Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)
1964-12-01 / nr. 4834
SPORT • SPORT • SPORT • Campionatul republican de baschet masculin a continuat duminică cu disputarea jocurilor din cadrul etapei a 9-a. La București, în sala Floreasca, Dinamo București a întrecut pe Steaua București cu 73—72 (39—36). Partida a fost interesantă și de un bun nivel tehnic. In primul sfert de oră, scorul a fost echilibrat, fiecare echipă avînd un avantaj minim. Dinamoviştii devin apoi mai insistenţi şi reuşesc să preia iniţiativa mai ales că Novacek, comiţînd foarte repede patru greşeli personale, s-a „ferit“ pentru a nu fi eliminat. începutul celei de a doua reprize lăsa impresia că dinamoviştii vor cîştiga fără prea mari emoţii, ei avînd tot timpul un avantaj de 5—7 puncte. In ultimul minut de joc, însă, din nou incerţi Pe scurt tudine , scorul era de 71—71. Emil Niculescu beneficiază de două lovituri libere din care transformă numai una şi Steaua conduce cu 72—71. Dinamoviştii pornesc la atac şi Giurgiu înscrie, astfel că ei termină învingători cu 73—72. • Echipa masculină de handbal în 7 Ştiinţ Bucureşti a participat la ultimul său turneu fulger din B. F. Germană, eveni mei la Esslingen alături de cîteva formații valoroase. Invingînd pe rînd echipele Phoenix Essen cu 10—5, Goeppingen cu 9—5 și Esslingen cu 6—3, formația bucureșteană a ocupat primul loc cu 6 puncte. Pe locul doi s-a clasat Goeppingen cu 3 puncte. • Intr-o teorie consacrată fotbalului modemn, cunoscutul antrenor Helenio Herrera a propus modificarea unora din regulile jocului de fotbal şi în special desfiinţarea ofseidului. „Acest lucru — consideră Herrera — va face ca jocul de fotbal să devină mai rapid şi mai atrăgător, cîştigînd în spectaculozitate“. Pentru a dovedi justeţea teoriei sale, Herrera a propus o întâlnire demonstrativă între echipele Atletico Madrid şi Internazionale Milano, în care regula ofseidului să nu fie aplicată. Clubul din Madrid a acceptat să participe la acest joc experimental care se va desfăşura probabil la 8 decembrie la Milano. Se aşteaptă acum aprobarea Federaţiei italiene de fotbal pe care Herrera speră să o obţină. Dispută pasionantă la coş (Dinamo — Steaua 73—72) Foto : EMIL COJOCARU De acord cu antrenorul Antrenorul principal al formaţiei Rapid, Valentin Stănescu, duminică, în meciul cu Petrolul, l-a înlocuit pe Dan Coe cu Macri (care a jucat bine). Ce s-a întîmplat ? A suferit oare peste noapte Dan Coe un accident ? Nici vorbă. Jucătorul Dan Coe a fost sancţionat de antrenor, de echipă, sancţiune aprobată şi de conducerea clubului Rapid, pentru că în faţa unui meci care reclama mobilizarea întregii echipe a solicitat un program „preferenţial“, refuzînd să îndeplinească (aşa cum a înţeles întreaga echipă) programul de odihnă indicat. Şi, din păcate, el nu se afla la primul act de indisciplină. De aceea, atitudinea exigentă a antrenorului Valentin Stănescu este salutară şi ar fi de dorit ca şi alţi antrenori, alte cluburi unde se manifestă asemenea cazuri de indisciplină să dovedească aceeaşi atitudine intransigentă faţă de comportarea nedisciplinată pe stadion sau în afara stadionului a fotbaliştilor. La Ploieşti, Rapid a cucerit o dublă victorie: asupra formaţiei Petrolul şi asupra concepţiei unor titulari care se cred de... neînlocuit. Pentru aceasta , toate felicitările ! V. R. După întîlnirea de rugbi Romînia - Franţa SĂ NE GÎNDIM LA VIITOR Duminică, reprezentativa de rugbi a Franţei a reuşit să-şi ia revanşa în confruntarea directă cu echipa ţării noastre, pe care a întrecut-o la un scor strîns : 9—6 (deşi ultima încercare a rugbiştilor francezi este discutabilă). Meciul, în linii mari, a reuşit