Scînteia Tineretului, iunie 1965 (Anul 21, nr. 4989-5014)

1965-06-10 / nr. 4997

Laboratorul cercetării — uzina Ing. ALEXANDRU BITANG director tehnic al Uzinei constructoare de maşini Reşiţa In proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea econo­miei nationale In perioada 1966—1970 printre sarcinile de bază ale planului economic se află și „promovarea progresului teh­nic în toate domeniile de activitate, extinderea mecanizării şi automatizării, înzestrarea economiei cu instalaţii la nivelul tehnicii moderne, în vederea ridicării productivităţii muncii şi reducerii in continuare a cheltuielilor de producţie". Grija şi atenţia pe care o acordă partidul nostru promovării cu consecvenţă a progresului tehnic, a introducerii noului in­troducţie, cale sigură de creştere a productivităţii muncii, a îmbunătăţirii calităţii şi a reducerii preţului de cost, reflectă continuarea neabătută a politicii sale de industrializare so­cialistă, concentrarea în mod statornic a eforturilor poporului spre ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului. In proiec­tele de Directive, uzinei noastre ii sunt trasate sarcini de mare importanță pentru asimilarea unor hidroagregate de mare ca­pacitate, boghiuri pentru locomotivele electrice magistrale şi Diesel ele. Uzina noastră a asimilat şi va asimila în viitorul apropiat noi tipuri de turbine cu abur şi hidraulice de mare putere, boghiuri pentru locomotive electrice magistrale şi Diesel-hidraulice şi altele. Aceste agregate, care trebuie exe­ (Continuare in pag. a 11-a) Reperele profilării Ing. ADALBERT BULARCA inginer şef — Uzinele „Timpuri noi“-Bucureşti In perioada planului cincinal, industriei constructoare de maşini îi revin sarcini importante pe linia asimilării unor noi tipuri de maşini şi agregate moderne, realizate la cel mai înalt nivel al tehnicii moderne. Continuînd neabătut şi în ritm susţinut politica de industrializare socialistă a ţării, partidul nostru a orientat în­totdeauna activitatea uzinelor spre cele mai majore probleme ale producţiei. Ca specialist în ramura construcţiilor de maşini aş vrea să mă opresc la prevederile din proiectul de Directive care se referă la atenţia maximă care trebuie acordată promovării progresului tehnic, la grija pe care trebuie s-o avem pentru introducerea teh­nicii noi în producţie. în această direcţie, o importanță deosebită a (Continuare in pag. a 11-a) Aşa cum reiese din proiectele de Directive, industria construc­toare de maşini din ţara noastră trebuie să asigure aproape 2/3 din totalul de maşini, instalaţii şi utilaje cu care vor fi înzestrate celelalte ramuri ale economiei naţionale. O importantă contri­buţie la realizarea acestei sarcini puse de partid o are asimilarea de maşini şi agregate de înalt randament. Orientarea dată de partid pe linia specializării prin­cipalelor întreprinderi construc­toare de maşini a creat condiţii pentru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, a permis introduce­rea progresului tehnic intr-un ritm rapid. Specializarea între­prinderii noastre în fabricarea de maşini unelte cu sculă fixă a per­mis ridicarea performanţelor tehnice a agregatelor, lărgirea gamei de tipodimensiuni în func­ţie de cerinţele beneficiarilor in­terni sau externi, în ultimii ani activitatea de asimilare de strun­guri noi a crescut foarte mult. Anul acesta producem 9 tipuri de strunguri, printre care 4 ti­puri de strunguri revolver prevă­zute cu comandă-program. W WVTAin M £* ¥ un ■ de certitudine ■ de încredere După Împrejurări, timp 1966—1970, întors de cu­istoric şi locuri, cifrele TITUS POPOVICI find din străinătate un­pot îi duşmanii sau