Scînteia Tineretului, mai 1965 (Anul 21, nr. 4964-4988)

1965-05-03 / nr. 4964

ărbătoare a succeselor obţinute de ge­neraţia noastră. „Ziua tineretului " a concentrat sub lumina limpede a înce­putului de mai superbul cor al tuturor tinerilor de pe întinsurile patriei, din uzine şi de pe ogoare, din şcoli, facul­tăţi, institute de cercetări. Succesele, realizările obţinute de ei constituie temeiul en­tuziasmului cu care numeroşii reprezentanţi ai Strălucitorul buchet al cîntecului im tineretului a pierit încă de di­mineaţă, miilor de spectatori bucureş­­teni, întreceri spor­tive la: canotaj, atletism, baschet, volei, handbal, rugbi, fotbal. Am încercat un itinerar sportiv al zilei (fireşte ar fi fost greu de cuprins toate stadioanele, su­tele de întreceri disputate ieri). ...Apele lacului Herăstrău erau brăzdate de la o oră des­tul de matinală de suplele am­barcaţiuni ale canotorilor. Cei mai buni sportivi din cluburile bucureştene : Voinţa, Dinamo, Metalul, Rapid, Steaua şi-au disputat întîietatea in etapa o­­răşenească a campionatului re­publican de caiac-canoe. ...Finala ,,Cupei 2 Mai" (com­petiţie organizată de clubul Progresul) a chemat în faţa fi­­leului de volei formaţiile mas­culine ’ Color şi Banca de in­vestiţii. Un meci pasionant. A­­ceeaşi caracteristică şi pentru întîlnirea feminină de baschet junioare începătoare . Progre­sul — Şcoala medie 35. Agenda itinerariului nostru sportiv a mai consemnat prin­tre evenimentele zilei, inaugu­rarea Stadionului Uzinei de maşini electrice (amenajat prin muncă patriotică), primul start în acest sezon al cicloturiştilor din raionul Tudor Vladimires­­cu, pasionantele întreceri de atletism de pe stadionul „Constructorul“ desfăşurate în cadrul primei etape a Sparta­­chiadei de vară. Ziua de 2 Mai a deschis larg porţile stadioa­nelor din oraşele şi satele pa­triei, invitînd mii şi mii de ti­neri la întreceri atractive, pa­sionante. Încă nu s-au stins ultimele aplauze stirnite de întrecerile sportive ale dimineţii de dumi­nică şi în parcuri, în pieţe,­in pădurile de la marginea oraşu­lui au început să răsune cînte­­cul şi poezia... De pe estradele Bucureştiu­­lui şi-au început călătoria lor, ieri după-amiază, undele cînte­cului. Peste 800 de formaţii artis­tice de amatori, deci mii şi mii de tineri din instituţii, din uzi­ne şi fabrici, au urcat ieri trep­tele estradelor şi au pierit ze­­ci sur de mii de spectatori, lo­cuitori ai oraşului­­ ncîntătoare programe artistice. O aseme­nea prezenţă a tinerilor artişti amatori impresionează prin masivitate şi prin semnificaţia ei. Cintecele şi dansurile care s-au desfăşurat ieri pe 80 de estrade ale Capitalei au fost cintecele şi dansurile tinereţii şi muncii, ale bucuriei de a­­ tinăr şi de a munci alături de întregul popor pentru mari în­făptuiri. Simbolic — multe din­tre estrade (din şoseaua Giur­giului, din Cartierul Pajurei, din Parcul ,,N. Bălcescu, din Parcul „23 August" şi din alte locuri) se aflau în decorul unor ansambluri noi de locuin­ţe, în vecinătatea marilor în­treprinderi, în decorul acelor locuri prin care oraşul capătă profilul viitorului. Fireşte, repertoriul corurilor, al formaţiilor de muzică popu­lară şi uşoară, al orchestrelor, al soliştilor şi dansatorilor a fost atit