de aici, sub conducerea comitetului de par­tid, faptul că principalul obiectiv al întrecerii socialiste a fost cali­tatea produselor. O vizită în fabrică ne-a oferit prilejul să aflăm şi cîteva din măsurile tehnico-organizatorice care au concurat la obţine­rea acestor rezultate. — Conducerea uzinei, ne declara şefa serviciului C.T.C., a pus în acest an un şi mai mare accent pe întărirea controlului tehnic de calitate în toate compartimentele producţiei, începînd de la recepţia materiei prime care intră în fabrică şi pină la rampele de control final. La recepţia materiei prime, de pildă, personalul tehnic cali­ficat din laboratorul uzinei, pre­cum şi un inginer din serviciul tehnic analizează cu multă aten­­ţie­ tot ce intră în fabrică, exis­­tînd convingerea că în fond de aici începe lupta pentru calitate. Controlul nu se opreşte însă aici. Pe măsură ce materia primă par- IORDACHE BODEA (Continuare în pag. a III-a) La Cabana Vînătorilor din Bucegi. Foto: AGERPRES Sute de mii de tineri de pe întreg cuprinsul ţării, din ora­şele şi satele patriei pornesc astăzi într-o întrecere de an­vergură , a 8-a ediţie a Spar­­tachiadei de iarnă, competiţie care a intrat în tradiţie şi prilejuieşte, de fiecare dată, o bună ocazie pentru afirmarea unor noi talente la ski, pati­naj, săniuţe, gimnastică, trîn­­tă, şah, tenis de masă, tir, haltere şi concursuri de orien­tare turistică, sporturi atît de îndrăgite de larga masă de tineri. Dat fiind caracterul de masă al acestei întreceri este bine ca încă din prima etapă organizaţiile U.T.M., asocia­ţiile sportive, cluburile şi or­ganele U.C.F.S. să antreneze la toate sporturile prevăzute in regulamentul competiţiei — şi acolo unde există posi­bilităţi şi la alte discipline — un număr cit mai mare de ti­neri, să asigure condiţii mate­riale şi tehnice cit mai bune de organizare şi desfăşurare a întrecerilor şi să-i popularizeze pe toţi acei tineri care se re­marcă cu prilejul marii între­ceri sportive de iarnă. O dată cu inaugurarea noii ediţii a întrecerii, publicăm aspecte din pregătirea pentru Sparta­­chiada de iarnă în regiunea Ploieşti , a Ploieşti, ca şi în alte localităţi de pe Valea Prahovei, as­tăzi se va da star­tul în cea de-a 8-a ediţie a Spartachia­­dei de iarnă a tine­retului. Amenajate festiv, clubu­rile şi bazele sportive ale asocia­ţiilor Prahova — Uzinele „1 Mai", „Voinţa", Rafinăria I-Plo­­ieşti Sud, Petrolul — Rafinăria Brazi, Avîntul­ I.F. Mîneciu, ra­ionul Teleajen etc., vor găzdui primele concursuri ale acestei tradiţionale competiţii sportive. La mesele de tenis şi şah, pe saltelele de lupte sau în sălile de gimnastică îşi vor da întîlnire numeroşi tineri şi tinere, care vor parcurge, apoi, cele 4 etape al­e Spartachiadei de iarnă. întrece­rile sportive din prima zi vor fi completate cu programe cultu­rale atractive, ce vor fi susţinute de mai multe formaţii artistice. În legătură cu desfăşurarea aces­tor întreceri am stat de vorbă cu tov. Ioan Dumitru, preşedin­tele comisiei regionale de orga­nizare a Spartachiadei de iarnă, care ne-a furnizat amănunte in­teresante. „In urmă cu cîteva săptămîni, — ne-a spus interlocutorul nos­tru, — comisia regională, orga­nizaţiile U.T.M. şi asociaţiile sportive, au luat o serie de mă­suri pentru popularizarea şi buna desfăşurare a competiţiei. Astfel, regulamentul Spartachia­dei de iarnă a fost multiplicat şi popularizat în asociaţiile spor­tive, în rîndul tineretului, la ga­zetele locale şi de perete. De asemenea, s-au tipărit 2.500 afi­şe mari, care au fost difuzate în toate raioanele regiunii noastre. La staţia de radioficare din Ploieşti şi din alte localităţi