prie­­de, de nenumărate ori, tenii omului... la o calea, la o zi-Ele pot otrăvi zilele şi anii, întuneca bucu­riile, pot răpi somnul şi strălucirea ochilor, amari zburdălnicia copilăriei, pot ofili iubiri, pot chinui anii cei din urmă cind omul trebuie să-şi privească trecutul in aşteptarea trecerii celei mari. Cufrele pot fi prezente chinuitoare şi invizibile ca şi microbii, pot deveni închi­soarea inteligenţei şi a talentului, ele pot ame­ninţa din umbră, ca furtunile ascunse în cite un nor mărunt, cenuşiu, căruia nu-i dai im­portanţă, ele vor deveni zeităţi tutelare cărora oamenii li se închină şi le jertfesc cinstea, bucuria, familia, uneori patria... Dar cifrele pot alcătui şi simfonii măreţe, in care să-şi răspundă, să se armonizeze, să se completeze, ca temele marilor opere care in­cintă memoria urechilor noastre ; cifrele pot fi imagini ca intr-un Ulm pe care-l urmăreşti cu răsuflarea tăiată de emoţie ■, ele pot însemna uriaşe uzine, păduri îngrijite, universităţi şi drumuri, holde mănoase şi curţi, şosele largi şi maternităţi in fiecare colt al ţării, oameni să­nătoşi, frumoşi şi liberi, tractoare şi săli de clasă... Cifrele pot alcătui o poartă prin care priveşti — sigur de visul tău real — viitorul ; ele pot să fie îndemn la muncă, la dragoste, la creaţie, simbol al liniştii şi încrederii... Cu acest sentiment tonic, am citit proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la dezvoltarea economiei nationale in perioada gară, cu prieteni şi cu mai puţin prieteni, a ve­nit vorba despre ,,miracolul românesc", termen încetăţenit de acum şi legat de România, ţara — pentru foarte mulţi, pină nu de mult — „eminamente agrară". Şi am mai încercat un sentiment puternic (unul din acele sentimente de care oamenii au nevoie ca de aer şi ca de pline pentru a putea munci, pentru a putea crea, pentru a putea întemeia familii, pentru a putea naşte copii­ sentimentul continuităţii, izvor de certitudine şi de nestrămutată încredere, mi-am amintit, în timpul cit a durat lectura proiectului, de Conferinţa Naţională a P.C.R. din '45... Şi par­că printre rindurile care-mi înfăţişau imaginea patriei mele in următorii cinci ani, vedeam ca într-o efigie România lui '45, România oraşelor în ruine, a cîmpurilor părăginite pe care creş­teau negre schelele de tancuri şi tunuri şi-n care mormintele celor ce se jertfiseră pentru libertatea, independenţa şi demnitatea ei erau încă proaspete... mi-am amintit de călătoriile acelea îngrozitoare, care nu se mai terminau în vagoane hîrbuite, cu locomotive ciuruite de schije şi gloanţe de mitralieră, şi am citit „Tracţiunea Diesel se va extinde, în afara li­niilor principale la deservirea trenurilor pe li­nii secunadre"... Şi mi-am amintit de toţi anii care au trecut de atunci şi cum, in fiecare mp­(Continuare Irt pag. a II-a) ÎN DEZBATERE. PROIECTELE DE DIRECTIVE Trenul de laminare al liniei conțnute de sirmă de la Com­binatul siderurgic Hunedoara Specializarea — rampă de lansare a noului MARTIAN FUCIU directorul Uzinelor „Strungul“-Arad Datorită creşterii în ritm rapid a sarcinilor de asimilare a pro­duselor noi, am luat o serie de măsuri menite să ducă la întări­rea serviciilor de concepţie. Spe­cializarea producţiei a permis şi o specializare în cadrul serviciu­lui constructor şef. Aceasta a facilitat tipizarea unor repere de la diferite tipuri de strunguri. Aşa, de exemplu, la proiectarea familiei de strunguri revolver, verticale şi orizontale, s-a reuşit să se unifice peste 30 la sută din reperele acestora, ceea ce a dus la creşterea productivităţii mun­cii în serviciul constructor şef cu peste 20 la sută. Această mă­sură a contribuit, de asemenea, la reducerea volumului de muncă de pregătire a fabricaţiei , cu circa 20 000 ore la proiectarea S.D.V.