să ofere un bun spectacol, în ciuda unui început de tatonare, de expectativă, de ambele părţi. N-a fost însă un meci orientat pe jocul treisferturilor, ci s-a jucat cu deosebire pe înaintare. Francezii au anticipat aceasta, însăşi alcătuirea echipei oaspe dădea de înţeles că francezii au venit să se „bată“ pe înaintare, înaintaşii reprezentativei noastre au acţionat — spre deosebire de adversari — cu mai puţină clarviziune ca de obicei, au jucat mai prudent, mai reţinut. Nu şi-au impus iniţiativa, ceea ce ar fi fost firesc, acasă mai ales. N-au „sosit“ primii la baloane. Iarăşi este adevărat că noi am jucat cu un talonet (Ionescu Al.) care nu este folosit în mod frecvent pe acest post şi că linia a IlI-a a trăit, de fapt, prin M. Rusu, într-o măsură prin Demian şi mai puţin prin Moraru, încă nerestabilit. Fraţii Guy şi Lilian Camberabero, perechea de mijlocaşi a formaţiei oaspe, au evoluat mai bine în raport cu perechea noastră, Chiriac-Stănescu. Francezii au scos mai iute baloanele din grămezi (au avut totodată şi mai multe) şi au transmis treisferturilor în fracţiuni de secundă. In plus, maniera de a transmite baloanele, cu trimiteri lungi, s-a dovedit o tactică mai inspirată şi, implicit, mai eficace. Oricum însă acest 6 9, deşi constituie un eşec, el nu trebuie să fie un semnal de demobilizare. Dimpotrivă, franceziicare au adus la Bucureşti o echipă superioară, ca putere de percuţie şi ca vitalitate mai ales, tuturor formaţiilor care au evoluat în ultimii ani în partidele directe cu noi) au cîştigat greu (lucru de altfel mărturisit şi de ei). Noi, învăţând din experienţa acestui insucces, va trebui să participăm la cît mai multe confruntări cu adversari de şcoli cât mai diferite, de concepţii deosebite. Aceasta ar fi una din coordonatele activităţii noastre viitoare. Apoi, echipa. Promovarea în lot a unor elemente de mare perspectivă, care să aducă un suflu nou, un plus de vigoare, nu poate fi decît de bun augur naţionalei române. Avem astfel de elemente. Trebuie numai să ştim să le adaptăm la cerinţele jocurilor internaţionale, să cunoască (şi să aplice) corect şi sigur noile prevederi ale regulamentului de joc. Sînt convins că nu va trebui să treacă 6 ani, ca la francezi (de la Mars, antrenorii oaspeţi tot... caută pentru a avea, din nou o echipă redutabilă, care să ţină în şah şi să învingă orice echipă de talie continentală, indiferent dacă joacă acasă sau în deplasare), că vom şti să ne mobilizăm toate forţele şi să realizăm o echipă pe măsura prestigiului cucerit de rugbiul romînesc. Prof. AUREL BARBU antrenor federal înd Wusek, printr-un efort de voinţă care izvorăşte numai dintr-o mare dorinţă de a învinge, a „culcat“ balonul, realizînd cea mai spectaculoasă încercare a meciului, tribunele, electrizate, au izbucnit în aplauze. Scorul devenise 6—6. Venisem la stadion aşteptînd aceste momente de fior, şi satisfacţie, şi mîndrie. Venisem să consemnăm, obişnuiţi fiind, cu literele fierbinţi ale zincurilor acel succes aşteptat al 15-lui romînesc. Venisem... Dar acum „retrospectiva“ ne obligă să n-o facem. Păcat. Am fi dorit ca în paharul suprasaturat de pilulele de chinină ale înfrângerilor să aducem o victorie pe deplin posibilă. Căci au fost pe rînd insuccesele fotbalului, tenisului, handbalului feminin și, indiscutabil de altă factură, acest 9—6 cu care — duminică, pe gazonul mai bun ca oricînd, și sub un generos soare de toamnă — echipa noastră de rugbi a cedat pe teren propriu, pierzînd un meci ce i-ar fi putut aduce o nouă subliniere în consacrarea dobîndită cu alte prilejuri. După primele minute de studiu reciproc, în care cele două echipe şi-au scos „cărţile de vizită“ elementare (românii impunînd prin masivitatea de lacăt de cetate), au început, cu incisivităţi în progresie, pătrunderile şi lupta pentru metri a „gladiatorilor“ acestui joc modern şi curajos. Timorarea şi studiul prelungit însă, se pare, urme mai îndelungi în rândurile componenţilor lotului nostru, cu toate că domină teritoriul. Aşa se şi explică de ce acea pătrundere vijelioasă a lui Guy Camberabero — dar cum, desigur, mai văzuseră jucătorii noştri — n-a putut fi „interzisă“ de cei care (nedecişi) i-au ieşit în întîmpinare. Au fost apoi acele momente epuizante, acele „reglări de tir“ ale lui Penciu, ratate de puţin şi, în sfîrşit, concretizate în 3 puncte. Dacă l-am fi avut pe Penciu din zilele bune (deşi, minus transformările, au excelat) scorul ar fi putut arăta altfel, căci el a irosit, mai apoi, copilăreşte o lovitură — a patra — dintr-un unghi convenabil şi sigur, şi din apropiere. Şi din nou sîntem conduşi în urma fructificării în repriza secundă de către acelaşi Guy Camberabero, a unui drop-gol de la 25 metri. Au urmat apoi acele 10 minute, sau 15 (timpul curgea sufocant peste tribune şi în teren) de „asediu" din partea echipei noastre la buturile franceze. Şi a fost acea pirafeta vînjoasă, de zile mari, de ultim efort a lui Wasek, care a ţişnit parcă din palmele noastre doritoare de aplauze. Am văzut atunci, după acel moment egalizator, zîmbetul masiv încurajator al lui Demian sau Penciu, sau Preda... Dar francezii au ştiut să iasă inteligent din acel „seif“ ţesut cu sudoare lângă buturile lor de cei 15 rugbişti romîni şi Gachassin, ţîşnind, a înscris încă trei puncte, consemnând şi cifric calităţle multora din coechipierii săi printre care Monthillier, Dauga, Giuarin, Crauste, Herrero, Dedieu. Repliată tîrziu, în dezacord cu ceasul care cronometra impasibil, echipei noastre nu-i va mai fi readus „zîmbetul“ ce mijise la un moment dat, nici de lovitura executată de Irimescu (de ce nu s-a preferat încercarea de a crea posibilitatea unui drop-gol ?), scorul rămînînd pecetluit de către zvîcnirea lui Gachassin. Cauzele ? Mai întîi mobilitatea redusă în teren, prea rarele câştiguri ale mingii la grămezi şi la tuşă (parcă vrăjiseră adversarii mingea de-o câştigau mereu !), nesiguranţa prinderii mingii ovale surprinzătoare la un Viorel Moraru, teama de viteză a treisferturilor noastre, nefolosite de altfel, (câtă deosebire faţă de viteza liniei adversei) şi — a se reţine — o anumită îmbătrînire a echipei noastre. Să nu se uite nici lipsa acelui plus de voinţă la o echipă ce ne făcuse altădată dovada că o posedă. Să încheiem aceste rînduri cu părerea de rău că eforturile şi risipa bărbătească de energie nu au cunoscut, datorită intermitenţelor, ezitărilor, încununarea dorită de cei 30 000 de suporteri prezenţi în tribune, de sutele de mii de suporteri ce au urmărit emisiunile de radio şi televiziune. Şi să ne gîndim, anticipînd pozitiv, la revanşă, fiindcă — lăsînd la o parte cele 3 puncte ce ne-au despărţit de învingători — scorul confirmă apropieri şi echilibru valoric între echipe. N. DRAGOŞ Acel plus de voinţă O fază de la confruntarea rugbiştilor români şi francezi Foto: S. SPIREA Control temeinic pe faze şi operaţii URMĂRI DIN PAGINA I curge fază cu fază procesul de producţie, organele C.T.C., laboratorul constituie prezenţe nelipsite. Ne oprim, de pildă, la laborator, o sală spaţioasă dotată cu aparatură nouă, din cea mai modernă. Aici s-a adus nu de multă vreme un tensiometru electric, un aparat electronic ce determină neregularităţile firelor pe distanţe scurte şi altele. Cu ajutorul lor se fac zilnic analize la ţesături (rezistenţă, desime, greutate), la fibre (lungime, grad de impuritate