Scînteia Tineretului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 4886-4909)
1965-02-02 / nr. 4886
REALIZĂRILE ANull 1964- IWOLB SPRE NOI SUCCESE! u profunde sentimente de bucurie şi justificată mîndrie a primit pe.... porul nostru, înlim miltregul tineret Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1964, anul celei de-a XX-a aniversări a Eliberării patriei noastre. Rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economiei, oglindite în Comunicat, demonstrează încă odată că aplicarea neabătută a politicii de industrializare socialistă, promovată cu consecvenţă de partidul nostru, este singura cale care asigură lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnicomateriale a socialismului, constituie temelia trainică pentru creşterea armonioasă, în ritm susţinut, a tuturor ramurilor economiei naţionale, pentru făurirea unei vieţi mereu mai bine tuturor celor ce muncesc. Realizările importante obţinute în anul 1964 în dezvoltarea economiei naţionale şi în creşterea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc se adaugă înfăptuirilor remarcabile ale poporului nostru, în efortul susţinut pentru traducerea în viaţă a obiectivelor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. în anul care a trecut, penultimul an al şesenalului, planul producţiei globale, industriale a fost îndeplinit în proporţie de 102,6 la sută, crescînd cu 14,1 la sută faţă de anul 1963, în cei cinci ani ai şesenalului care s-au scurs ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale a fost de 14,8 la sută, faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., pentru întreaga perioadă a planului de şase ani. însemnate creşteri s-au obţinut în ramurile principale ale industriei de care depinde dezvoltarea proporţională, mereu ascendentă a întregii economii naţionale. Faţă de anul 1959, producţia mijloacelor de producţie a crescut de 2,1 ori, cu un ritm mediu anual de creştere de 16 la sută. Ritmuri superioare s-au înregistrat în industria chimiei, hîrtiei şi celulozei (24 la sută), în industria energiei electrice şi termice (18,8 la sută), în producţia construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor (18,2 la sută). Oamenii muncii, tineretul patriei noastre, au luat cunoştinţă cu bucurie de succesele obţinute de muncitorii, tehnicienii şi inginerii industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor care în anul 1964 au depăşit nivelul producţiei globale prevăzut prin Directivele Congresului al III-lea al partidului pentru anul 1965. Totodată producţia bunurilor de consum a fost în 1964 mai mare cu 80 la sută faţă de 1959 şi s-a realizat un ritm mediu anual de creştere de 12,5 la sută. Aceasta a însemnat pentru populaţia patriei noastre cantităţi sporite de ţesături, încălţăminte, mobilă, ulei, conserve de carne şi legume, de produse lactate etc. Aşa cum reiese din Comunicat, în anul care a trecut, trei sferturi din sporul producţiei industriale a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. în anul 1964 productivitatea muncii a crescut cu 10 la sută faţă de 1963. Aceste rezultate sunt o urmare firească a măsurilor luate de partid de promovare sistematică a progresului tehnic în toate ramurile industriei, pentru o mai bună folosire a capacităţilor de producţie şi a tehnicii noi cu care au fost dotate întreprinderile, de ridicare continuă a calificării cadrelor. Bogat este şi bilanţul realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul agriculturii. Cifrele cuprinse în Comunicat vorbesc despre întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, despre consolidarea economică - organizatorică a cooperativelor agricole de producţie. La sfîrşitul anului 1964, parcul de maşini agricole număra 74 400 tractoare fizice, 63 500 semănători mecanice, 35 200 combine pentru cereale păioase etc. Acesta a făcut posibil ca volumul lucrărilor executate de S.M.T. să fie de 3,2 ori mai mare faţă de 1959. Continua mecanizare a agriculturii, lucrarea pămîntului după metode ştiinţifice şi-au spus cuvîntul şi în producţiile obţinute. în perioada 1960—1964 cu toate că condiţiile climaterice nu au fost favorabile în toate regiunile ţării, s-a obţinut în medie pe an o producţie totală de cereale de 10,3 milioane tone, faţă de 9,2 milioane tone media anilor 1955—1959, la floarea-soarelui 495 mii tone, faţă de 314 mii tone, la sfecla de zahăr 2,9 milioane tone, faţă de 2,1 milioane tone. Din fondurile statului s-a realizat în anul care a trecut un volum de investiţii de 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mare decît în 1963. