Scînteia Tineretului, mai 1965 (Anul 21, nr. 4964-4988)
1965-05-03 / nr. 4964
ărbătoare a succeselor obţinute de generaţia noastră. „Ziua tineretului " a concentrat sub lumina limpede a începutului de mai superbul cor al tuturor tinerilor de pe întinsurile patriei, din uzine şi de pe ogoare, din şcoli, facultăţi, institute de cercetări. Succesele, realizările obţinute de ei constituie temeiul entuziasmului cu care numeroşii reprezentanţi ai Strălucitorul buchet al cîntecului im tineretului a pierit încă de dimineaţă, miilor de spectatori bucureşteni, întreceri sportive la: canotaj, atletism, baschet, volei, handbal, rugbi, fotbal. Am încercat un itinerar sportiv al zilei (fireşte ar fi fost greu de cuprins toate stadioanele, sutele de întreceri disputate ieri). ...Apele lacului Herăstrău erau brăzdate de la o oră destul de matinală de suplele ambarcaţiuni ale canotorilor. Cei mai buni sportivi din cluburile bucureştene : Voinţa, Dinamo, Metalul, Rapid, Steaua şi-au disputat întîietatea in etapa orăşenească a campionatului republican de caiac-canoe. ...Finala ,,Cupei 2 Mai" (competiţie organizată de clubul Progresul) a chemat în faţa fileului de volei formaţiile masculine ’ Color şi Banca de investiţii. Un meci pasionant. Aceeaşi caracteristică şi pentru întîlnirea feminină de baschet junioare începătoare . Progresul — Şcoala medie 35. Agenda itinerariului nostru sportiv a mai consemnat printre evenimentele zilei, inaugurarea Stadionului Uzinei de maşini electrice (amenajat prin muncă patriotică), primul start în acest sezon al cicloturiştilor din raionul Tudor Vladimirescu, pasionantele întreceri de atletism de pe stadionul „Constructorul“ desfăşurate în cadrul primei etape a Spartachiadei de vară. Ziua de 2 Mai a deschis larg porţile stadioanelor din oraşele şi satele patriei, invitînd mii şi mii de tineri la întreceri atractive, pasionante. Încă nu s-au stins ultimele aplauze stirnite de întrecerile sportive ale dimineţii de duminică şi în parcuri, în pieţe,in pădurile de la marginea oraşului au început să răsune cîntecul şi poezia... De pe estradele Bucureştiului şi-au început călătoria lor, ieri după-amiază, undele cîntecului. Peste 800 de formaţii artistice de amatori, deci mii şi mii de tineri din instituţii, din uzine şi fabrici, au urcat ieri treptele estradelor şi au pierit zeci sur de mii de spectatori, locuitori ai oraşului ncîntătoare programe artistice. O asemenea prezenţă a tinerilor artişti amatori impresionează prin masivitate şi prin semnificaţia ei. Cintecele şi dansurile care s-au desfăşurat ieri pe 80 de estrade ale Capitalei au fost cintecele şi dansurile tinereţii şi muncii, ale bucuriei de a tinăr şi de a munci alături de întregul popor pentru mari înfăptuiri. Simbolic — multe dintre estrade (din şoseaua Giurgiului, din Cartierul Pajurei, din Parcul ,,N. Bălcescu, din Parcul „23 August" şi din alte locuri) se aflau în decorul unor ansambluri noi de locuinţe, în vecinătatea marilor întreprinderi, în decorul acelor locuri prin care oraşul capătă profilul viitorului. Fireşte, repertoriul corurilor, al formaţiilor de muzică populară şi uşoară, al orchestrelor, al soliştilor şi dansatorilor a fost atit de bogat incit e greu să faci măcar o cit de sumară selecţie. Rămîne de reţinut ceea ce se află ca notă dominantă din subtextul acestor manifestări : bucuria unor victorii în muncă, în întrecerea socialistă desfăşurată în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al partidului şi a zilei de 1 Mai. E greu, de pildă, să desparţi dezinvoltura şi veselia unui dans popular, pe care l-au prezentat ieri pe estrada din cartierul Pajura tinerii muncitori de la Depoul