de bogat incit e greu să faci măcar o cit de sumară selecţie. Rămîne de reţinut ceea ce se află ca notă dominantă d­in subtextul acestor mani­festări : bucuria unor victorii în muncă, în întrecerea socia­listă desfăşurată în întîmpi­­narea celui de-al IV-lea Con­gres al partidului şi a zilei de 1 Mai. E greu, de pildă, să desparţi dezinvoltura şi veselia unui dans popular, pe care l-au pre­zentat ieri pe estrada din car­tierul Pajura tinerii muncitori de la Depoul C­F­R -Triaj, de motivul pentru care întregul colectiv al Depoului este astăzi încrezător in forţele sale, după ce, în ajunul zilei de 1 Mai, se afla în faţa unui bogat bilanţ de realizări în producţie. An­gajamentele luate de acest co­lectiv în Întrecerea socialistă (ceea ce era prevăzut pină la 1 Mai) au fost îndeplinite şi depăşite. Pe estrada din parcul Vitan au cintat şi au dansat tineri ar­tişti amatori ai Uzinelor „Tim­puri Noi". Spectatorii au ştiut să vadă in bucuria şi frumuse­ţea manifestării artiştilor şi mîndria pentru un fapt pe care presa îl anunţase cu cîteva zile în urmă : metalurgiştii U­­zinei „Timpuri Noi“ şi-au depă­şit sarcinile de plan în cinstea zilei de 1 Mai, la producţia marfă cu 4,2 la sută. E un succes al uzinei, al oamenilor ei şi acesta este un motiv de mindrie pentru întregul colec­tiv. Mii de tineri artişti amatori din instituţiile, fabricile şi uzi­nele Capitalei, purtînd fiecare in suflet bucuriile unor trainice succese in muncă au sărbătorit astfel „Ziua tineretului". A fost dovada — manifestată prin in­termediul artei amatoare — a participării tinerilor la toate succesele, la bucuriile şi la ho­­tărirea de muncă a poporului. Dar cîntecul şi dansul, avîn­­tul Întrecerilor sportive şi-au ridicat acordurile tinerești dea­supra unor spatii mai vaste, al­cătuind un tablou sărbătoresc ale cărui margini s-au înscris intre hotarele întregii țări. 2000 de interpreţi Spre seară, in Par­cul Herăstrău, au prezentat un frumos program o parte din cei peste 11 000 de elevi — incluşi în 129 de formaţii artis­tice — ciţi au parti­cipat la faza pe Ca­pitală a recentului concurs cultural-ar­tistic. Laureaţii — aceiaşi care înregis­trează şi la învăţătu­ră note bune şi foar­te bune — aduceau pe scenă o oglindă a activităţii lor, a preo­cupărilor multilatera­le pentru artă şi cul­tură, pentru frumos. Studenţii Capitalei au întîmpinat „Ziua tineretului“ cu cin­­tece şi dansuri, ex­presie artistică a nenumăratelor lor bucurii împlinite. De la un capăt la altul al ţării, cele mai alese melodii au fost aduse aici — în săli­le de spectacole ale facultăţilor — de in­terpreţi talentaţi. Orele 22. La Baza sportivă studenţească „Lacul Tei“ a în­ceput carnavalul stu­denţilor. Participanţi: peste 2 000 de stu­denţi — viitori ingi­neri, medici, agro­nomi, profesori, ar­tişti — fruntaşi la învăţătură şi in­acti­vitatea obştească. Totul aici are o strălucire de neui­tat : oglinda lacului, luminată feeric de zeci de reflectoare, serpentinele multi­colore, împletite cu verdele proaspăt al vegetaţiei. Dar nimic nu se poate compara cu strălucirea din o­­chii băieţilor şi fe­telor, cu bucuria lor... Reduse la scara machetei, de pe panouri mari strălucesc în lu­mina reflectoarelor noile complexe stu­denţeşti —­ numai sti­clă