-urilor şi întocmirea teh­nologiei, în domeniul proiectării S.D.V.-urilor, prin utilizarea ele­mentelor tipizate, numai în anul trecut s-au economisit peste 13 000 ore. Ca urmare a specializării în­treprinderii s-a putut trece la mo­dernizarea proceselor tehnologi­ce, la o nouă organizare a fabri­cației. Deci, avantajele economice ale specializării sunt evidente. Dar, şi noi, ca şi tovarăşii noştri de la „înfrăţirea" — Uzi­nele metalurgice Oradea, Fabri­ca de maşini-unelte şi agregate Cugir, sau Bucureşti, producem pentru maşini unelte de la reperul cel mai important pî­­nă la ultimul şurub. După pă­rerea mea, nu este bun acest procedeu. In prezent, executăm toate accesoriile şi subansamblele care ne răpesc timp şi spaţiu, care ridică probleme cu privire la formarea unor tehnicieni şi muncitori de specialităţi diferite. Având la bază experienţa uzinei noastre propun forurilor supe­rioare să analizeze posibilitatea profilării unor întreprinderi care să execute unele subansamble pentru strunguri (batiuri, carca­se, angrenaje etc.). Aici există, după părerea mea, foarte mari re­zerve nefolosite. Activitatea de cercetare s-ar îndrepta într-o singură direcție. S-ar specializa cadrele, s-ar folosi mai bine ma­șinile specializate etc. In afară de aceasta, s-ar rezolva mult mai bine și eficient și problema pieselor de schimb pentru pro­dusele respective. Angajamentele reinnoite­ indeplinite De la Făgăraş a sosit vestea că muncitorii, inginerii şi teh­nicienii Combinatului chimic din localitate şi-au îndeplinit de pe acum­ angajamentele re­înnoite luate în, cinstea celui de-al IV-lea Congres al parti­dului. Ei au realizat 13 milioa­ne lei peste plan la­ producţia­­ globală, 2 milioane lei econo­mii suplimentare la preţul de cost şi 1 530 000 beneficii peste plan. Totodată, au dat în plus 4 500 tone îngrăşăminte azo­­toase, 107 tone fenol, 34 tone produse intermediare pentru industria coloranţilor şi 200 tone materiale plastice, îndeplinirea mai devreme a angajamentelor se datoreşte entuziasmului cu care lucrează în întrecerea socialistă întregul colectiv de aici şi aplicării în producţie a majorităţii măsuri­lor tehnico-oragnizatorice sta­bilite. (Agerpres) Fraţii gemeni, Ion şi Pavel Covaci se pregătesc împre­ună pentru a deveni buni muncitori. Deocamdată, ei sunt elevi la Şcoala profe­­sională ,,Electromotor" din Timişoara. La absolvire, do­resc să păşească tot împre­ună pe porţile uzinei timi­şorene,­­ pe lingă care func­ţionează şcoala IN PAG. A 2-a : 1 MA IUlui Bal * Decada teatrelor dramatice AN­ *Spr­IN PAG. A 3-a : • Extemporal la disciplina: VACANȚĂ. • Celor mai tineri constructori • Ariciul în duel cu buruienile Proletari din toate ţările, uniţi-vă 1 4 PAGINI — 25 BANI Joi 10 iunie 1965 Ir­­an Central al Uniunii Tineretului Muncitor PROGRESUL TEHNIC FORTA INDUSTRIEI Anul XXI, Seria II, Nr. 4997 Mărci noi de oţel cu caracteristici superioare Oţelarii hunedo­­reni au asimilat în cinstea Congresului partidului 10 mărci noi de oţel cu carac­teristici superioare, la nivelul tehnicii ac­tuale. Tehnologia de elaborare a acestora a fost concepută de specialiştii combina­tului. Printre noile mărci se află oţelul beton precomprimat, de mare rezistenţă, cele destinate fabri­cării de discuri pen­tru grape şi a altor piese şi utilaje pen­tru agricultură, pre­cum şi pentru fabri­carea de ţevi sudate şi ţevi de mare pre­siune, a căror pro­ducţie, aşa cum pre­vede proiectul de Di­rective ale celui de-al IV-lea Congres al partidului, va creşte simţitor în anii