CFR -Triaj, de motivul pentru care întregul colectiv al Depoului este astăzi încrezător in forţele sale, după ce, în ajunul zilei de 1 Mai, se afla în faţa unui bogat bilanţ de realizări în producţie. Angajamentele luate de acest colectiv în Întrecerea socialistă (ceea ce era prevăzut pină la 1 Mai) au fost îndeplinite şi depăşite. Pe estrada din parcul Vitan au cintat şi au dansat tineri artişti amatori ai Uzinelor „Timpuri Noi". Spectatorii au ştiut să vadă in bucuria şi frumuseţea manifestării artiştilor şi mîndria pentru un fapt pe care presa îl anunţase cu cîteva zile în urmă : metalurgiştii Uzinei „Timpuri Noi“ şi-au depăşit sarcinile de plan în cinstea zilei de 1 Mai, la producţia marfă cu 4,2 la sută. E un succes al uzinei, al oamenilor ei şi acesta este un motiv de mindrie pentru întregul colectiv. Mii de tineri artişti amatori din instituţiile, fabricile şi uzinele Capitalei, purtînd fiecare in suflet bucuriile unor trainice succese in muncă au sărbătorit astfel „Ziua tineretului". A fost dovada — manifestată prin intermediul artei amatoare — a participării tinerilor la toate succesele, la bucuriile şi la hotărirea de muncă a poporului. Dar cîntecul şi dansul, avîntul Întrecerilor sportive şi-au ridicat acordurile tinerești deasupra unor spatii mai vaste, alcătuind un tablou sărbătoresc ale cărui margini s-au înscris intre hotarele întregii țări. 2000 de interpreţi Spre seară, in Parcul Herăstrău, au prezentat un frumos program o parte din cei peste 11 000 de elevi — incluşi în 129 de formaţii artistice — ciţi au participat la faza pe Capitală a recentului concurs cultural-artistic. Laureaţii — aceiaşi care înregistrează şi la învăţătură note bune şi foarte bune — aduceau pe scenă o oglindă a activităţii lor, a preocupărilor multilaterale pentru artă şi cultură, pentru frumos. Studenţii Capitalei au întîmpinat „Ziua tineretului“ cu cintece şi dansuri, expresie artistică a nenumăratelor lor bucurii împlinite. De la un capăt la altul al ţării, cele mai alese melodii au fost aduse aici — în sălile de spectacole ale facultăţilor — de interpreţi talentaţi. Orele 22. La Baza sportivă studenţească „Lacul Tei“ a început carnavalul studenţilor. Participanţi: peste 2 000 de studenţi — viitori ingineri, medici, agronomi, profesori, artişti — fruntaşi la învăţătură şi inactivitatea obştească. Totul aici are o strălucire de neuitat : oglinda lacului, luminată feeric de zeci de reflectoare, serpentinele multicolore, împletite cu verdele proaspăt al vegetaţiei. Dar nimic nu se poate compara cu strălucirea din ochii băieţilor şi fetelor, cu bucuria lor... Reduse la scara machetei, de pe panouri mari strălucesc în lumina reflectoarelor noile complexe studenţeşti — numai sticlă şi beton — „Grozăveşti“, „Semănătoarea“, „6 Martie“, îşi dacă la acestea adăugăm spaţioasele săli de cursuri şi seminării, laboratoare înzestrate cu aparatură modernă, mii de volume în biblioteci, alături de pasiune şi entuziasm, de romantismul anilor tineri , avem semnificaţia acestei străluciri. Au prezentat programe cele mai bune formaţii, premiate la Festivalul studenţesc de artă al Centrului universitar Bucureşti. Cîntecul şi dansul pun stăpînire peste parc, peste lac. Asistăm la un uriaş spectacol, cu peste 2 000 de interpreţi. O pasionantă luptă la fileu artei amatoare au contribuit la a face din această zi un mare festival al cîntecului şi jocului, al fanteziei tinereşti. Oei căreia i se potrivesc cum nu se poate mai bine cuvintele poetului. „Frumoase versuri spune ţara, de dimineaţă pînă seara“... Tinerii din toate colţurile ţării au venit la propria lor sărbătoare, expresie a preţuirii acordată de partid, însuneţiţi