se vor transmite, în prima parte a lunii decembrie, emisiuni specia­le cu privire la desfăşurarea a­­cestei competiţii. Totodată, aso­ciaţiile sportive, în colaborare cu organizaţiile U.T.M., au luat mă­suri ca să se confecţioneze mai multe panouri şi fotomontaje. Pentru buna desfăşurare a concursurilor, s-au procurat noi materiale sportive, s-au amenajat sălile şi bazele sportive şi s-au confecţionat, din resurse local­e, haltere, săniuţe, schiuri etc. Ase­menea măsuri au fost luate­­ şi sunt în curs de extindere la aso­ciaţiile sportive Prahova — Uzi­nele „1 Mai“, „Voinţa“, Petrolis­­tul­ Boldeşti, raionul Ploieşti, Gloria­ Mîneciu, raionul Teleajen şi altele. Mai trebuie amintit că un număr de 500 de cadre teh­nice au fost repartizate pe lingă asociaţiile sportive, pentru a se ocupa de îndrumarea tinerilor concurenţi şi buna desfăşurare a întrecerilor. în perioada primei etape a Spartachiadei de iarnă, din oraşul Ploieşti se vor depla­sa la sate o serie de sportivi fruntaşi, jucători de tenis de masă şi şah, halterofili, luptători şi gimnaşti, care vor face demon­straţii în faţa tinerilor concurenţi. Tot în această perioadă se vor organiza 15 centre de iniţiere în tainele sporturilor de iarnă. La Sinaia şi Buşteni, ca şi la Plo­ieşti, Cîmpina, Buzău, Tîrgoviş­­te, Văleni de Munte se vor or­ganiza centre de schi, patinaj, tenis de masă, lupte şi haltere. Asemenea centre vor activa şi în alte localităţi din cuprinsul re­giunii noastre, fiind îndrumate de o serie de antrenori, instruc­tori sportivi şi profesori de edu­caţie fizică. Desigur, aceste măsuri au fă­cut ca întrecerile din cadrul Spartachiadei de iarnă, ce se inaugurează la 1 decembrie, să stîrnească un deosebit interes în rîndurile tinerilor din regiunea Ploieşti. Şi este edificator faptul că, în ultimel­e zile, tot mai mulţi tineri s-au înscris pe listele de concurs. De altfel, o parte din­tre aceştia au participat, în preajma inaugurării primei eta­pe, la o serie de antrenamente şi concursuri de verificare, prile­juind întreceri atractive. In acea­stă perioadă vom antrena la cele 10 ramuri sportive, prevăzute în regulamentul Spartachiadei de iarnă, aproape 220 000 de partici­panţi. De exemplu, numai în ra­ioanele Tîrgovişte, Cîmpina şi oraşul Ploieşti sunt prevăzuţi pes­te 100 000 de concurenţi. Legat de această competiţie, menţionez iniţiativa Consiliului raional U.C.F.S. Ploieşti de a acorda o cupă şi premii asocia­ţiei sportive ce va desfăşura o activitate susţinută în perioada de iarnă. Respectiv, cupa va fi decernată asociaţiei sportive care va avea cel mai mare număr de participanţi şi va obţine cele mai bune rezultate. Fără îndoială că această acţiune va stimula aso­ciaţiile sportive şi poate fi extin­să şi în celelalte raioane". S. SPIREA AZI, ÎNCEPE în întreaga tara .PAROCHIADA DE IARNĂ Grija pentru executarea unor produse de calitate superi­oară se deprinde încă din timpul uceniciei. Strunga­rul Alexandru Privulet de la Uzinele de pompe Bucureşti acordă de aceea o mare a­­tenție bunei pregătiri a ele­vilor şcolii profesionale Foto: O. PLECAN Proletari din toate tarile, uniţi-văl Anul XX, Seria II, Nr. 4834 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 decembrie 1964 „După un asemenea calcul este imposibil să nu înţe­legi valoarea unei zile mun­că şi să nu-­i dai seama ce importanţă are această unitate de măsură în toate lucrările pe care le facem la noi în gospodărie...“ (Lec­ţie la anul III al cercului „Cultura plantelor de cimp" la G.A.C. Măicăneşti, raio­nul Brăila) Foto: N. STELORIAN CRONICA ACTUALITĂȚII Pregătiri pentru iarnă in parchete DEVA (de la corespondentul nostru).