Scînteia Tineretului, iunie 1965 (Anul 21, nr. 4989-5014)

1965-06-01 / nr. 4989

Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. In ziua de 31 mai 1965, s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. — Proiectul de Directive cu privi­re la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu pri­vire la dezvoltarea energeticii R. P. Ro­mâne în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Parti­dului. Lucrările plenarei continuă. PRODUCŢIA DE RIPOSTĂ FORMALISMULUI­ Instrucţia diferitelor fabrici pe şantierul­­ Combinatului chimic din Craiova se des­făşoară din plin. Şantierul predă benefi­ciarului mereu noi fabrici. Suntem­ la Fabrica de acetaldehidă. Cu toate că va mai trece un timp pînă la prima apăsare pe buton (acum se mon­tează utilajele) efectivul acestei secţii a fost din vreme adus de la „acomodarea" făcută in întreprin­deri similare din ţară. Viitorii operatori chimişti au fost repartizaţi să lucreze la montajul acelor utilaje pe care, nu peste multă vreme, le vor mînui. Desfă­şoară asemenea activitate zilnic, încorporaţi în echi­pele constructorului, timp de patru ore. Celelalte patru sunt rezervate însuşirii unor noţiuni teoretice: descrierea instalaţiilor, a principiilor lor de funcţio­nare, noţiuni de automatizare, instrucţiuni tehnologice d­e lucru. Iată o metodă bună prin care muncitorii sunt fami­liarizaţi încă de la început cu instalaţiile la care vor lucra. Deocamdată însă, în afară de operatori, stadiul lucrărilor de montaj nu permite şi celorlalţi muncitori să-şi perfecţioneze pregătirea direct la instalaţii. Ce fac atunci aceştia ? Conducerea fabricii a luat mă­sura să-i detaşeze temporar, pentru practică, in alte locuri din combinat­­— acolo unde există In prezent lucrări de montaj adecvate meseriilor respective. Electricienii,­ de pildă, au­ fost­ repartizaţi *să lucreze împreună cu montorii,­ la staţia de epurare a apei­ şi la■ fabrica:­ de acid azotic unde există instalaţii oare­cum asemănătoare, cu cele pe c­are vor lucra. Aşa s-a procedat la Fabrica de acetaldehide, unde, după cum am arătat, se montează­­acum utilajele. Autoritatea se păstrează prin învăţătură Un singur manual şi acela depăşit! Există Insă secţii care, parţial sau In întregime, se află­ în funcţiune ori sunt’în probe tehnologice. Între­barea care se pune este bceasta: cum se continuă in asemenea locuri pregătirea profesională a cadrelor, ce forme ia­in practică această pregătire ? La Fabrica de oxigen şi azot am primit răspunsuri foarte precise. „Pînă la intrarea in funcţiune a blocu­lui de separare a aerului am folosit şi noi — ni s-a spus — aceleaşi metode care există acum la acelal­­dehide. Dar după aceea lucrurile s-au schimbat“. Şeful secţiei, tovarăşul inginer Gh. Neamţu, ne-a arătat că acum, o mare parte din muncitori se pregă­tesc, în mod individual, studiind literatura tehnică de specialitate. E eficientă o asemenea formă? — Da, dar cu condiţia — ne-a spus dinsul — ca studiul să fie precedat, la anumite intervale, de o exa­minare a cunoştinţelor dobindite. La noi, maistrul sau­ şeful de tură­ are obligaţia să examineze cel puţin un muncitor pe schimb observind in ce măsură şi-a însuşit cele studiate, dacă posedă cunoştinţele ne­cesare pentru exploatarea utilajului la care e repar­tizat. Dacă răspunsurile sunt bune, râmi­ne să mun­cească la postul, de lucru pe care-1 are. In caz con­trar­­, se retrage această autorizaţie pînă în momentul in care îşi­ va însuşi cunoştinţele necesare. Procedeul aplicat in fabrica de oxigen şi azot a dat rezultate bune. De­oarece această formă de pregătire profesională are la bază literatura de specialitate, şeful fabricii de oxigen s-a referit şi la editarea acesteia. ,,Tehnologia