şi beton — „Gro­zăveşti“, „Semănă­toarea“, „6 Martie“, îşi dacă la acestea a­­dă­ugăm spaţioasele săli de cursuri şi se­­minării, laboratoare înzestrate cu apara­tură modernă, mii de volume în biblioteci, alături de pasiune şi entuziasm, de ro­mantismul anilor ti­neri , avem semni­ficaţia acestei stră­luciri. Au prezentat programe cele mai bune formaţii, pre­miate la Festivalul studenţesc de artă al Centrului universitar Bucureşti. Cîntecul şi dansul pun stăpînire peste parc, peste lac. Asis­tăm la un uriaş spec­tacol, cu peste 2 000 de interpreţi. O pasionantă luptă la fileu artei amatoare au contribuit la a face din acea­stă zi un mare festival al cîntecului şi jocului, al fanteziei tinereşti. O­ei căreia i se potrivesc cum nu se poate mai bine cuvintele poetului. „Fru­moase versuri spune ţara, de dimineaţă pînă seara“... Tinerii din toate colţurile ţării au venit la pro­pria lor sărbătoare, expresie a preţuirii acordată de partid, însun­eţiţi de succesele obţinute în muncă şi învăţătură, de perspectivele unor noi realizări. De-a lungul şi de-a latul ţării a răsunat cîntecul încrederii în viitorul strălucit al patriei, al mîndriei tineretului nostru de a se şti partici­pant la munca plină de avînt a întregului popor condus de partid pe drumul desăvîrşirii con­strucţiei socialismului în minunata noastră pa­trie. Din impresionantul Ulm al sărbătoririi „Zilei tineretului“ în întreaga ţară, reporterii noştri au reuşit să surprindă doar cîteva secvenţe. Tinărul cititor, sărbătorit şi participant la programul bo­gat al acestei zile, va completa relatările noa­­tre cu alte şi alte imagini cărora el însuşi le-a dat viaţă in această frumoasă zi de mai. Sărbătoarea tinereţii „Frumoase versuri spune ... “ Transmit corespondenţii regionali CRAIOVA. încă din primele ore ale dimineţii, în frumoasa Luncă a Jiului au venit mii de tineri ai Craiovei. Estradele, sălile de spec­tacole au devenit locuri în care şi-au sărbătorit ziua lor. La Tea­trul de vară ,,23 August", publi­cul a admirat trecerea în revistă a celor mai buni artişti amatori din cele 37 de şcoli de 8 ani, me­dii şi profesionale, însumînd peste 1 000 de iubitori ai cîntecului şi jocului. Pe altă scenă au evoluat echipele de dansatori ale studenţi­lor craioveni, laolaltă cu tinerii de la Fabrica „Independenţa" şi de la Ansamblul artistic ,,N. Băl­cescu". Sunt aceiaşi tineri care, în întîmpinarea zilei de 2 Mai, au adăugat oraşului un plus de fru­museţe, efectuînd peste 110 000 ore de muncă patriotică. Sînt ace­iaşi tineri care, reluîndu-şi activi­tatea zilnică, vor munci şi învă­ţa mai bine, răsplătind astfel mi­nunatele condiţii care le-au fost create­­ de partid pentru îndepli­nirea propriilor năzuinţe. CONSTANŢA. Cluburile, casele de cultură, estradele amenajate în oraşele şi satele Dobrogei au răsunat ieri de cîntece şi versuri închinate partidului şi patriei so­cialiste. Sărbătorindu-şi ziua, ti­nerii au dat glas sentimentelor de adîncă recunoştinţă pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură create în patria noa­stră generaţiei tinere. In pădurea de la Murfatlar şi-au dat întâlnire, pe scenele improvizate în aer li­ber, numeroşi artişti amatori din toate întreprinderile şi instituţiile oraşului Constanţa. După-amiază, la Constanţa, punctele de atracţie au fost sălile de festivităţi, clubu­rile, pieţele publice, în care s-au organizat manifestări culturale. Spre seară, în Sala sporturilor din Constanţa, sute de ti­neri au participat la o reuniune organizată cu concursul tinerilor actori ai Teatrului de Stat şi nu­meroşi artişti amatori. La Medgi­dia şi Cerna Vodă au fost aprinse luminile carnavalului. CLUJ.