­­ Din cele 120 de parchete forestiere din cadrul D.R.E.F. Hunedoara, va fi ex­ploatată în timpul iernii can­titatea de 200 000 m­c de lemn de lucru și aproape 90 000 m­c de lemn pentru foc. Pen­tru ca activitatea să se des­făşoare normal, s-au efectuat din timp intense pregătiri de organizare a producţiei pe lu­nile friguroase. Astfel, au fost construite încă 24 de cabane noi pentru muncitorii fores­tieri, iar restul de aproape 100 cabane existente au fost revi­zuite şi reparate, prevăzute cu sobe pentru încălzit, cu tot mobilierul necesar. Au fost, de asemenea, montate încă 28 de funiculare noi pe lingă cele vechi, care vor asigura scos­­apropiatul materialului lemnos la punctele de încărcare ; au fost amenajate drumurile de acces spre aceste puncte şi s-au confecţionat scocuri pen­tru trimiterea materialului la baza de încărcare în autoca­mioane. Drumurile autoforestiere cu pante mari au fost asigurate cu materiale antiderapante (zgură, nisip) Tipuri noi de sape de foraj Uzinele constructoare de uti­laje petroliere au modernizat re­cent noi tipuri de sape de foraj. Experimentate în mai multe şan­tiere de foraj din ţară cu struc­turi geologice diferite, noile sape au obţinut randamente cu circa 20 la sută mai mari decit cele vechi. In construcţia lor s-au fo­losit oţeluri speciale de mai mare durabilitate, care permit mărirea rezistenţei la uzură în timpul funcţionării. Alte perfecţionări a­duse se referă la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a a­­cestor utilaje. La modernizarea noilor sape de foraj o contribuţie de seamă au adus, alături de constructorii de maşini de la Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, şi specialiştii Insti­tutului de proiectări-construcţii de utilaje petroliere din Bucu­reşti. (Agerpres) CELOR DE 18 de Mihail Davidoglu entru a-ţi cînta farmecul şi du­ioasa poezie, ca să însemn efortul tău în muncă, în­drăzneala, mîn­­dra şi tenacea ho­­tărîre de a-ţi face un rost în lume, de aceea am luat con­deiul în mină. Cuvîntul scris se cere a fi cetit cu ochii. Şi dacă nu are imediata putere de convinge­re a cuvîntului spus, ascultat cu urechile în chiar clipa cînd ia fiinţă în laboratorul minţii, acest cuvînt scris are însă privilegiul de a-ţi îngădui să revii asupra lui mereu şi me­reu. Şi prin aceasta capătă virtutea unei mărturii. O mărturie de neşters. De aceea ca o mărturie şi nu altfel so­cotesc cuvintele ce le însemn acum. Cînd mă gîndesc la voi tine­rii care treceţi pragul celor optsprezece ani, cu toate dru­murile deschise înspre învăţă­tură şi muncă, cu o înaltă concepţie de viaţă, cu energia clocotitoare, gata să se dez­lănţuie, şi la miile de prie­teni pe care mi i-am făcut de-a lungul drumurilor şi a­­nilor cîţi i-am străbătut, îmi vin de peste tot, ca un zumzet de­ stup, ca un murmur ce se apropie, vin şi-mi dau ocol glasuri ce se fac mereu mai distincte. — Mă pregătesc pentru fi­zica nucleară. — Am ieşit ajustor. Ajustor mecanic. Dacă aţi vedea ce piese scot. De mare precizie. — Ei aproape anul de cînd cobor în mină. Lucrez la înaintare în piatră şi am ieşit ajutor­ miner. Aud că altă­dată se spunea de noi, minerii, că suntem­ soboli. Nu ştiu. Nu înţeleg de ce. In orizont la noi, munca este aproape com­plet mecanizată. Cel puţin eu, la haveuza mea mă simt mai ceva ca inginerul nostru şef de schimb cînd pleacă din şat la volanul Fiat-ului său 1300. Şi aş putea să mai adaug că-s campion la „cocoş“ pe toată Valea. Aşa. — Medic mă fac. Intîi îmi spuneam să urmez chimia biologică şi rău îmi pare că nu mă pot împărţi în două, să fiu în două locuri în ace­laşi timp. Dar adevărul