de succesele obţinute în muncă şi învăţătură, de perspectivele unor noi realizări. De-a lungul şi de-a latul ţării a răsunat cîntecul încrederii în viitorul strălucit al patriei, al mîndriei tineretului nostru de a se şti participant la munca plină de avînt a întregului popor condus de partid pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialismului în minunata noastră patrie. Din impresionantul Ulm al sărbătoririi „Zilei tineretului“ în întreaga ţară, reporterii noştri au reuşit să surprindă doar cîteva secvenţe. Tinărul cititor, sărbătorit şi participant la programul bogat al acestei zile, va completa relatările noatre cu alte şi alte imagini cărora el însuşi le-a dat viaţă in această frumoasă zi de mai. Sărbătoarea tinereţii „Frumoase versuri spune ... “ Transmit corespondenţii regionali CRAIOVA. încă din primele ore ale dimineţii, în frumoasa Luncă a Jiului au venit mii de tineri ai Craiovei. Estradele, sălile de spectacole au devenit locuri în care şi-au sărbătorit ziua lor. La Teatrul de vară ,,23 August", publicul a admirat trecerea în revistă a celor mai buni artişti amatori din cele 37 de şcoli de 8 ani, medii şi profesionale, însumînd peste 1 000 de iubitori ai cîntecului şi jocului. Pe altă scenă au evoluat echipele de dansatori ale studenţilor craioveni, laolaltă cu tinerii de la Fabrica „Independenţa" şi de la Ansamblul artistic ,,N. Bălcescu". Sunt aceiaşi tineri care, în întîmpinarea zilei de 2 Mai, au adăugat oraşului un plus de frumuseţe, efectuînd peste 110 000 ore de muncă patriotică. Sînt aceiaşi tineri care, reluîndu-şi activitatea zilnică, vor munci şi învăţa mai bine, răsplătind astfel minunatele condiţii care le-au fost create de partid pentru îndeplinirea propriilor năzuinţe. CONSTANŢA. Cluburile, casele de cultură, estradele amenajate în oraşele şi satele Dobrogei au răsunat ieri de cîntece şi versuri închinate partidului şi patriei socialiste. Sărbătorindu-şi ziua, tinerii au dat glas sentimentelor de adîncă recunoştinţă pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură create în patria noastră generaţiei tinere. In pădurea de la Murfatlar şi-au dat întâlnire, pe scenele improvizate în aer liber, numeroşi artişti amatori din toate întreprinderile şi instituţiile oraşului Constanţa. După-amiază, la Constanţa, punctele de atracţie au fost sălile de festivităţi, cluburile, pieţele publice, în care s-au organizat manifestări culturale. Spre seară, în Sala sporturilor din Constanţa, sute de tineri au participat la o reuniune organizată cu concursul tinerilor actori ai Teatrului de Stat şi numeroşi artişti amatori. La Medgidia şi Cerna Vodă au fost aprinse luminile carnavalului. CLUJ. Numeroşi tineri, membri ai cercului de alpinism de la întreprinderea „Metalul Roşu", au pornit intr-o excursie la Gheţarul Scărişoara din Munţii Apuseni. Studenţii de la Institutul pedagogic de 3 ani, Universitate şi alte institute de învăţămînt superior din oraş s-au îndreptat spre Făget. Alte sute de tineri au urmărit bogatele programe artistice susţinute pe estrada din Pădurea Hoia de numeroase formaţii de dansuri, muzică populară şi uşoaici, ab sulişti vocali şi instruţii aixtişti de la Unirea, Metalul Roşu, Casa de cultură a studenţilor. Cintecele şi jocurile populare româneşti şi maghiare au răsunat, pînă tîrziu în Piaţa Păcii şi Piaţa Mihai Viteazu. Seara, mii de tineri au luat parte la dans, la programele cultural-distractive. „Ziua tineretului" a fost în regiunea Cluj o zi de sărbătoare a succeselor obţinute de tinerii din regiune în muncă şi învăţătură, uniţi în hotărîrea lor de a contribui, alături de vîrstnici, la înflorirea continuă a regiunii şi a