­­ Numeroşi tineri, mem­bri ai cercului de alpinism de la întreprinderea „Metalul Roşu", au pornit intr-o excursie la Gheţarul Scărişoara din Munţii Apuseni. Studenţii de la Institutul pedago­gic de 3 ani, Universitate şi alte institute de învăţămînt superior din oraş s-au îndreptat spre Fă­get. Alte sute de tineri au urmă­rit bogatele programe artistice susţinute pe estrada din Pădurea Hoia de numeroase formaţii de dansuri, muzică populară şi uşoa­­ici, ab sulişti vocali şi instruţii aix­tişti de la Unirea, Metalul Roşu, Casa de cultură a studenţilor. Cintecele şi jocurile populare româneşti şi maghiare au răsunat, pînă tîrziu în Piaţa Păcii şi Piaţa Mihai Viteazu. Seara, mii de tineri au luat parte la dans, la progra­mele cultural-distractive. „Ziua ti­neretului" a fost în regiunea Cluj o zi de sărbătoare a succeselor­ obţinute de tinerii din regiune în muncă şi învăţătură, uniţi în ho­­tărîrea lor de a contribui, alături de vîrstnici, la înflorirea con­tinuă a regiunii şi a patriei so­cialiste. Tg­. MUREŞ. Platoul Corneşti, un colţ pitoresc de natură, a atras ieri numeroşi tineri din Tg. Mureş. Pe scena în aer liber, ar­tiştii amatori de la Fabrica de zahăr, de la institutele de învăţă­mînt superior, de la Şcoala medie Bolyai Farkas au prezentat pînă seara spectacole artistice în faţa a mii de spectatori. IAŞI. La Iaşi, manifestările con­sacrate „Zilei tineretului" s-au concentrat în bună parte în fru­moasa Casă de cultură a tinere­tului : peste 1 000 de pionieri şi şcolari din clasele III—VIII ale şcolilor oraşului şi din comunele aparţinătoare au prezentat un bo­gat program artistic. După-amiază, artiştii amatori au prezentat spec­tacole pe podiumurile special a­­menajate în pitoreştile împreju­rimi ale oraşului. ORADEA, în Parcul „Nicolae Bălcescu", estradele amenajate aici au găzduit, spectacolele ar­tiştilor amatori ca şi pe cele ale Teatrulu­i de păpuşi. Asemenea programe au avut loc şi în sta­ţiunile balneo-climaterice „1 Mai" și „Victoria" de lîngă Oradea, SUCEAVA. Aproape 2 000 de tineri au participat la deschide­rea festivă a sărbătoririi „Zilei ti­neretului" în oraşul Suceava. Cu acest prilej, tovarăşul Dragomir Ioan, secretar al Comitetului re­­gional U.T.M. Suceava, le-a vor­bit tinerilor despre minunatele condiţii de muncă şi de viaţă de care se bucură in patria noastră, prin grija partidului, tineretul. Apoi, pe scena Teatrului de vară, formaţiile artistice ale şcolilor medii din oraş au prezentat pro­gramul artistic intitulat „Tineret, mîndria ţării". Corurile reunite ale artiştilor amatori au interpretat cintecele „Glorios partid", „Tine­ret, mîndria ţării". Un punct de atracţie pentru ti­nerii suceveni, la sfîrşitul acestei zile, a fost carnavalul organizat în Sala sporturilor. Aici, tinerii artişti ai Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, alături