Scînteia Tineretului, iunie 1965 (Anul 21, nr. 4989-5014)
1965-06-01 / nr. 4989
Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. In ziua de 31 mai 1965, s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. PRODUCŢIA DE RIPOSTĂ FORMALISMULUI Instrucţia diferitelor fabrici pe şantierul Combinatului chimic din Craiova se desfăşoară din plin. Şantierul predă beneficiarului mereu noi fabrici. Suntem la Fabrica de acetaldehidă. Cu toate că va mai trece un timp pînă la prima apăsare pe buton (acum se montează utilajele) efectivul acestei secţii a fost din vreme adus de la „acomodarea" făcută in întreprinderi similare din ţară. Viitorii operatori chimişti au fost repartizaţi să lucreze la montajul acelor utilaje pe care, nu peste multă vreme, le vor mînui. Desfăşoară asemenea activitate zilnic, încorporaţi în echipele constructorului, timp de patru ore. Celelalte patru sunt rezervate însuşirii unor noţiuni teoretice: descrierea instalaţiilor, a principiilor lor de funcţionare, noţiuni de automatizare, instrucţiuni tehnologice de lucru. Iată o metodă bună prin care muncitorii sunt familiarizaţi încă de la început cu instalaţiile la care vor lucra. Deocamdată însă, în afară de operatori, stadiul lucrărilor de montaj nu permite şi celorlalţi muncitori să-şi perfecţioneze pregătirea direct la instalaţii. Ce fac atunci aceştia ? Conducerea fabricii a luat măsura să-i detaşeze temporar, pentru practică, in alte locuri din combinat— acolo unde există In prezent lucrări de montaj adecvate meseriilor respective. Electricienii, de pildă, au fost repartizaţi *să lucreze împreună cu montorii, la staţia de epurare a apei şi la■ fabrica: de acid azotic unde există instalaţii oarecum asemănătoare, cu cele pe care vor lucra. Aşa s-a procedat la Fabrica de acetaldehide, unde, după cum am arătat, se monteazăacum utilajele. Autoritatea se păstrează prin învăţătură Un singur manual şi acela depăşit! Există Insă secţii care, parţial sau In întregime, se află în funcţiune ori sunt’în probe tehnologice. Întrebarea care se pune este bceasta: cum se continuă in asemenea locuri pregătirea profesională a cadrelor, ce forme iain practică această pregătire ? La Fabrica de oxigen şi azot am primit răspunsuri foarte precise. „Pînă la intrarea in funcţiune a blocului de separare a aerului am folosit şi noi — ni s-a spus — aceleaşi metode care există acum la acelaldehide. Dar după aceea lucrurile s-au schimbat“. Şeful secţiei, tovarăşul inginer Gh. Neamţu, ne-a arătat că acum, o mare parte din muncitori se pregătesc, în mod individual, studiind literatura tehnică de specialitate. E eficientă o asemenea formă? — Da, dar cu condiţia — ne-a spus dinsul — ca studiul să fie precedat, la anumite intervale, de o examinare a cunoştinţelor dobindite. La noi, maistrul sau şeful de tură are obligaţia să examineze cel puţin un muncitor pe schimb observind in ce măsură şi-a însuşit cele studiate, dacă posedă cunoştinţele necesare pentru exploatarea utilajului la care e repartizat. Dacă răspunsurile sunt bune, râmine să muncească la postul, de lucru pe care-1 are. In caz contrar, se retrage această autorizaţie pînă în momentul in care îşi va însuşi cunoştinţele necesare. Procedeul aplicat in fabrica de oxigen şi azot a dat rezultate bune. Deoarece această formă de pregătire profesională are la bază literatura de specialitate, şeful fabricii de oxigen s-a referit şi la editarea acesteia. ,,Tehnologia fabricării oxigenului" este singurul manual de care dispunem la ora actuală în ţară. Manualul este însă o traducere — destul de sărac, necompletat cu ultimele noutăţi. Se