patriei socialiste. Tg. MUREŞ. Platoul Corneşti, un colţ pitoresc de natură, a atras ieri numeroşi tineri din Tg. Mureş. Pe scena în aer liber, artiştii amatori de la Fabrica de zahăr, de la institutele de învăţămînt superior, de la Şcoala medie Bolyai Farkas au prezentat pînă seara spectacole artistice în faţa a mii de spectatori. IAŞI. La Iaşi, manifestările consacrate „Zilei tineretului" s-au concentrat în bună parte în frumoasa Casă de cultură a tineretului : peste 1 000 de pionieri şi şcolari din clasele III—VIII ale şcolilor oraşului şi din comunele aparţinătoare au prezentat un bogat program artistic. După-amiază, artiştii amatori au prezentat spectacole pe podiumurile special amenajate în pitoreştile împrejurimi ale oraşului. ORADEA, în Parcul „Nicolae Bălcescu", estradele amenajate aici au găzduit, spectacolele artiştilor amatori ca şi pe cele ale Teatrului de păpuşi. Asemenea programe au avut loc şi în staţiunile balneo-climaterice „1 Mai" și „Victoria" de lîngă Oradea, SUCEAVA. Aproape 2 000 de tineri au participat la deschiderea festivă a sărbătoririi „Zilei tineretului" în oraşul Suceava. Cu acest prilej, tovarăşul Dragomir Ioan, secretar al Comitetului regional U.T.M. Suceava, le-a vorbit tinerilor despre minunatele condiţii de muncă şi de viaţă de care se bucură in patria noastră, prin grija partidului, tineretul. Apoi, pe scena Teatrului de vară, formaţiile artistice ale şcolilor medii din oraş au prezentat programul artistic intitulat „Tineret, mîndria ţării". Corurile reunite ale artiştilor amatori au interpretat cintecele „Glorios partid", „Tineret, mîndria ţării". Un punct de atracţie pentru tinerii suceveni, la sfîrşitul acestei zile, a fost carnavalul organizat în Sala sporturilor. Aici, tinerii artişti ai Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, alături de formaţii artistice amatoare, au prezentat un bogat program artistic, DEVA. La casele de cultură şi cluburile din Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petrila, Petroşeni, mii de tineri — mineri, studenţi — au participat la tradiţionalele serbări organizate de „Ziua tineretului". Estradele amenajate in aer liber, pădurile şi parcurile pitoreşti din împrejurimi au devenit reşedinţe ale cîntecului şi veseliei. Seara, orchestrele cluburilor au chemat la dans mii de băieţi s fete din toate localităţile Văii Jiului. A fost un prilej de nemăsurate emoţii să vezi cum in toată ţara cîntecul, jocul, poezia au ritmat insufleţitoarele realizări şi angajamente raportate partidului de toţi oamenii muncii. In cinstea sărbătorii lor, tinerii patriei au strîns în strălucitoare buchete izbînzile în muncă şi învăţătură, asigurînd partidul de nemărginitul lor devotament, pus în fapte de muncă la temelia înfloririi patriei. Sărbătoarea a fost o expresie vie a hotărîrii tineretului nostru harnic şi talentat, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidului, alături de întregul popor, cu noi realizări în muncă şi învăţătură. Dansuri ale tinereţii, ale bucuriei. .. Ora carnavalului Luminile oraşului ! Strălucirea de neon a Capitalei, noaptea, şi-a adăugat fascinantul dans al jerbelor carnavaleşti. Pentru cîteva ore am pătruns într-un univers aflat sub imperiul fanteziei şi al exuberanţei tinereşti, concretizate în tot ceremonialul tradiţionalelor Carnavaluri ale tineretului: trompete, măşti, lumini colorate, jocuri de artificii... Nenumărate concursuri, momente distractive, circulaţia hohotitoare a şarjelor şi epigramelor au putut fi, toate, întîlnite la casele de cultură ale tineretului, în parcul Izvor şi la Casa de cultură a raionului 1 Mai. Pe scenele acestora au „defilat“, rînd pe rînd, cei mai