de formaţii artistice amatoare, au prezentat un bogat program artistic, DEVA. La casele de cultură şi cluburile din Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petrila, Petroşeni, mii de tineri — mineri, studenţi — au participat la tradiţionalele ser­bări organizate de „Ziua tinere­tului". Estradele amenajate in aer liber, pădurile şi parcurile pito­reşti din împrejurimi au devenit reşedinţe ale cîntecului şi veseliei. Seara, orchestrele cluburilor au chemat la dans mii de băieţi s­ fete din toate localităţile Văii Jiului. A fost un prilej de ne­măsurate emoţii să vezi cum in toată ţara cîntecul, jocul, poezia au ritmat insufleţitoarele realizări şi angajamente raportate partidului de toţi oamenii muncii. In cinstea sărbăto­rii lor, tinerii patriei au strîns în strălucitoare bu­chete izbînzile în muncă şi învăţătură, asigurînd partidul de nemărginitul lor devotament, pus în fapte de muncă la temelia înflo­ririi patriei. Sărbătoarea a fost o ex­presie vie a hotărîrii tine­retului nostru harnic şi ta­lentat, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidului, alături de în­tregul popor, cu noi reali­zări în muncă şi învăţă­tură. Dansuri ale tinereţii, ale bucuriei. .. Ora carnavalului Luminile oraşului ! Strălucirea de neon a Capitalei, noaptea, şi-a adăugat fascinantul dans al jerbelor carnavaleşti. Pentru cîteva ore am pătruns într-un univers aflat sub im­periul fanteziei şi al exuberanţei tinereşti, concretizate în tot ceremonialul tradiţionale­lor Carnavaluri ale tineretului: trom­pete, măşti, lumini colorate, jocuri de artificii... Nenumărate concursuri, momen­te distractive, circulaţia hohotitoare a şarje­lor şi epigramelor au putut fi, toate, întîlnite la casele de cultură ale tineretului, în parcul Izvor şi la Casa de cultură a raionului 1 Mai. Pe scenele acestora au „defilat“, rînd pe rînd, cei mai buni artişti amatori, profesio­nişti, orchestre, grupuri vocale, solişti, bri­găzi de agitaţie, întregul tablou rezumînd la o scară concentrată virtuţile artei amatoare, prestigiul ei în ansamblul manifestărilor culturale ale tineretului. Folosind o imagine curentă, dar exactă, vom spune că „invitaţii“ de onoare au fost cîntecul şi dansul. Purtăto­rii lor sînt aceiaşi, cei mai mulţi, pe care în dimineaţa lui 1 Mai i-am văzut cu toţii mani­­festîndu-şi viguros bucuria de a raporta partidului noi şi noi succese, realizări din care nici cîntecul, nici poezia n-au lipsit, ele fiind aerul, ambianţa prielnică a muncii. Muncitori, elevi, studenţi, purtau cu ei, în noaptea acelui carnaval al veseliei, mîn­dria realizărilor — semnul distinct sub care se desfăşoară oricare acţiune a tineretului nostru. Mii şi mii de tineri au petrecut în noaptea carnavalului „pe aripile valsului“, înconju­raţi de acordurile iuţi ale dansului popular, travestiţi de măşti ingenioase, prinşi în zeci şi zeci de concursuri de cîntece și jocuri. SPORT - SPORT • SPORT • SPORT o SPORT •SPORT • SPORT • SPORT I ÎN PRELIMINARIILE CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL eprezentativa noas­tră naţională, în primul meci inter­naţional oficial al anului, ne-a adus ieri satisfacţia unei victorii nete asupra reprezentativei Turciei. Rezulta­tul e pe deplin meritat, dacă ţi­nem seama de