simte nevoia unor cărţi noi care să explice procesele teh-I. BODEA (Continuare în pag. a 11-a) La coopertiva agricolă de producţie din comuna Cenad, raionul Strificalau Mare, se execută intens prăşitul mecanic NUIA FABIUCA UEHIXACLORAN UE LA BORZEŞTI A început producţia la Combinatul chimic de la Borzeşti a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capacitatea anuală de producţie a acestei unităţi este de 10 000 tone hexacloran cu o concentraţie de 12 la sută substanţă activă. Hexacloranul constituie materie primă pentru fabricarea de insecticide folosite în agricultură la combaterea unor dăunători. Scurtarea termenului de construcţie a noii fabrici este rodul muncii însufleţite depuse de constructorii şi montorii de la întreprinderea de şantiere din oraşul Gheorgne Ioneorghiu-Dej. Dezvoltînd experienţa dobîndită la construcţia unor obiective similare, ei au reuşit, prin organizarea lucrului în două schimburi, să îndeplinească şi să depăşească prevederile stabilite în graficele de execuţie. Proiectul noii unităţi este realizat de Institutul de proiectări chimice IPRO CHIM în colaborare cu specialişti din combinat. Faţă de prima instalaţie de acest gen din cadrul combinatului, capacitatea noii fabrici este cu 20 la sută mai mare. Cadrele care deservesc noua unitate au fost specializate în fabrica similară existentă în acest combinat chimic. (Agerpres) Cargoul de 4 500 Tdw „Baia Mare" Constructorii Şantierului naval din Galaţi au livrat luni cel de-al 13-lea cargou de 4 500 Tdw destinat flotei maritime româneşti. El poartă numele oraşului maramureşan — „Baia Mare“. In comparaţie cu navele de acelaşi tip executate pînă acum, noua navă este înzestrată cu o bigă — instalaţie de ridicat — cu o capacitate de 20 de tone şi cu alte agregate moderne care asigură autonomia operaţiilor grele de încărcare şi descărcare în porturi. Tehnica modernă folosită în construcţia de nave şi perfecţionarea procedeelor tehnologice şi de concepţie au permis constructorilor să livreze noul cargou cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut în grafic.(Agerpres) La Uzinele metalurgice din Copşa Mică se construieşte o modernă instalaţie de prelucrare a concentratelor de zinc şi plumb In furnal, iar alături de această instalaţie se construieşte o nouă fabrică de acid sulfuric. In fotografie: Montarea racleţilor la instalaţia de separare a unor metale din pulberea albastră. Foto: AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4989 4 PAGINI — 25 BANI Marţi 1 iunie 1965 . I U „ASTĂZI ESTE ZIUA NOASTRĂ“ Ziua internaţională a copilului o sărbătorim, ca în fiecare an, gîndindu-ne la copiii noştri, la viaţa lor de azi, frumoasă, plină de bucurii, la viaţa lor de mîine, luminată de perspectivele pe care le deschide în faţa lor socialismul. Citiţi în pagina a 3-a: mm mm cmcă apro de OCTAV PANCIMAȘI Foto: AUREL TUI —.Craiova (corespondent voluntar) Sezonul de vară la Predeal O dată cu începerea sezonului de vară, în staţiunea climaterică Predeal a sosit prima serie de oameni ai muncii care îşi vor petrece concediul de odihnă în pitoreasca staţiune de munte. Oaspeţii au găsit Predealul reînnoit , vilele au fost modernizate şi dotate cu mobilier elegant şi confortabil, s-a extins reţeaua de apă şi canalizare. Pe Valea Rişnoavei, Clăbucet- Plecare şi în masivul Piatra Mare la Kenţea au fost amenajate noi cabane turistice. Muncitorii din cadrul Direcţiei regionale de drv.rr.uri a termint noua arteră a drumului naţional, iar cei de la Întreprinderea comunală au amenajat noi parcuri şi zone ■r,p.r?,î. Pp.nf.mai aproape 700 000 oaspeţi din ţară şi de peste hotare care vor fi găzduiţi în acest an la Predeal, cu aproape 50 000 mai mulţi decât anul trecut, au fost luate măsuri pentru o bună aprovizionare a staţiunii cu produse alimentare, amenajări de noi terenuri sportive, organizarea de spectacole artistice, filme şi expoziţii etc. NI I—■ DUMINICA DINTRE DOUA JOI „...