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern, lucrările de construcţii şi de dare în funcţiune a noilor obiective s-au desfăşurat în condiţii mai bune decît în anul precedent. S-a intensificat ritmul de industrializare a construcţiilor prin punerea la dispoziţia şantierelor a unor cantităţi sporite de prefabricate şi de utilaje, ceea ce a permis mărirea gradului de mecanizare a lucrărilor, s-a îmbunătăţit asigurarea şantierelor cu documentaţia tehnică şi ritmul aprovizionării cu materiale, a crescut calificarea cadrelor ceea ce a dus la îmbunătăţirea calităţii construcţiilor executate. In anul care a trecut, în toate ramurile industriale au fost date în funcţiune importante capacităţi de producţie. Eforturile pe care oamenii muncii le depun pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru obţinerea unor produse de înaltă calitate la ur preţ de cost scăzut, pentru creşterea continuă a productivităţii munci se răsfrîng direct în viaţa de fiecare zi a întregului popor. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Române, din iunie 1964, cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi, reducerea unor cote de impozite pe salarii şi creşterea plafonului de salarii în funcţie de care se acordă alocaţia de stat pentru copii, pînă la sfîrşitul anului trecut, majorarea salariilor s-a aplicat în industria alimentară, industria uşoară, industria materialelor de construcţii, industria de prelucrare a lemnului, silvicultură, gospodăria comunală, telecomunicaţii, pentru cadrele militare, învăţătorilor şi educatorilor din învăţămîntul elementar şi preşcolar, personalului elementar, mediu şi auxiliar sanitar, pentru lucrătorii din presă. Pînă la sfîrşitul acestui an, acţiunea de majorare a salariilor va cuprinde şi salariaţii celorlalte ramuri ale economiei naţionale. In anul care a trecut, salariul real a crescut cu aproape 2 la sută, fiind mai mare decît în 1959 cu 28 la sută. Paralel a crescut şi volumul desfacerii de mărfuri cu 8 la sută, în comparaţie cu anul precedent, şi cu 75 la sută faţă de anul 1959. Pe temelia trainică a succeselor obţinue în dezvoltarea economiei, a sporit venitul naţional. Statul nostru democratpopular urmărind ridicarea pe toate căile a nivelului de trai al poporului a putut aloca în anul care a trecut însemnate sume pentru finanţarea acţiunilor social-culturale. In perioada 1960 — 1964 au fost date în folosinţă populaţiei, din fondurile statului, circa 214 000 apartamente convenţionale, din care 51 509 în anul 1964. In aceeaşi perioadă populaţia, în special din mediul rural, şi-a construit din fonduri proprii circa 457 000 locuinţe. S-au construit pentru învăţămîntul de cultură generală circa 20 000 săli de clasă, cămine studenţeşti cu peste 22 000 locuri, cantine cu o capacitate de deservire de circa 7 100 locuri, într-o serie, laboratoare, ateliere etc. In anul şcolar 1964/ 1965 în învăţămîntul de toate gradele au fost cuprinşi peste 3 700 000 elevi şi studenţi, cu 8 la sută mai mulţi decît în anul şcolar precedent, încheindu-se, totodată, acţia„Scînteies tineretului" . (Continuare în pag. a III-a) ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI, PRODUCŢIA REALIZATA ÎN 1965 ESTE MAI MARE DECIT CEA PREVĂZUTA ÎN PLANUL SESENAL PENTRU ANUL 1965. CONSTRUCTORII DE MAŞINI DIN ȚARA NOASTRA AU REUŞIT CA, PE LÎNGA MAŞINI ȘI UTILAJE, SA TREACA ŞI LA PRODUCȚIA DE LINII TEHNOLOGICE COMPLETE, CEEA CE REPREZINTĂ O NOUA TREAPTA, SUPERIOARA, ÎN DEZVOLTAREA ACESTEI RAMURI. Carnet electoral Pentru cei care votează prima oară PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — La Casa alegătorului din Cîmpulung-Muscel a avut loc o întîlnire cu tinerii care votează prima oară. Peste 500 de tineri de la Uzina mecanică, Şcoala pedagogică şi din alte întreprinderi şi instituţii ale oraşului l-au ascultat pe tov. Gîrtan Alexandru, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, care le-a vorbit despre marea grijă a partidului pentru tineretul patriei, despre condiţiile minunate în care munceşte şi învaţă tineretul, despre dreptul tinerilor ca cetăţeni majori ai ţării. In continuare a urmat un