modul cum a luptat pentru victorie echipa noastră şi mai ales de ocaziile avute (dacă băieţii noştri ar fi fructificat măcar jumătate din ele, scorul putea fi dublu — ceea ce nu ne-ar fi stricat cîtuşi de puţin !). Dar cum soarta me­ciurilor e hotărîtă nu de ocaziile irosite, ci de golurile marcate, pînă în minutul 73, deşi condu­ceam cu 1-0, meciul nu putea fi considerat tranşat în favoarea noastră, mai ales că echipa tur­că, fidelă pronosticului făcut de Metin („...să ştiţi, că nu ne con­siderăm dinainte învinşi...“) con­traataca periculos și decis. Dacă pronosticul lui Metin a fost in­firmat, un merit deosebit îl are apărarea noastră imediată, care a păzit cu strășnicie poarta apă­rată de Haidu. Pentru jocul bun prestat, felicitări întregii noastre apărări, dar în mod deosebit lui ITălmăgeanu, care ieri a jucat fără greşeală, anihilîndu-l com­plet pe periculosul atacant Me­tin, şi lui Haidu, pentru inter­venţiile sale prompte (puţine, cîte au fost) pe cît de spectacu­loase, pe atît de decise şi sigure. Dintre ceilalţi apărători, aş re­marca pe Greavu (mai ales pen­tru intervenţiile sale sigure, prompte şi spectaculoase din re­priza secundă), care s-a „lipit“ de spiriduşul Yilmaz Gökdel (o extremă rapidă, cu tehnică şi fantezie) nelăsîndu-i nici un mo­ment să răsufle în voie. Acelaşi lucru l-a făcut şi Popa, cu cea­laltă extremă — Yaşar, un jucă­tor tehnic, cu viteză, la fel de subtil. Lui Greavu, o notă în plus pentru incursiunile sale pe extremă, în a doua repriză, cînd s-a dovedit util atacului nostru. Un capitol la care s-au dovedit deficitari și Greavu și Popa — „alunecările“ pentru deposeda­rea de minge a adversarilor. Ambii au abuzat de aceste „a­­lunecări“, evidenţiind faptul că acest „stil“ s-a dovedit de­seori deficitar în jocul de ieri, cel puţin din două motive : 1) multe din aceste „alunecări“ erau faulturi curate, iar arbitrul le-a sancţionat prompt, ca atare­­bine că nu ne-am trezit cu vreo „alunecare“ din astea în ca­reul de 16 m, pentru că, la un NI m, nu știu pe unde scotea Haidu cămaşa...) și 2) cele două extreme turce, jucători subtili, sesizînd „pasiunea“ lui Greavu și Popa pentru „alunecări“, i-au fentat scurt de cîteva ori, lăsîn­­du-i să „alunece“ în gol, ei tre­­cînd cu mingea mai departe, în vreme ce „alunecaţii“ noştri se adunau, uimiţi, de pe jos... Dan C. s-a „văzut“ mai mult în repriza secundă, în general, însă, a jucat sub valoarea sa : e­­zitări, nesigur în multe interven­ţii, şuturi fără adresă, expediate înainte, la apărătorii turci. Mij­locaşii noştri — Georgescu şi Ghergheli — au muncit foarte mult şi fără îndoială că meritul victoriei le aparţine şi lor (de altfel, primul gol a fost înscris de Georgescu chiar în primul minut de joc şi asta n-a fost pu­ţin pentru moralul echipei noas­tre). Cei doi mijlocaşi au făcut o adevărată risipă de energie, din păcate nu totdeauna cu destul folos pentru înaintarea noastră (mă refer la jocul crispat şi la pripeala manifestare de Gher­gheli mai ales în prima repriză, cînd a trimis multe mingi „mun­cite“ de echipă la adversar, cît şi la „căderea“ din repriza se­cundă a lui Georgescu — şuturi fără adresă, abuz de faulturi, pase irosite). Am lăsat la urmă atacul, deşi îi datorăm victoria şi numeroa­sele faze