fabricării oxigenului" este singurul manual de care dispunem la ora actuală în ţară. Manualul este însă o tra­ducere — destul de sărac, ne­­completat cu ultimele noutăţi. Se simte nevoia unor cărţi noi care să explice procesele teh-I. BODEA (Continuare în pag. a 11-a) La coopertiva agricolă de producţie din comuna Cenad, raionul Strificalau Mare, se exe­cută intens prăşitul­ mecanic NUIA FABIUCA UE­HIXACLORAN UE LA BORZEŞTI A început producţia la Combinatul chimic de la Borzeşti a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capacitatea anuală de producţie a acestei unităţi este de 10 000 tone hexacloran cu o concentraţie de 12 la sută substanţă activă. Hexacloranul constituie materie primă pentru fabricarea de insecticide folo­site în agricultură la combate­rea unor dăunători. Scurtarea termenului de con­strucţie a noii fabrici este ro­dul muncii însufleţite depuse de constructorii şi montorii de la întreprinderea de şantiere din oraşul Gheorgne Ioneor­­ghiu-Dej. Dezvoltînd experienţa dobîndită la construcţia unor obiective similare, ei au reuşit, prin organizarea lucrului în două schimburi, să îndepli­nească şi să depăşească preve­derile stabilite în graficele de execuţie. Proiectul noii unităţi este realizat de Institutul de proiec­tări chimice I­PRO CHIM în co­laborare cu specialişti din com­binat. Faţă de prima instalaţie de acest gen din cadrul com­binatului, capacitatea noii fa­brici este cu 20 la sută mai mare. Cadrele care deservesc noua unitate au fost specializate în fabrica similară existentă în a­­cest combinat chimic. (Agerpres) Cargoul de 4 500 Tdw „Baia Mare" Constructorii Şantierului na­val din Galaţi au livrat luni cel de-al 13-lea cargou de 4 500 Tdw destinat flotei ma­ritime româneşti. El poartă numele oraşului maramureşan — „Baia Mare“. In compara­ţie cu navele de acelaşi tip executate pînă acum, noua navă este înzestrată cu o bigă — instalaţie de ridicat — cu o capacitate de 20 de tone şi cu alte agregate moderne care asigură autonomia ope­raţiilor grele de încărcare şi descărcare în porturi. Tehnica modernă folosită în construcţia de nave şi perfec­ţionarea procedeelor tehnolo­gice şi de concepţie au per­mis constructorilor să livreze noul cargou cu 30 de zile îna­inte de termenul prevăzut în grafic.(Agerpres) La Uzinele metalurgice din Copşa Mică se construieşte o modernă instalaţie de pre­lucrare a concentratelor de zinc şi plumb In furnal, iar alături de această instalaţie se construieşte o nouă fabri­că de acid sulfuric. In fotografie: Montarea ra­­cleţilor la instalaţia de sepa­rare a unor metale din pul­berea albastră. Foto: AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4989 4 PAGINI — 25 BANI Marţi 1 iunie 1965 . I U „ASTĂZI ESTE ZIUA NOASTRĂ“ Ziua internaţională a copilului o sărbătorim, ca în fiecare an, gîndindu-ne la copiii noştri, la viaţa lor de azi, frumoasă, plină de bucurii, la viaţa lor de mîine, luminată de perspectivele pe care le deschide în faţa lor socialismul. Citiţi în pagina a 3-a: mm m­m cmc­ă apro de OCTAV PANCIMAȘI Foto: AUREL TUI —­.Craiova (corespondent voluntar) Sezonul de vară la Predeal O dată cu înce­perea sezonului de vară, în staţiunea cli­materică Predeal a sosit prima serie de oameni ai muncii care îşi vor petrece conce­diul de odihnă în pi­toreasca staţiune de munte. Oaspeţii au găsit Predealul reîn­noit , vilele au fost modernizate şi dotate cu mobilier elegant şi confortabil, s-a extins reţeaua de apă şi canalizare. Pe Valea Rişnoavei, Clăbucet- Plecare şi în masivul Piatra Mare la K­en­­ţea au fost amenajate noi cabane turistice. Muncitorii din cadrul Direcţiei regionale de drv.rr.u­ri a termint noua arteră a drumu­lui naţional, iar cei de la Întreprinderea comunală au amenajat noi parcuri şi zone ■r,p.r?,î. Pp.nf.m­­ai a­proape 700 000 oas­peţi din ţară şi de peste hotare care vor fi găzduiţi în acest an la Predeal, cu a­­proape 50 000 mai mulţi decât anul tre­cut, au fost luate mă­suri pentru o bună aprovizionare a staţi­unii cu produse ali­mentare, amenajări de noi terenuri spor­tive, organizarea de spectacole artistice, filme şi expoziţii etc. N­I I—■ DUMINICA DINTRE DOUA JOI „...