ade­vărat e că cercetător vreau să mă fac. Să birui durerea şi tristeţea. Şi asta fără practica de spital, vezi bine că nu se poate. — Voi construi case. Case frumoase, pline de lumină şi soare. Cu linii care vor mîn­­gîia ochiul şi vor ridica tonu­sul vieţii. — O grădină va fi ţara, iar eu unul din meşterii grădi­nari. Pornesc să mă fac agro­nom. Nu ştiu cit se va auzi de bine. Dar îmi spun aşa că partea mea în roade ale pă­­mîntului o voi da. Poate or visa ei unii să zboare în Cos­mos, înspre Lună şi chiar înspre Marte şi Venus. Dar eu îmi spun că-i deopotrivă vi­tejia, cînd dăruieşti aici pe pămînt hrană şi belşug alor tăi. — Atunci îi musai că om munci împreună, fiindcă eu îs mecanizator şi nimic nu mi-e mai la inimă decit lucrul bine făcut. De sus, de pe tractor, cînd mă întorc să văd hantrii cîţi i-am lucrat nici toate cio­­cîrliile cerului nu cîntă viers mai bucuros decit căldura ce mă cuprinde în lăuntrul meu... In cărţi se spune că asta-i fericirea, bucuria fap­tului împlinit, a comunicării, a fixării în Cosmos... Eu nu-i spun în nici un fel, decit că : „îmi place lucrul bine făcut. Şi să nu trec prin viaţă fără de o urmă, ca peştii prin apă...“ Dacă ar fi să însemn toate glasurile de oameni tineri, glasuri de contemporani ai mei de optsprezece ani, un tom de mii de pagini şi încă nu mi-ar fi deajuns ca să-i înscriu pe toţi. Cît de fericiţi sînteţi voi cei de azi, care nu cunoaşteţi chipul omului tînăr înaintea căruia lacăte grele închideau porţile către învă­ţătură, care sta cu zilele fără de lucru. Zile lungi de aştep­tare, fără un codru de pîine, umblînd prin ploaie şi zloată cu încălţările sparte, istovit de aşteptarea unui răspuns ce nu mai venea, rătăcind în noapte, fără de adăpost, fără (Continuare în pag. a lll-a) O şcoală centenară Duminică s-au sărbă­torit 100 de ani de existenţă ai Şcolii me­dii „I. L. Caragiale", prima şcoală medie din oraşul Ploieşti. Cu acest prilej, a avut loc o şedinţă festivă la care au participat nu­meroşi invitaţi, absol­venţi ai liceului, elevi şi părinţi ai acestora. Începutul şcolii a fost marcat prin des­chiderea gimnaziului din Ploieşti, care a functionat in vechiul local al şcolii primare de băieţi nr. 1. Abia în anul 1881 şcoala primeşte denumirea de liceu funcţionind ast­fel pină In 1948, la re­forma invătămintului De-a lungul anilor, şcoala a căpătat un binemeritat prestigiu la catedrele sale pre­­dind profesori foarte apreciaţi şi cunoscuţi ca : N. Iarga, Eugen Lovinescu şi alţii. Şcoala a dat patriei oameni de seamă cum sunt I. L. Caragiale, Constantin Gurăscu, academicienii Andrei Rădulescu, Şt. Nicolau, Geo Bogza, compozito­rul Paul Constantines­­cu şi alţii. Dacă registrul de evidenţă al elevilor în­scrişi în anul şcolar 1865 număra doar 37 de elevi, la 15 septem­brie 1964 numărul ele­vilor înscrişi la cursuri era de aproape 3 000 dintre care 2 248 nu­mai la cursurile de zi, ceea ce reprezintă o treime din numărul elevilor care au absol­vit şcoala intre anii 1864—1948 — adică în 84 de ani. Pe lingă să­lile spaţioase, cu feres­tre largi, cu mobilier şi laboratoare moder­ne, şcoala dispune de o bibliotecă cu peste 35 000 de volume, de internate corespunză­toare. 125 de cadre di­dactice bine pregătite predau astăzi elevilor şcolii. Cu prilejul sărbăto­ririi centenarului a fost dezvelită o placă comemorativă şi s-a deschis o expoziţie cu­­primind cataloage, portretele unor oameni de seamă — foşti pro­­fesori ori elevi ai li­ceului, gr­afice, reviste editate de elevi, ma­nuale vechi etc. Festivitatea s-a În­cheiat cu un frumos program artistic pre­zentat de formaliile școlii. I. TEOHARIDE

Next