buni artişti amatori, profesionişti, orchestre, grupuri vocale, solişti, brigăzi de agitaţie, întregul tablou rezumînd la o scară concentrată virtuţile artei amatoare, prestigiul ei în ansamblul manifestărilor culturale ale tineretului. Folosind o imagine curentă, dar exactă, vom spune că „invitaţii“ de onoare au fost cîntecul şi dansul. Purtătorii lor sînt aceiaşi, cei mai mulţi, pe care în dimineaţa lui 1 Mai i-am văzut cu toţii manifestîndu-şi viguros bucuria de a raporta partidului noi şi noi succese, realizări din care nici cîntecul, nici poezia n-au lipsit, ele fiind aerul, ambianţa prielnică a muncii. Muncitori, elevi, studenţi, purtau cu ei, în noaptea acelui carnaval al veseliei, mîndria realizărilor — semnul distinct sub care se desfăşoară oricare acţiune a tineretului nostru. Mii şi mii de tineri au petrecut în noaptea carnavalului „pe aripile valsului“, înconjuraţi de acordurile iuţi ale dansului popular, travestiţi de măşti ingenioase, prinşi în zeci şi zeci de concursuri de cîntece și jocuri. SPORT - SPORT • SPORT • SPORT o SPORT •SPORT • SPORT • SPORT I ÎN PRELIMINARIILE CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL eprezentativa noastră naţională, în primul meci internaţional oficial al anului, ne-a adus ieri satisfacţia unei victorii nete asupra reprezentativei Turciei. Rezultatul e pe deplin meritat, dacă ţinem seama de modul cum a luptat pentru victorie echipa noastră şi mai ales de ocaziile avute (dacă băieţii noştri ar fi fructificat măcar jumătate din ele, scorul putea fi dublu — ceea ce nu ne-ar fi stricat cîtuşi de puţin !). Dar cum soarta meciurilor e hotărîtă nu de ocaziile irosite, ci de golurile marcate, pînă în minutul 73, deşi conduceam cu 1-0, meciul nu putea fi considerat tranşat în favoarea noastră, mai ales că echipa turcă, fidelă pronosticului făcut de Metin („...să ştiţi, că nu ne considerăm dinainte învinşi...“) contraataca periculos și decis. Dacă pronosticul lui Metin a fost infirmat, un merit deosebit îl are apărarea noastră imediată, care a păzit cu strășnicie poarta apărată de Haidu. Pentru jocul bun prestat, felicitări întregii noastre apărări, dar în mod deosebit lui ITălmăgeanu, care ieri a jucat fără greşeală, anihilîndu-l complet pe periculosul atacant Metin, şi lui Haidu, pentru intervenţiile sale prompte (puţine, cîte au fost) pe cît de spectaculoase, pe atît de decise şi sigure. Dintre ceilalţi apărători, aş remarca pe Greavu (mai ales pentru intervenţiile sale sigure, prompte şi spectaculoase din repriza secundă), care s-a „lipit“ de spiriduşul Yilmaz Gökdel (o extremă rapidă, cu tehnică şi fantezie) nelăsîndu-i nici un moment să răsufle în voie. Acelaşi lucru l-a făcut şi Popa, cu cealaltă extremă — Yaşar, un jucător tehnic, cu viteză, la fel de subtil. Lui Greavu, o notă în plus pentru incursiunile sale pe extremă, în a doua repriză, cînd s-a dovedit util atacului nostru. Un capitol la care s-au dovedit deficitari și Greavu și Popa — „alunecările“ pentru deposedarea de minge a adversarilor. Ambii au abuzat de aceste „alunecări“, evidenţiind faptul că acest „stil“ s-a dovedit deseori deficitar în jocul de ieri, cel puţin din două motive : 1) multe din aceste „alunecări“ erau faulturi curate, iar arbitrul le-a sancţionat prompt, ca atarebine că nu ne-am trezit cu vreo „alunecare“ din astea în careul de 16 m, pentru că, la un NI m, nu știu pe unde scotea Haidu cămaşa...) și 2) cele două extreme turce, jucători subtili, sesizînd „pasiunea“ lui Greavu și Popa pentru „alunecări“, i-au fentat scurt de cîteva ori, lăsîndu-i să „alunece“ în gol, ei trecînd cu mingea mai departe, în vreme ce „alunecaţii“ noştri se adunau, uimiţi, de