frumos program artistic dat de elevii şcolii medii şi de formaţiile artistice de amatori de la Uzina mecanică. PROGRAME CULTURALE DEDICATE ALEGERILOR In cinstea alegerilor de la 7 Martie, in oraşul Cernavodă se pregătesc bogate manifestări cultural-artistice. Astfel, sub conducerea comitetului orăşenesc de partid, comitetul orăşenesc, U.T.M., in colaborare cu consiliul de conducere al casei de cultură au elaborat o serie de conferinţe pe teme ca : „Alegerile, eveniment important In viaţa poporului nostru", „Dreptul de a alege şi a fi ales", „Candidaţii noştri" etc. Citeva dintre acestea au şi fost prezentate la casele alegătorului din oraş. Tradiţionala „ştafetă culturală’ iniţiată cu ani In urmă de Casa de cultură din Cernavodă va prezenta acum la casele alegătorului, prin programe adecvate, imagini ale realizărilor obţinute de oamenii muncii din raion sub conducerea organizaţiilor de partid, in cei patru ani care au trecut de la alegerile din 1961. Brigăzile artistice de agitaţie, de pildă, ale căror texte sunt elaborate de cenaclurile literare din oraş, au şi pregătit spectacolele : „Votul fericirii’, „Azi votează fiecare", „Votăm din toată inima", „Votul nostru°, „Zii/ brigadă că e sărbătoare" şi „Hai la voi măi frăţioare". In repertoriile formaţiilor artistice de amatori sunt cuprinse şi scenetele intr-un act „Aşa cere politica", „Majorul Secărică face alegeri’ şi „Sus Tudorache, jos Tudorache", in care se reflectă falsitatea alegerilor din trecut. De asemenea, se vor mai organiza şi alte manifestări culturale ca simpozioane, concursuri pe tema „Cine ştie, răspunde", prezentarea unor cărţi despre alegerile din trecut şi azi etc. BONCOTA NICOLAE activist cultural Ansamblu folcloric in turneu CLUJ (de la corespondentul nostru). Ansamblul folcloric al regiunii Cluj, aflat într-un turneu în raionul Cîmpeni, a prezentat, recent, un spectacol în această localitate dedicat alegerilor de la 7 Martie. Alte spectacole vor fi prezentate în Abrud şi Baia de Arieş. Tot în cinstea acestui eveniment, un grup de actori şi cîntăreţi de la Teatrul Naţional şi Opera de Stat din Cluj pregătesc un montaj intitulat „Votăm pentru fericire" cu care se vor deplasa în numeroase comune din regiune. mm PRODUCTIA INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE PRELUCRĂRII METALELOR’ t ttPRODUCȚIA GLOBALA INDUSTRIALĂ Proletari din toate ţările, uniţi-val Anul XXI, Seria II, Nr. 4886 4 PAGINI — 25 BANI Marți 2 februarie 1965 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor In industria textilă Extinderea procedeelor tehnologice moderne Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la unităţile textile „Dacia“ — Bucureşti, „Ţesătura“ — Iaşi, „Teba“ — Arad, „Tîrnava“ — Mediaş, precum şi din celelalte întreprinderi de prelucrare a bumbacului extind tehnologiile moderne de lucru. Prin aplicarea unor procedee tehnologice noi, se realizează cantităţi însemnate de ţesături cu şifonabilitate redusă, ţesături satinate de bumbac în amestec cu celofibră şi cu fibre sintetice. Experimentarea încleierii firelor de urzeală cu produşi sintetici, folosirea apreturilor superioare pentru ţesături din bumbac şi în amestec, introducerea tehnologiei de albire continuă cu apă oxigenată, vor permite colectivelor din această ramură să obţină noi rezultate în îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor. In acest an se vor realiza cu 20 la sută mai multe ţesături din fire fine, faţă de cantitatea obţinută anul trecut. Colecţia din anul acesta, care s-a îmbogăţit cu 190 articole noi de bumbac, prezintă o gamă variată de ţesături din fire fine, în amestec cu fire chimice şi celofibră. Noile imprimeuri sunt realizate în 246 desene în câte 5—7 poziţii coloristice fiecare. (Agerpres) „ In regiunea Iaşi „Luna cărţii la sate şt IAŞI (de la corespondentul nostru). In bibliotecile comunale şi săteşti din regiunea Iaşi sunt peste 2 milioane de volume. Anul trecut 288 750 cititori ai bibliotecilor au citit 2 142 932 cărţi. „Luna cărţii la sate“ va oferi cititorilor din regiunea Iaşi numeroase manifestări. La multe biblioteci săteşti şi comunale din raioanele Paşcani, Hîrlău, Iaşi, Negreşti, Vaslui, Huşi, Bîrlad se vor organiza şezători literare cu temele: „Cartea care mi-a plăcut“, „Din viaţa scriitorului preferat“, „Eroi şi fapte din carte“, concursuri „Cine citeşte, foloseşte“ ; consfătuiri cu cititorii pe tema „Cum m-au ajutat cunoştinţele din cărţi în munca de fiecare zi“ ; întilniri intre scriitori şi cititori, seri de întrebări şi răspunsuri, consfătuiri ale bibliotecarilor cu cititorii, convorbiri între posesorii unor bogate biblioteci personale, expoziţii şi prezentări de cărţi, recenzii, medalioane literare, care vor fi organizate la fiecare din cele 946 de biblioteci comunale şi săteşti din regiune. IN PAG. A Il-a: • Şi „recordistele“ pot produce mai mult lapte ! — Însemnări despre munca tinerilor îngrijitori de ani-1 male de la G.A.S. Tutova, regiunea Iaşi I Citiţi • „Titanic-vals" (Carnet cinematografic) • Transmite YO 3 KAA..., • Poşta redacţiei IN PAG. A III-A : • Tineri candidaţi ai I F.OP. 1 0£v. && La Poiana Braşov, zăpada căzută din belşug atrage zilnic sute de tineri Foto: O. PLECAN CRONICA ACTUALITĂŢII Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíne Luni dimineaţă, au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romíne. La lucrări, în afara membrilor Academiei, participă miniştri, conducători ai unor organizaţii centrale, ai Institutelor de cercetări ale Academiei şi ai unor institute departamentale, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţămîntul superior şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. La şedinţa de dimineaţă au participat tovarăşii Emil Bodnăraş şi Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Iile Murgulescu, președintele Academiei R. P. Romíné. La primul punct, al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R.P. Romíné, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Iile Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965. In continuare au început dezbaterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R.P. Române şi a unităţilor sale, confirmarea preşedinţilor unor secţii ştiinţifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) Plăci fibrolemnoase pentru pardoseli Institutul de cercetări forestiere. In colaborare cu alte institute din ţară, a pus la punct, iar acum experimentează un nou sortiment de plăci fibrolemnoase, care poate fi folosit drept pardoseală la locuinţe. Astfel de pardoseli au şi fost montate in citeva apartamente construite în Capitală, iar în urma observaţiilor făcute de beneficiari s-a trecut la îmbunătăţirea executării lor. Pe lîngă înlocuirea parchetului, pardoselile din plăci fibrolemnoase asigură o mai bună izolare termică şi fonică. Pentru a avea un interior al locuinţelor cit mai plăcut, noul produs este impregnat cu coloranţi în diferite nuanţe. (Agerpres) Urmărite pe glob şl pe atlas, cunoştinţele de geografie se fixează mult mai bine. (In fotografie : elevi ai Şcolii generale de 8 ani din satul Ghermăneşti, raionul Bîrlad) Foto : N. STELORIAN Exigenţa , prezentă în toate activităţile ziua de tractoare din Braşov, puternică cetate a industriei noastre socialiste, este o înaltă şcoală a muncii, în secţiile căreia peste 3 000 de tineri muncesc şi învaţă zi de zi cum să aplice mai bine metodele avansate de lucru, folosind preţioasa experienţă de muncă şi viaţă a muncitorilor în vîrstă, a comuniştilor. Despre acest colectiv de tineri muncitori, în paginile ziarelor s-au scris numeroase articole, însemnări, portrete, şi din toate acestea, apărute de-a lungul anilor, se poate închega cu uşurinţă o cronică vrie a uzinei în aceşti ani, o cronică în care adesea, la loc de cinste, este citată organizaţia U.T.M., în a cărei permanentă atenţie stau problemele privind viaţa şi munca tinerilor din uzină. In cele ce urmează, ne vom opri doar asupra unei laturi a activităţii organizaţiei U.T.M. — preocuparea ei pentru viaţa culturală a tineretului din uzină. Iată ce scria un reporter al ziarului nostru în numărul din 20 aprilie 1963 : „Am in faţă un plan de perspectivă de un fel deosebit. El prevede măsurile, principalele acţiuni privind viaţa culturală a tinerilor din uzină, pînă în 1965, cu cit vor creşte formaţiile artistice şi sportive, cum se vor dezvolta cercurile de iniţiere în artă, cîţi vor termina liceul seral şi cîţi vor absolvi facultatea, cu cit va creşte numărul cititorilor şi cu cit al spectatorilor. Şi, privind în acest plan interesant, mi se părea că am în faţa mea pe acel tînăr de peste trei ani care va fi terminat liceul şi va merge la facultate, care va fi parcurs ciclul de lecţii şi expuneri