şi umiditate, torsionare etc.). Trebuie, de asemenea, amintită o măsură de mare importanţă luată în întreprindere şi care a stimulat mult lupta pentru calitatea produselor. Este vorba de introducerea unui nou sistem de calcul al calităţii ţesăturilor crude. S-au cercetat astfel, rezultatele obţinute de către marea majoritate a ţesătoarelor pe o lungă perioadă de timp şi, în funcţie de acestea, s-a stabilit procentul de calitate „extra“ diferenţiat pe fiecare articol. Datorită acestui fapt în 1964 s-au redus cupoanele în proporţie de 60 la sută faţă de 1963, într-o vreme erau deficienţe la vopsirea finetului; în urma vopsirii apăreau striaţiuni. Pentru eliminarea lor s-a găsit un nou colorant care asigură o nuanţă uniformă şi o bună fixare. Pentru îmbunătăţirea gradului de alb ca şi pentru a obţine un alb uniform, în secţia albitorie s-a introdus în reţetele de fierbere sidicat de sodiu, iar la articolele mai pretenţioase se foloseşte o albire mixtă prin două procedee. O serie de măsuri s-au luat şi în ţesătorie în sensul că au fost puse la punct aparatele de lamele, nişte dispozitive care opresc automat maşinile în momentul ruperii firel lor. In uzina timişoreană se acordă, de asemenea, o mare atenţie instruirii ţesătoarelor la locul de muncă, ridicării calificării profesionale prin cursuri, schimburi de experienţă etc. Toate acestea contribuie la păstrarea renumelui bun al fabricii, la obţinerea unor produse de cea mai bună calitate. A In pas cu tehnica nouă relor de capăt de la arcuri — aceasta fiind o problemă foarte importantă din punct de vedere al calităţii. Necesitatea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor noastre impune înainte de toate respectarea întocmai a disciplinei tehnologice. Noi avem foarte mulţi tineri harnici, bine calificaţi cu care ne mîndrim. Este însă cazul ca la sectorul arcuri-spirale să se acorde o atenţie deosebită tratamentului arcurilor. De asemenea, la arcurile lame este necesară respectarea strictă a tehnologiei, respectarea parametrilor tratamentului arcurilor de suspensie pentru autocamioane etc. Temele cursurilor le dictează producţia asemenea, cursurile se organizează pe schimburi. Am observat, in discuţiile care s-au purtat pînă acum la această rubrică a ziarului „Scinteia tineretului“, că toţi cei care au luat cuvintul au dat o mare atenie acestui lucru. Ne-am însuşit astfel experienţa bună a altor întreprinderi. Şi în ceea ce priveşte lectorii, conducerea uzinei a ţinut seama de experienţa cîştigată anul trecut. Pînă acum, majoritatea lectorilor unui curs — maiştri şi ingineri — erau recrutaţi din secţia respectivă, dar se întîmplau şi cazuri cînd, in special cadrele inginereşti, erau din alte părţi mai a- Ies serviciile de concepţie ale uzinei. Fireşte, cunoştinţele lor au fost necesare cursanţilor, in anumite cazuri lecţiile aveau totuşi un caracter prea teoretic deoarece tovarăşii respectivi nu cunoşteau în amănunţime situaţia din secţia unde erau lectori. De aceea, anul acesta s-a căutat ca lectorii să fie numiţi, în primul rînd, din cadrul personalului tehnico-ingineresc din fiecare secţie. Experienţa desfăşurării cursurilor trecute arată că şi în ceea ce priveşte munca noastră, a organizaţiei U.T.M., trebuie să luăm unele măsuri. Frecvenţa atingea anul trecut în medie 80 la sută din numărul tinerilor înscrişi. Am spus „în medie", dar noi cunoaştem că în unele secţii aceasta era mult mai scăzută. Prima şi cea mai importantă sarcină pentru noi este aceea de mobilizare a tinerilor la cursuri. Comitetul U.T.M. pe uzină a avut o discuţie cu toţi membrii birourilor şi comitetelor organizaţiilor U.T.M. din secţii care răspund de resortul