pe jos... Dan C. s-a „văzut“ mai mult în repriza secundă, în general, însă, a jucat sub valoarea sa : ezitări, nesigur în multe intervenţii, şuturi fără adresă, expediate înainte, la apărătorii turci. Mijlocaşii noştri — Georgescu şi Ghergheli — au muncit foarte mult şi fără îndoială că meritul victoriei le aparţine şi lor (de altfel, primul gol a fost înscris de Georgescu chiar în primul minut de joc şi asta n-a fost puţin pentru moralul echipei noastre). Cei doi mijlocaşi au făcut o adevărată risipă de energie, din păcate nu totdeauna cu destul folos pentru înaintarea noastră (mă refer la jocul crispat şi la pripeala manifestare de Ghergheli mai ales în prima repriză, cînd a trimis multe mingi „muncite“ de echipă la adversar, cît şi la „căderea“ din repriza secundă a lui Georgescu — şuturi fără adresă, abuz de faulturi, pase irosite). Am lăsat la urmă atacul, deşi îi datorăm victoria şi numeroasele faze spectaculoase de fotbal adevărat care au electrizat deseori tribunele — cît... şi ratările cu ghiotara, care ne picurau amărăciune în inimi nouă, celor din tribune şi din faţa ecranelor televizoarelor. Mai întîi, cele bune ! Introducerea lui Mateianu în linia noastră de atac, în jocul de ieri, s-a dovedit a fi o măsură inspirată luată de Federaţia de fotbal şi de selecţionerii noştri, în ultimul timp (măcar bucuria asta s-o avem şi noi, că măsurile neinspirate, ne-au amărît deajuns !). Nu exagerez cu nimic dacă afirm că jocul de ieri al lui Mateianu ni l-a amintit pe Constantin în zilele sale de glorie. Jucător tehnic, rodat, cu o mare voinţă şi putere de luptă (prezent în atac ca şi în apărare, mereu acolo unde jocul era mai greu), cu un remarcabil spirit de echipă şi cu un inspirat simţ al balonului, Mateianu a fost ieri nu numai inima şi creierul înaintării, dar şi al întregii echipe. Cele mai multe din situaţiile clare de gol ale echipei noastre au fost create de Mateianu şi Pîrcălab, care în jocul de ieri au format un cuplu perfect omogen (cineva, din tribună, remarca pe bună dreptate că cine ştie fotbal, se cunoaşte...). Manifestarea de simpatie pe care i-au făcut-o miile de spectatori la terminarea partidei, n-a constituit decît o confirmare firească a faptului că, în meciul de ieri, Mateianu a fost cel mai bun jucător de pe teren. Din partea noastră, o dată cu felicitările călduroase cuvenite, îi transmitem doar această urare : să joace în toate meciurile, cum a jucat ieri! (Fireşte, se poate şi mai bine !). Pîrcălab, în jocul de ieri, deşi n-a fost rodat cu actuala formaţie a naţionalei noastre (selecţionerii l-au introdus în locul lui Năsturescu, accidentat la ultimul antenament) a făcut un joc „de zile mari“, aşa cum îl ştim noi pe impetuosul, rapidul şi subtilul Pîrcălab. Aproape de fiecare dată, cînd pornea cu mingea, provoca panică în cercul advers prin cursele debordante pe extremă şi prin „statorpurile“ sale printre apărătorii turci. S-a scris şi s-a vorbit mult despre Pîrcălab „fricosul“. Ei bine, cu toate durităţile la care au recurs apărătorii turci ca să-l oprească pe Pîrcălab din ofensivă (o astfel de duritate i-a constat un penalti, transformat de Mateianu), extremul nostru dreapta n-a fost deloc fricos, ba, dimpotrivă ! Cînd vrea, e clar că Pîrcălab ştie să joace. Satisfacţia readucerii sale în prima garnitură a ţării, admiraţia şi simpatia sutelor de mii de iubitori ai fotbalului pentru el, cînd joacă fotbal adevărat, sperăm să-l stimuleze pozitiv, să-l determine să dea uitării ceea ce a umbrit activitaea crwvrfiio în iilima Vl'Pmnfi şi să-l determine să joace întotdeauna fotbal aşa cum ştie şi poate să joace, spre satisfacţia lui şi a noastră. E urarea noastră