îmi amintesc indee condiţii invitatEnescum­ m­ele: oraşa din provincie. Odată... ne aflam pe o scenă atit de minusculă incit Enescu, inghemuit între cuşca sufletului­ şi pian,­ trebuia să bage de seamă să­ nu­ întindă braţul drept prea mult, ca să nu mă lovească",­­ relatează­ Ioan D. Gherea, unul din acom­paniatorii marelui nostru muzician. " Imaginea descrisă mai, sus nu s-ar mai­ putea repeta azi. In afară de teatru şi săli de concerte destinate colectivelor de artişti profesion­­li, au fost ridicole, in toate colţurile­ tării, nu­meroase case de cultură, săli de spectacole, cluburi, cămine culturale In care mii şi mii de artişti­ amatori îşi dezvoltă aptitudinile, unde anual milioane de spectatori­ asistă la­ nume­­roase manifestări cultural-educative. Intrucît majoritatea celor ce beneficiază de activitatea clu­burilor, a sălilor de spectacol etc.-, sunt, de obicei, tineri, ne-am propus regizarea unor raiduri anchetă in oraşul Braşov por­nind de la întrebarea:­CUM ESTE FOLOSITĂ BAZA MATE­RIALĂ A CULTURII. Invitaţii generoase — Unde mergem în această săptămînă ? Panourile de afişaj invită: La Teatrul muzical, Rigoletto. Concert susţinut de orchestra de cameră din Moscova, diri­jor Rudolf Barsai. Palatul cul­turii anunţă: medalion Schil­ler, spectacol cu piesa „ O fe­lie de lună“, Filarmonica de stat „Gh. Dima“, concert sim­fonic cu concursul artistei­ e­­merite Teodora Lucaciu, în programul pe o săptămînă al Teatrului de stat, sunt înscrise piesele „Se caută un mincinos“, „Anemone pentru Victor“. Teatrul „Lucia Strudza Bu­­landra“ prezintă piesa „Dragă mincinosule“. Izvoare de in­tense şi profunde satisfacţii spirituale. Drumul spre treptele artei, aspiraţia comună a mii de ti­neri braşoveni porneşte însă, adesea, din sala culturală a­­ secţiei, de pe scena clubului. Un Palat de cultură, şase clu­buri, o casă de cultură a stu­denţilor, 170 biblioteci sindi­cale cu peste 500 000 de volu­me, o puternică bază materia­lă a culturii. Cum sunt folosite, practic, toate acestea ? Nu aveţi o... sală în plus? La Palatul culturii, madiso­­nul şi­ 40 de, tineri ţin sala de dans ocupată două ore. Fru­­cţiosul se învaţă. Aici, la cer­cul de educaţie estetică s-a împlinit eleganţa, graţia şi co­rectitudinea mişcărilor dansa­torilor, în opt ani cercul a „scos“ pe ringul de dans a­­proape 3 000 de „absolvenţi“. De remarcat: pentru muncito­rii care lucrează în schimbul II, cursurile au loc diminea­ţa, în seria aceasta nu mai sunt locuri ! La ora 17, Filarmonica pre­zintă un concert-lecţie. Seara, pe aceiaşi scenă repetă instru­mentiştii formaţiei de cameră a Palatului culturii. Alături, într-o altă sală, asistăm la re­petiţia unui „Carnaval mu­zical“. Interpreţi, tineri mun­citori de la „Partizanul roşu“. In altă sală din oraş, proiec­ţiile însoţesc expunerea spe­cialistului. Tema: Constantin Brîncuşi. In continuare, pro­tagonişti sunt interpreţii per­sonajelor lui Cehov, din pie­sa „Ursul“, tineri din forma­ţia de teatru a Fabricii de produse zaharoase „Dezrobi­rea“. Toate acestea într-o singură zi. Dar, trebuie să precizăm că această zi nu este joi. Pentru că joia, sălile așteaptă progra­mele promise de comitetul oră­șenesc U.T.M. S-a stabilit (încă din luna februarie) ca o zi pe săptămînă să aibă loc seri