îmi amintesc indee condiţii invitatEnescum mele: oraşa din provincie. Odată... ne aflam pe o scenă atit de minusculă incit Enescu, inghemuit între cuşca sufletului şi pian, trebuia să bage de seamă să nu întindă braţul drept prea mult, ca să nu mă lovească", relatează Ioan D. Gherea, unul din acompaniatorii marelui nostru muzician. " Imaginea descrisă mai, sus nu s-ar mai putea repeta azi. In afară de teatru şi săli de concerte destinate colectivelor de artişti profesionli, au fost ridicole, in toate colţurile tării, numeroase case de cultură, săli de spectacole, cluburi, cămine culturale In care mii şi mii de artişti amatori îşi dezvoltă aptitudinile, unde anual milioane de spectatori asistă la numeroase manifestări cultural-educative. Intrucît majoritatea celor ce beneficiază de activitatea cluburilor, a sălilor de spectacol etc.-, sunt, de obicei, tineri, ne-am propus regizarea unor raiduri anchetă in oraşul Braşov pornind de la întrebarea:CUM ESTE FOLOSITĂ BAZA MATERIALĂ A CULTURII. Invitaţii generoase — Unde mergem în această săptămînă ? Panourile de afişaj invită: La Teatrul muzical, Rigoletto. Concert susţinut de orchestra de cameră din Moscova, dirijor Rudolf Barsai. Palatul culturii anunţă: medalion Schiller, spectacol cu piesa „ O felie de lună“, Filarmonica de stat „Gh. Dima“, concert simfonic cu concursul artistei emerite Teodora Lucaciu, în programul pe o săptămînă al Teatrului de stat, sunt înscrise piesele „Se caută un mincinos“, „Anemone pentru Victor“. Teatrul „Lucia Strudza Bulandra“ prezintă piesa „Dragă mincinosule“. Izvoare de intense şi profunde satisfacţii spirituale. Drumul spre treptele artei, aspiraţia comună a mii de tineri braşoveni porneşte însă, adesea, din sala culturală a secţiei, de pe scena clubului. Un Palat de cultură, şase cluburi, o casă de cultură a studenţilor, 170 biblioteci sindicale cu peste 500 000 de volume, o puternică bază materială a culturii. Cum sunt folosite, practic, toate acestea ? Nu aveţi o... sală în plus? La Palatul culturii, madisonul şi 40 de, tineri ţin sala de dans ocupată două ore. Frucţiosul se învaţă. Aici, la cercul de educaţie estetică s-a împlinit eleganţa, graţia şi corectitudinea mişcărilor dansatorilor, în opt ani cercul a „scos“ pe ringul de dans aproape 3 000 de „absolvenţi“. De remarcat: pentru muncitorii care lucrează în schimbul II, cursurile au loc dimineaţa, în seria aceasta nu mai sunt locuri ! La ora 17, Filarmonica prezintă un concert-lecţie. Seara, pe aceiaşi scenă repetă instrumentiştii formaţiei de cameră a Palatului culturii. Alături, într-o altă sală, asistăm la repetiţia unui „Carnaval muzical“. Interpreţi, tineri muncitori de la „Partizanul roşu“. In altă sală din oraş, proiecţiile însoţesc expunerea specialistului. Tema: Constantin Brîncuşi. In continuare, protagonişti sunt interpreţii personajelor lui Cehov, din piesa „Ursul“, tineri din formaţia de teatru a Fabricii de produse zaharoase „Dezrobirea“. Toate acestea într-o singură zi. Dar, trebuie să precizăm că această zi nu este joi. Pentru că joia, sălile așteaptă programele promise de comitetul orășenesc U.T.M. S-a stabilit (încă din luna februarie) ca o zi pe săptămînă să aibă loc seri cultural-distractive, organizate în colaborare cu comitetul orășenesc