sinceră pe care i-o facem. Ionescu, deşi a muncit, ieri a jucat şters, cu mult sub valoarea sa. Tot cineva (şi tot din tribună) spunea că el, fără Dumitriu II, e mort... Aşa să fie ? ! Cuplul Ionescu-Dumitriu II e renumit tocmai prin fantezie, prin tehnică, prin acţiuni subtile, adică prin practicarea unui fotbal gîndit. Ce i-a lipsit ieri ? Cîte mingi nu i-au pus Mateianu şi Pîrcălab „ca pe tavă“, de ce le-a irosit ? Oricum, ieri, a acţionat greoi, neinspirat, în contratimp cu ceilalţi doi, citaţi înaintea sa. De ce ? N-aş putea să-i spun. Nu ştiu. Poate că el, analizîndu-se mai bine, lucid (cum ştiu că poate s-o facă) va găsi explicaţia, cauza şi o va înlătura. In tot cazul, o evoluţie sub valoarea sa într-o întâlnire cu o asemenea miză trebuie să-i dea de gîndit. Lui în primul rînd ! Despre Crăiniceanu, autorul celui de-al 3-lea gol al echipei noastre, nu spun decit atît (cu sinceră părere de rău) : am avut ieri două extreme, Pîrcălab şi Crăiniceanu. Prin evoluţia lor pe teren, calitativ, ei s-au situat la doi poli opuşi. Primul a demonstrat cum trebuie, al doilea cum nu trebuie să joace o extremă. Ce i-aş tutea spune mai mult ? Despre jocul exasperant de individualist, despre driblingurile nesfârşite, pe cît de nereuşite, prc atît de inutile, despre ţinerea mingii în mod nepermis cînd atacul nostru pornea în trombă către poarta adversă, despre ratările copilăreşti (ultima, în minutul 76, singur cu portarul) ? Toate astea le-aţi văzut. Concluzia: naţionala noastră nu are încă o extremă stîngă ! Fragilul Codreanu în nici un caz nu-i o soluţie. Despre echipa noastră, cam atît, deocamdată... Oaspeţii au lăsat o bună impresie prin tehnica ridicată pe care o posedă toți jucătorii, prin tactica modernă dovedită (deschideri lungi — din 2—3 pase erau la poarta noastră), prin puterea lor de luptă care n-a cedat decît atunci cînd, practic, meciul era jucat (70 de minute nu s-au socotit deloc „victime“, ba, dimpotrivă. Amintiţi-vă de presingul la care ei au supus echipa noastră în primele 20 de minute ale reprizei secunde). Aş remarca, în mod deosebit, pe apărătorul central Seref, care a destrămat multe din atacurile echipei noastre. De la înaintare, ne-au plăcut cele două extreme. Metin a evoluat slab. Cred că jucătorii turci au greşit „căutîndu-l“ toţi pe Metin, care era straşnic păzit de apărătorii noştri ; eru din cauzele, cred eu, a slabei comportări a liniei lor de atac. Arbitrul austriac Paul Schiller ■" onnelm" îi-» ifavionul cafieleiia. ... c-f-T : — -tor, dar uneori, a fost depăşit de ritmul jocului, dînd cîteva decizii eronate (şi cu concursul compatrioţilor săi, arbitri de tuşă), care n-au influenţat însă rezultatul jocului. STELIAN SAVIN P. S. La sfîrşitul jocului, antrenorul selecţionatei turce, Sandro Puppo, a declarat: „Fotbaliştii români au fost superiori din punct de vedere tehnic cît şi ca pregătire fizică. Victorie meritată, scor echitabil“. Deci, dacă antrenorul lor consideră scorul de 0—3, cu care a pierdut echipa sa, ca „echitabil“ pentru ea, e clar că poarta oaspeţilor noştri „avea loc în ea“ şi de mai multe goluri. De vină nu sunt decît ratările băieţilor noştri. E bine de ţinut minte! ★ • La Istanbul s-a disputat duminică meciul internaţional de fotbal dintre selecţionatele secunde ale R.P. Române şi Turciei. Cu un atac în mare vervă de joc şi cu o apărare solidă, echipa română a repurtat o victorie categorică la scorul de 5—1 (3—0). Cel mai bun jucător al formaţiei române — transmite corespondentul Agenţiei France Presse — a fost extrema dreaptă Badea, autorul a trei goluri. Celelalte două puncte au fost realizate de Frățilă și Sasu. R. P. Româno — Turcia 3-0 (1-0) ■