spectaculoase de fotbal adevărat care au electrizat de­seori tribunele — cît... şi ratările cu ghiotara, care ne picurau a­­mărăciune în inimi nouă, celor din tribune şi din faţa ecranelor televizoarelor. Mai întîi, cele bune ! Introdu­cerea lui Mateianu în linia noastră de atac, în jocul de ieri, s-a dove­dit a fi o măsură inspirată luată de Federaţia de fotbal şi de selecţionerii noştri, în ultimul timp (măcar bucuria asta s-o a­­vem şi noi, că măsurile neinspi­rate, ne-au amărît deajuns !). Nu exagerez cu nimic dacă afirm că jocul de ieri al lui Mateianu ni l-a­ amintit pe Constantin în zilele sale de glorie. Jucător teh­nic, rodat, cu o mare voinţă şi putere de luptă (prezent în atac ca şi în apărare, mereu acolo unde jocul era mai greu), cu un remarcabil spirit de echipă şi cu un inspirat simţ al balonului, Mateianu a fost ieri nu numai inima şi creierul înaintării, dar şi al întregii echipe. Cele mai mul­te din situaţiile clare de gol ale echipei noastre au fost create de Mateianu şi Pîrcălab, care în jocul de ieri au format un cuplu perfect omogen (cineva, din tri­bună, remarca pe bună dreptate că cine ştie fotbal, se cunoaşte...). Manifestarea de simpatie pe care i-au făcut-o miile de specta­tori la terminarea partidei, n-a constituit decît o confirmare fi­rească a faptului că, în meciul de ieri, Mateianu a fost cel mai bun jucător de pe teren. Din partea noastră, o dată cu felicitările călduroase cuvenite, îi transmi­tem doar această urare : să joace în toate meciurile, cum a jucat ieri! (Fireşte, se poate şi mai bine !). Pîrcălab, în jocul de ieri, deşi n-a fost rodat cu actuala formaţie a naţionalei noastre (se­lecţionerii l-au introdus în locul lui Năsturescu, accidentat la ul­timul antenament) a făcut un joc „de zile mari“, aşa cum îl ştim noi pe impetuosul, rapidul şi subtilul Pîrcălab. Aproape de fiecare dată, cînd pornea cu min­gea, provoca panică în cercul advers prin cursele debordante pe extremă şi prin „statorpurile“ sale printre apărătorii turci. S-a scris şi s-a vorbit mult despre Pîrcălab „fricosul“. Ei bine, cu toate durităţile la care au recurs apărătorii turci ca să-l oprească pe Pîrcălab din ofensivă (o ast­fel de duritate i-a constat un penalti, transformat de Mate­ianu), extremul nostru dreapta n-a fost deloc fricos, ba, dimpo­trivă ! Cînd vrea, e clar că Pîrcă­lab ştie să joace. Satisfacţia rea­ducerii sale în prima garnitură a ţării, admiraţia şi simpatia su­telor de mii de iubitori ai fotba­lului pentru el, cînd joacă fotbal adevărat, sperăm să-l stimuleze pozitiv, să-l determine să dea uitării ceea ce a umbrit activita­ea crwvrfii­o în iil­­­ima Vl'Pmnfi şi să-l determine să joace întot­deauna fotbal aşa cum ştie şi poate să joace, spre satisfacţia lui şi a noastră. E urarea noastră sinceră pe care i-o facem. Iones­­cu, deşi a muncit, ieri a jucat şters, cu mult sub valoarea sa. Tot cineva (şi tot din tribună) spunea că el, fără Dumitriu II, e mort... Aşa să fie ? ! Cuplul Io­­nescu-Dumitriu II e renumit tocmai prin fantezie, prin tehni­că, prin acţiuni subtile, adică prin practicarea unui fotbal gîn­­dit. Ce i-a lipsit ieri ? Cîte mingi nu i-au pus Mateianu şi Pîrcălab „ca pe tavă“, de ce le-a irosit ? Oricum, ieri, a acţionat greoi, neinspirat, în