la cercul de muzică, care, acumulînd o bogată experienţă de muncă va fi mindria sectorului în care lucrează, pe acel tinăr pe care azi l-am lăsat la începutul multor activităţi folositoare pentru el şi întregul colectiv. Drumuri spre cultură şi artă... Ele trebuie lărgite necontenit, aşa incit asemenea forme de educaţie estetică şi de educaţie comunistă a tineretului, să cuprindă cele mai largi mase ale tineretului uzinei“. Pe tînărul acesta văzut de reporterul anului 1963 in mijlocul unor preocupări atât de largi, interesat în primul rind de continua perfecţionare a muncii lui, dar şi de ridicarea neîncetată a nivelului său cultural-ştiinţific l-am găsit recent în aceeaşi uzină, in secţiile ei numeroase, l-am întîlnit numele pe panourile de onoare ale fruntaşilor. Cu el seamănă, fără îndoială, Muţu Constantin, Popescu Gheorghe, Fătu Aurel, Tudose Ion, Dobrogeanu Dumitru, Iorga Nicolae, Dinu Nicolae, Luca Mihai, şi mulţi alţii, printre care, desigur, in primul rind toţi cei 324 de utemişti fruntaşi ai uzinei, în cinstea cărora nu de mult a avut loc un frumos carnaval al tineretului. Pentru a completa imaginea acestui tînăr entuziast şi instruit de care scria reporterul anului 1963 este necesar să adăugăm că în acest an, 878 de tineri învaţă la liceul seral şi la facultăţi, 1 735 sînt înscrişi la cursurile de ridicare a calificării, 1 609 urmează cursurile învăţămîntului de partid şi cursurile invăţămintului politic U.T.M. E de la sine înţeles că unor tineri stăpîni pe meseria lor, care învaţă mereu, se instruiesc neîncetat în cadrul diverselor forme de învăţămînt, nivelul superior al manifestărilor şi acţiunilor culturale — indiferent de care dintre ele ar fi vorba (de la simpla recenzie la club, pînă la spectacolul de amatori cu opera „Trandafirii Doftanei“) li se pare nu numai ceva firesc, dar cer ca aceste acţiuni culturale, obligatoriu, să fie concepute cu exigenţă, la un înalt nivel calitativ. ★ Încercăm să reconstituim asemenea activităţi al căror grad superior de pregătire şi realizare să corespundă exigenţelor de care vorbim. Despre activitatea cercului Vlorar, a cineclubului, a unor formaţii artistice (colectivul de operă) de aici s-a scris şi s-a vorbit mult, şi pe bună dreptate. Există aici o pasiune reală pentru artă şi acesta e un rezultat al „zestrei“ culturale bogate pe care au asimilat-o mulţi tineri în anii aceştia. Cînd comitetul U.T.M. a conceput, sub îndrumarea organizaţiei de partid din vnă, o acţiune menită să răspundă cerinţelor educaţiei comuniste a masei largi de tineri, el a pornit tocmai de la nivelul acestei atitudini culturale, iar desfăşurarea ei a dovedit că a fost pregătită cu deosebită atenţie, obţinind aprecierile tuturor (simpozionul „Eroismul în muncă şi viaţă“). Reportajele membrilor cercului literar, filmul realizat de cineclub, versurile care au fost recitate, scenetele scrise de membri ai cercului literar, cintecul şi dansul au reuşit să facă din acest interesant simpozion o manifestare realizată la un înalt nivel educativ, la care au participat cu deosebit interes cei mai mulţi din tinerii uzinei. Comitetul U.T.M. recomanda astfel, el însuşi, o treaptă superioară de exigenţă de pe care tinerii, cei peste trei mii, să aprecieze, să judece manifestările educative ulterioare. Acelaşi grad de exigenţă a fost stimulat de o bună parte a activităţii artistice din uzină şi, mai recent, de spectacolul remarcabil cu „Trandafirii Doftanei" prezent la cel de-al VII-lea concurs. Dintre alte asemenea „pîrghii“ ale exigenţei cultivate in rîndul tuturor membrilor organizaţiei U.T.M. mai amintim, bunăoară, acel frumos carnaval al fruntaşilor organizat recent, spre sfîrşitul lunii ianuarie a acestui an. Gradul de influenţare a unor astfel de manifestări bine concepute şi pregătite la nivelul exigenţelor celor mai buni tineri din uzină, este fără îndoială, cel pe care trebuie să-l urmărească in permanenţă comitetul U.T.M. al uzinei. lată de ce oricine poate formula întrebarea firească este acest nivel al exigenţelor superioare urmărit în mod curent, în activitatea de fiecare zi a comitetului U.T.M., ori el este caracteristic numai unora dintre aceste acţiuni ? Să urmărim, pe cîteva etape, ce fel de răspuns se poate da uneori acestei întrebări. Există, ca metodă de lucru, C. STANESCU (Continuare în pag. a III-a) cultural - educative!