producţiei şi calificării, a dezbătut această problemă şi a stabilit ca în 1964—1965 participarea tinerilor la cursuri să fie urmărită îndeaproape. Aceasta înseamnă nu practică un control mai riguros, o mai mare răspundere din partea organizaţiei U.T.M. Atunci cînd un tînăr lipseşte de la cursuri, să se discute cu ei, să se vadă motivele pentru care a lipsit şi să se ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Acestea nu sunt, bineînţeles, singurele acţiuni. Prin întreaga sa activitate desfăşurată în direcţia pregătirii profesionale a tinerilor, organizaţia U.T.M. va urmări eficienţa cunoştinţelor căpătate la cursuri, modul în care se aplică ele în practică. Celor de 18 ani un acoperiş deasupra capului... Voi, oameni tineri, care nu cunoaşteţi acel sentiment al singurătăţii, al izolării, din vremurile tinereţii încătuşate de altădată! Şi doar tinereţea, vîrsta anilor magnifici, din toate vremurile se cere exuberantă, optimistă, veselă, plină de vis şi poezie. Optsprezece ani, ani de vis şi poezie! Ani frumoşi de entuziasm şi simţire autentică. Ani ai iubirii, ani ai visurilor celor mai îndrăzneţe — visuri care se înscriu în aria realului şi a tuturor posibilităţilor de înfăptuire! Fiindcă visuri au visat ei dintotdeauna, tinerii. Dar altădată le-a fost visul ca un zbor de pasăre cu aripile frînte. Nu era nimic fantast, nimic utopic, nici ireal sau imposibil în acele vise. Era prea plinul energiei, prea plinul anilor tineri. Dar ca Icari sortiţi prăbuşirii, cu cît le era mai mare intensitatea şi ardoarea cu care se porneau să-şi pună umărul la carul vieţii, cu atît mai aspră, mai dură era ostilitatea pe care o întîlneau. Visau tinerii cu ochii deschişi, gata să împînzească lumea de atîtea daruri cu care se simţeau dăruiţi. Mulţi, nenumăraţi de mulţi, cu sutele de mii şi milioanele se numărau acei doriţi, înfometaţi, însetaţi de acest prisos de daruri, de avînt, putere de muncă şi fantezie creatoare. Dar aceştia mulţi altădată nu aveau cuvînt. Din partea orînduirii acelor ani, anilor lor tineri nu le venea în întîmpinare nimeni. Dar şi atunci în întuneric şi asuprire încă veghea o lumină care semăna în ei sămînţa demnităţii, a dragostei de muncă şi respectului faţă de om, a încrederii în zile mai bune, zilele de azi pe care le pregăteau cu migală încă de atunci. Cît de departe sînt de voi tinerii de azi, acele zile de întristată aducere aminte. Înaintea voastră se deschid larg toate drumurile. Păşiţi cu curaj, cu încredere! Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! Preţuiţi munca. Munciţi în aşa fel, încît munca voastră să devină un act de creaţie, de elaborare, de fixare în marele mers al lumii. Şi cum se cuvine şi-i drept să se încheie o scrisoare, îngăduiţi-mi, ca acum în prag de iarnă, la sărbătorirea voastră, a primăverii anilor, noi cei mai vîrstnici, dorindu-vă să ajungeţi cu bine la I adinei bătrîneţe, să vă urăm din toată inima succes şi spor în drumurile şi zilele cîte aş- I teaptă să le străbateţi! ! Şedinţa Comisiei permanente C. A. E. R. pentru industria de petrol şi gaze Intre 26 şi 28 noiembrie a.c. a avut loc la Bucureşti şedinţa ordinară a Comisiei permanente CAER pentru industria de petrol şi gaze. La lucrările şedinţei au luat parte delegaţii din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. In calitate de observatori au participat reprezentanţi ai R. P. Chineze, R.P.D. Coreene, Republicii Cuba şi R. D. Vietnam. Şedinţa a ascultat comunicarea Preşedintelui privind sarcinile care revin Comisiei permanente pentru industria de petrol şi gaze, stabilite de către Comitetul Executiv al Consiliului. La şedinţa Comisiei au fost discutate o serie de probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice privind perioada 1966—1970, precum şi unele materiale ale grupelor de lucru ale Comisiei. Şedinţa a aprobat planul de lucru al Comisiei pe anul 1965. Lucrările şedinţei au decurs într-o atmosferă de colaborare şi înţelegere reciprocă. Primirea la Consiliul de Miniştri a delegaţiei de energeticieni americani Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Gaston Marin, a primit luni după-amiază, la Consiliul de Miniştri, delegaţia de energeticieni americani, condusă de Walker Cisler, preşedintele Consiliului Companiei de electricitate Detroit Edison şi preşedinte al Institutului electric Edison, care se află în vizită în ţara noastră. La primire a fost de faţă Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice . La 30 noiembrie 1964, grupul de specialişti americani în domeniul energiei electrice a fost primit de către Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe. ★ Academia Naţională de Medicină din Paris a acordat doctorului M. Popescu-Buzău, secretar general, al Uniunii medicale balcanice, o medalie pentru merite deosebite în domeniul educaţiei sanitare. ★ Acad. Emil Condurachi, secretar general al Asociaţiei internaţionale de studii sud-est europene, a oferit luni seara, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Capitală, un cocteil în cinstea celor peste 30 de savanţi din 18 ţări care participă la Reuniunea de lucru a Asociaţiei ce se deschide marţi dimineaţa la Bucureşti. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Academiei R.P. Române, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, oameni de ştiinţă şi cultură. A IlI-a Conferinţă de spectroscopie Luni dimineaţa au început în aula Academiei R. P. Romíné lucrările celei de-a 3-a Conferinţe de spectroscopie, organizată de Academia R. P. Romíné în colaborare cu Institutul de fizica din Bucureşti şi unele ministere interesate în această problemă. Participă membri ai prezidiului Academiei, profesori universitari, cercetători din diferite institute, reprezentanţi ai unor ministere şi întreprinderi din Bucureşti şi din ţară. Iau parte, de asemenea, delegaţi ai comisiilor de spectroscopie şi ai academiilor din mai multe ţări, precum şi reprezentanţi ai unor firme străine, producătoare de aparataj spectroscopie. Lucrările au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei, care, după salutul adus participanţilor, a făcut o expunere asupra direcţiilor de cercetare pe plan mondial, relevînd importanţa teoretică şi practică a cercetărilor din acest domeniu. După primul referat de ansamblu, prezentat de prof. Ion Agîrbiceanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, participanţii la conferinţă au vizitat expoziţia de aparatură spectrală modernă, organizată cu acest prilej în localul Academiei. Firme producătoare din Anglia, Italia, Japonia şi R. P.Ungară, precum şi Institutul de fizică atomică din ţara noastră expun aparate ştiinţifice, prospecte şi panouri. Lucrările conferinţei vor dura patru zile, timp în care vor fi prezentate referate privind aparatura spectrală şi comunicări ştiinţifice pe diferite probleme de specialitate. ★ Duminică seara a părăsit Capitala tov. Vasile Malinschi, preşedintele Băncii de Stat a R. P. Române, care, la invitaţia preşedintelui Băncii Federale a R.F. Germane, va face o vizită în această ţară. Dirijorul Mircea Basarab a plecat la Viena, unde va apare la pupitrul a două concerte prezentate de „Tonkünstlerorchester“, în zilele de 6 şi 8 decembrie. Solistul concertelor va fi violonistul Ion Voicu. In program figurează Rapsodia română de Mircea Basarab, Concertul pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski şi Simfonia în re minor de César Franck. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Uniunii Tineretului Cehoslovac Duminică a sosit în Capitală delegaţia Uniunii Tineretului Cehoslovac, condusă de tov. Vlastimil Bruha, secretar al C.C. al U.T. Cehoslovac, care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tov. Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.M., de membri ai biroului şi activişti ai C.C. al U.T.M. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai ambasadei R. S. Cehoslovace la Bucureşti. Adunarea de la Casa de cultură a studenţilor din Capitală La Casa de cultură a studenţilor din Capitală a avut loc, luni după-amiază, un miting de protest al studenţilor români şi străini, care studiază, în institutele de învăţămînt superior din Bucureşti, împotriva intervenţiei militare străine în Congo. Cu acest prilej, numeroşi studenţi români şi străini şi-au exprimat neliniştea şi indignarea în legătură cu situaţia care s-a creat în Congo, ca urmare a debarcării paraşutiştilor belgieni la Stanleyville, cu ajutorul avioanelor americane. Vorbitorii au subliniat că intervenţia străină în Congo reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U., a Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Ei au arătat că intervenţia imperialistă în Congo constituie o sfidare a finţei statelor africane care, au cerut prin intermediul Organizaţiei Unităţii Africane, încetarea amestecului străin în treburile interne ale Republicii Congo. Alături de opinia publică din întreaga lume, ei au cerut să fie apărată viaţa lui Antoine Gizenga. In încheiere, a fost adoptată o moţiune către secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, prin care sunt condamnate aceste acţiuni agresive care constituie o provocare serioasă la adresa poporului congolez, a cauzei păcii şi libertăţii popoarelor. De asemenea, se cere evacuarea din Congo a tuturor ** mercenarilor străini care sunt folosiţi de reacţiunea internă ca unelte în reprimarea luptei poporului congolez pentru li■bertate şi o viaţă mai bună. Pentru îmbunătăţirea predării fizicii şi chimiei Societatea de ştiinţe fizice şi chimice din R. P. Romînă organizează periodic consfătuiri menite să ducă la îmbunătăţirea sistemului de predare a disciplinelor respective în şcolile de cultură generală ale ţării noastre. Astfel, în oraşele Bucureşti, Iaşi, Galaţi, profesori de specialitate din diferite regiuni s-au întîlnit pentru a discuta unele probleme de actualitate, ca predarea în şcoli a structurii atomului, a mecanicii, despre valenţa elementelor în lumina mecanicii cuantice. Totodată s-au purtat discuţii în legătură cu elaborarea noilor proiecte de predare a chimiei şi fizicii în clasele IX—XII. Numeroşi profesori din toate regiunile ţării au participat recent la un larg schimb de experienţă organizat în cadrul Universităţii din Bucureşti. Sub îndrumarea cadrelor didactice universitare, ei au făcut diferite lucrări de laborator cu aparate moderne şi au discutat probleme de specialitate. Pînă la sfîrşitul anului, fizicienii şi chimiştii vor mai participa la lucrările unei consfătuiri, care se va desfăşura la Cluj, cu tema „Introducerea sistemului internaţional de măsură în şcolile medii“. (Agerpres) Foto: GH. CUCU Aspect din timpul adunării In adunarea generală pe care au ţinut-o de curînd, utemiştii din clasa a IX-a I a Şcolii medii nr. 1 „N. Bălcescu“ din Capitală au hotărît să întreprindă o largă acţiune de vizitare a muzeelor şi expoziţiilor. Hotărîrea a început să se realizeze. Duminică dimineaţa cei 39 de elevi, împreună cu dirigintele clasei, şi-au dat întîlnire la Muzeul de istorie a literatură română