cultural-distractive, orga­nizate în colaborare cu comi­tetul orășenesc U.T.M. Firesc, urma ca după această înţele­gere, (solicitată mai de mult de comitetul orăşenesc U.T.M.) avînd experienţa unor acţiuni similare organizate cu succes în întreprinderi, programul serilor cultural-distractive să devină un veritabil magnet pentru tineri. Dar se pare că o dată stabilită această zi, în programul Palatului culturii, ea a şi fost uitată de activiştii comitetului orăşenesc U.T.M. Gazdele, adică conducerea Palatului culturii, au întrebat „Ce facem? stau sălile goale“ (cu toată dedicaţia „pentru ti­­neret“ care însoţeşte conferin­ţele de joi). Comitetul orăşe­nesc U.T.M. a trecut de cu­­rînd la o măsură mai concre­tă: a stabilit întreprinderile care vor aduce la serile pen­tru tineret programele artisti­ce. Credem totuşi că formula „tu dai sala şi conferinţa, noi tinerii şi programul artistic“, nu poate oferi exigenţelor şi preocupărilor tinerilor răspun­suri competente. ...Ne aflăm la Consiliul local al sindicatelor. O convorbire telefonică (interlocutori: in­structoarea formaţiei de tea­tru a spitalului nr. 1 şi o me­todista a consiliului) ne su­gerează titlul. — Nu aveţi o sală în plus ? Am terminat pregătirea piesei „Tezaurul lui Justinian“. In­terveniţi, vă rog, la Palatul Culturii, să ni se dea sala de spectacole. Răspunsul a fost negativ. — Atunci pentru ce să ne mai pregătim, dacă nu ai unde să dai un spectacol ? Aşa să fie ? Protagonist: magnetofonul Pornim la drum avînd drept ghid o listă cu 15 săli cultu­rale, e drept, mai mici decit sala de spectacole a Palatului culturii, dar totuşi cu scenă. Fabrica de şuruburi, în a­­cest an sala a găzduit două conferinţe, două seri cultural­­distractive, două spectacole ale brigăzii artistice. „A fost şi iarna...“ — ne spune Vasile Aldea, membru în comitetul U.T.M. N-am prea înţeles. Oare tocmai iarna să fi stăvi­lit iniţiativele culturale ? Mai ales că în apropierea sălii lo­cuiesc peste 100 de familii de muncitori ai fabricii. Poate că aici ar putea găsi loc şi „Te­zaurul lui Justinian“, Clubul „Rulmentul“. Jude­cind după faptul că în cinci luni nu s-au putut organiza decit patru manifestări cultu­rale, s-ar crede că acest club este lipsit de cadrele necesare muncii de organizare a activi­tăţii sale. Dar nu este aşa. Un director, o bibliotecară, un ad­ministrator şi personal de ser­viciu, săli spaţioase şi o boga­tă bază materială. Argumen­te ? La noi nu vin tinerii. Suntem­ departe de oraş. Acti­vitatea culturală o desfăşu­răm la sălile culturale ale sec­ţiilor“. Că nu vin tineri este ade­vărat. Dar la ce să vină? în luna aprilie, un montaj lite­­rar-muzical a fost, de fapt, o audiţie pe bandă de magneto­fon. Pentru că „n-a avut timp , să vină recitatorul şi...“. Este clar, magnetofonul nu poate concura gala de box, care,­­ înainte cu două zile, strînsese în jurul ringului peste 500 de spectatori. Nu punem la îndoială cali­tatea activităţilor desfăşurate la nivelul secţiilor, dar, este greu să-ţi imaginezi că după opt ore de muncă oamenii mai sunt dispuşi să urmărească a­­tenţi, că nu ar participa bucu­roşi, în zilele de odihnă, la activităţi bine organizate, în care, bineînţeles, nu magneto­fonul să fie protagonistul serii. Clubul Noua al uzinei „Stea­gul roşu“. Peste 700 de tineri locuiesc în blocurile din cartie­rul Noua. O sală cu o scenă, alta şi încă două mai mici... 500 de cărţi stau la dispoziţia lor. Din programul lunii mai, reţinem doar două acţiuni. O seară de odihnă (care, de fapt, este o seară de dans) şi o „zi a tineretului“, în rest: şah, ping-pong, vizionări la televi-VIORICA GRIGORESCU (Continuare in pag. a 11-a) RAIDUL NOSTRU IN ORAŞUL BRASOV PRIVIND FOLOSIREA BAZEI MATERIALE A CULTURII

Next