U.T.M. Firesc, urma ca după această înţelegere, (solicitată mai de mult de comitetul orăşenesc U.T.M.) avînd experienţa unor acţiuni similare organizate cu succes în întreprinderi, programul serilor cultural-distractive să devină un veritabil magnet pentru tineri. Dar se pare că o dată stabilită această zi, în programul Palatului culturii, ea a şi fost uitată de activiştii comitetului orăşenesc U.T.M. Gazdele, adică conducerea Palatului culturii, au întrebat „Ce facem? stau sălile goale“ (cu toată dedicaţia „pentru tineret“ care însoţeşte conferinţele de joi). Comitetul orăşenesc U.T.M. a trecut de curînd la o măsură mai concretă: a stabilit întreprinderile care vor aduce la serile pentru tineret programele artistice. Credem totuşi că formula „tu dai sala şi conferinţa, noi tinerii şi programul artistic“, nu poate oferi exigenţelor şi preocupărilor tinerilor răspunsuri competente. ...Ne aflăm la Consiliul local al sindicatelor. O convorbire telefonică (interlocutori: instructoarea formaţiei de teatru a spitalului nr. 1 şi o metodista a consiliului) ne sugerează titlul. — Nu aveţi o sală în plus ? Am terminat pregătirea piesei „Tezaurul lui Justinian“. Interveniţi, vă rog, la Palatul Culturii, să ni se dea sala de spectacole. Răspunsul a fost negativ. — Atunci pentru ce să ne mai pregătim, dacă nu ai unde să dai un spectacol ? Aşa să fie ? Protagonist: magnetofonul Pornim la drum avînd drept ghid o listă cu 15 săli culturale, e drept, mai mici decit sala de spectacole a Palatului culturii, dar totuşi cu scenă. Fabrica de şuruburi, în acest an sala a găzduit două conferinţe, două seri culturaldistractive, două spectacole ale brigăzii artistice. „A fost şi iarna...“ — ne spune Vasile Aldea, membru în comitetul U.T.M. N-am prea înţeles. Oare tocmai iarna să fi stăvilit iniţiativele culturale ? Mai ales că în apropierea sălii locuiesc peste 100 de familii de muncitori ai fabricii. Poate că aici ar putea găsi loc şi „Tezaurul lui Justinian“, Clubul „Rulmentul“. Judecind după faptul că în cinci luni nu s-au putut organiza decit patru manifestări culturale, s-ar crede că acest club este lipsit de cadrele necesare muncii de organizare a activităţii sale. Dar nu este aşa. Un director, o bibliotecară, un administrator şi personal de serviciu, săli spaţioase şi o bogată bază materială. Argumente ? La noi nu vin tinerii. Suntem departe de oraş. Activitatea culturală o desfăşurăm la sălile culturale ale secţiilor“. Că nu vin tineri este adevărat. Dar la ce să vină? în luna aprilie, un montaj literar-muzical a fost, de fapt, o audiţie pe bandă de magnetofon. Pentru că „n-a avut timp , să vină recitatorul şi...“. Este clar, magnetofonul nu poate concura gala de box, care, înainte cu două zile, strînsese în jurul ringului peste 500 de spectatori. Nu punem la îndoială calitatea activităţilor desfăşurate la nivelul secţiilor, dar, este greu să-ţi imaginezi că după opt ore de muncă oamenii mai sunt dispuşi să urmărească atenţi, că nu ar participa bucuroşi, în zilele de odihnă, la activităţi bine organizate, în care, bineînţeles, nu magnetofonul să fie protagonistul serii. Clubul Noua al uzinei „Steagul roşu“. Peste 700 de tineri locuiesc în blocurile din cartierul Noua. O sală cu o scenă, alta şi încă două mai mici... 500 de cărţi stau la dispoziţia lor. Din programul lunii mai, reţinem doar două acţiuni. O seară de odihnă (care, de fapt, este o seară de dans) şi o „zi a tineretului“, în rest: şah, ping-pong, vizionări la televi-VIORICA GRIGORESCU (Continuare in pag. a 11-a) RAIDUL NOSTRU IN ORAŞUL BRASOV PRIVIND FOLOSIREA BAZEI MATERIALE A CULTURII