contratimp cu cei­lalţi doi, citaţi înaintea sa. De ce ? N-aş putea să-i spun. Nu ştiu. Poate că el, analizîndu-se mai bine, lucid (cum ştiu că poate s-o facă) va găsi explicaţia, cauza şi o va înlătura. In tot cazul, o e­­voluţie sub valoarea sa într-o întâlnire cu o asemenea miză tre­buie să-i dea de gîndit. Lui în primul rînd ! Despre Crăinicea­­nu, autorul celui de-al 3-lea gol al echipei noastre, nu spun de­cit atît (cu sinceră părere de rău) : am avut ieri două extre­me, Pîrcălab şi Crăiniceanu. Prin evoluţia lor pe teren, cali­tativ, ei s-au situat la doi poli opuşi. Primul a demonstrat cum trebuie, al doilea cum nu trebuie să joace o extremă. Ce i-aş t­u­­tea spune mai mult ? Despre jocul exasperant de individualist, despre driblingurile nesfârşite, pe cît de nereuşite, prc atît de inutile, despre ţinerea mingii în mod nepermis cînd atacul nos­tru pornea în trombă către poar­ta adversă, despre ratările copi­lăreşti (ultima, în minutul 76, singur cu portarul) ? Toate astea le-aţi văzut. Concluzia: naţio­nala noastră nu are încă o ex­tremă stîngă ! Fragilul Codreanu în nici un caz nu-i o soluţie. Des­pre echipa noastră, cam atît, deo­camdată... Oaspeţii au lăsat o bună im­presie prin tehnica ridicată pe care o posedă toți jucătorii, prin tactica modernă dovedită (des­chideri lungi — din 2—3 pase erau la poarta noastră), prin pu­terea lor de luptă care n-a cedat decît atunci cînd, practic, me­ciul era jucat (70 de minute nu s-au socotit deloc „victime“, ba, dimpotrivă. Amintiţi-vă de pre­singul la care ei au supus echipa noastră în primele 20 de minute ale reprizei secunde). Aş remar­ca, în mod deosebit, pe apărăto­rul central Seref, care a destrămat multe din atacurile echipei noas­tre. De la înaintare, ne-au plă­cut cele două extreme. Metin a evoluat slab. Cred că jucătorii turci au greşit „căutîndu-l“ toţi pe Metin, care era straşnic păzit de apărătorii noştri ; e­ru din cauzele, cred eu, a slabei com­portări a liniei lor de atac. Arbitrul austriac Paul Schiller ■" onn­elm" îi-» ifavionul cafielei­ia. ... c-f-T : — -tor, dar uneori, a fost depăşit de ritmul jocului, dînd cîteva deci­zii eronate (şi cu concursul com­patrioţilor săi, arbitri de tuşă), care n-au influenţat însă rezul­tatul jocului. STELIAN SAVIN P. S. La sfîrşitul jocului, antrenorul selecţionatei tur­ce, Sandro Puppo, a declarat: „Fotbaliştii români au fost superiori din punct de vedere tehnic cît şi ca pregătire fi­zică. Victorie meritată, scor echitabil“. Deci, dacă antre­norul lor consideră scorul de 0—3, cu care a pierdut echipa sa, ca „echitabil“ pentru ea, e clar că poarta oaspeţilor noştri „avea loc în ea“ şi de mai multe goluri. De vină nu sunt decît ratările băieţilor noştri. E bine de ţinut minte! ★ • La Istanbul s-a disputat du­minică meciul internaţional de fotbal dintre selecţionatele secun­de ale R.P. Române şi Turciei. Cu un atac în mare vervă de joc şi cu o apărare solidă, echipa româ­nă a repurtat o victorie catego­rică la scorul de 5—1 (3—0). Cel mai bun jucător al formaţiei ro­mâne — transmite corespondentul Agenţiei France Presse — a fost extrema dreaptă Badea, autorul a trei goluri. Celelalte două puncte au fost realizate de Frățilă și Sasu. R. P. Româno — Turcia 3-0 (1-0) ■

Next