ur­mători. Siderurgiştii de la Hunedoara realizează acum mai mult de 170 de mărci de oţe­luri. A sporit mult şi calitatea metalului destinat fabricării de rulmenţi, sape cu role, burlane de forat la mari adîncimi şi altor maşini şi insta­laţii care necesită o mare rezistenţă. Strunguri româneşti cU comandă - program Constructorii de maşini-unelte de la Uzina de strunguri din Arad au produs prima serie de strun­guri româneşti cu co­­mandă-program din tipul SRO-40, desti­nate prelucrării piese­­lor mici şi­­mijlocii, de diferite forme şi dimensiuni. Strungu­rile respective permit dezvoltarea unor vi­teze de prelucrare cuprinse între 56— 2800 turaţii pe mi­nut. Colectivul ară­dean a închinat rea­lizarea acestor mo­■ .%r­ . , aerne­i maşini aiuoma­­te celui de-al IV-lea­­Congres al partidului. Tot la Arad se află pe benzile de montaj un lot de noi mașini de aşchiat denumite SRD-25, din grupa strungurilor revolver, pregătindu-­se totoda­tă fabricația unor tipuri de strunguri de mare precizie. (Agerpres) . GRAIUL MONUMENTELOR entru majoritatea oamenilor, fie ei ti­neri sau bătrîni, Ia­şul înseamnă istorie. Curiozitatea turista­­tului e alimentată de cărţi de şcoală, de manuale de istorie, de volu­me de amintiri. Fiecare caută la Iaşi imaginea pe care i-au forma­­t-o lecturile. Pe Sărărie se află casa care a adăpostit consfătuirea din martie 1921 a grupurilor co­muniste în vederea pregătirii pri­mului Congres al Partidului Co­munist din Romînia. Mai sus, se găseşte fosta re­dacţie a „Contemporanului“ lui Gherea şi Nădejde. Iar la M­ico­­lina, o casă memorială găzduieşte amintirea fiului clasei muncitoare, Ilie Pintilie. Sus, în Copou, se află teiul­­lui Eminescu. Sunt străzi şi clă­diri care poartă amintirea unui trecut istoric cu care ieşeanul se mîndreşte. El ştie să spună că­ de acolo Mihail Kogălniceanu a ţi­nut un celebru discurs politic, că în cutare loc s-ar fi aflat hanul lui Petre Bacalu, ori că aceea e casa lui Micle, a Veronicăi. Pe aici, în anii vechi, Junimea îşi ţinea­ celebrele şedinţe în care „gluma primează”, dar î„ . o s-au manifestat strălucit Emines­cu, Creangă, Maiorescu, Slavici. Casa lui Pogor, sediul acestor memorabile întruniri, dăinuieşte şi astăzi în Iaşi. La aceste adunări literare venea din cind în cînd şi Alecsandri. Pe strada ce poartă numele poetului, este încă în pi­cioare casa în care a locuit, mar­cată de o placă comemorativă. Mai vechi decît toate aceste lu­cruri pot fi altele: Turnul Golia ori Trei Ierarhi, acea minune arhitectonică. Existenţa, aşadar, a unor vesti­gii ale culturii noastre îndreptă­yC^tC Inline. IC7* SrxnrriiirA Ct O lflî*£?ă popularizare, pentru care orice e­­fort nu e de prisos. Vizitatorul Iaşului e dispus să acorde „nota maximă“ întreţinerii unor case memoriale (casa memorială Ilie Pintilie, bojdeuca lui Ion Crean­gă) — monumente de artă cu cîteva expoziţii (Palatul culturii) după cum la fel va proceda în ca­zul cunoscutei Golii ori Trei Ie­rarhi. Dar de la situaţia aceasta sunt şi numeroase „abateri“ pen­tru care răspunzătoare sunt în primul rind forurile de cultură ale orăşului. îndrumarea excursionistului spre toate aceste locuri pe care el le ştie, poate din cărţi, este o întîie şi elementară obligaţie. La Bucureşti, cetăţeanul care coboară în Gara de Nord are încă de aici posibilitatea să capete in­ C. STANESCU M. UNGHEANU (Continuare în pag. a II-a) Locurile istorice, muzeele, casele memoriale cunosc o mare afluenţă de vizitatori din care o bună parte sunt tineri. Au intrat într-o tradiţie cotidiană vizitele în grupuri sau individuale pe care le fac tinerii la muzeele şi locurile legate de lupta partidului. Fiecare dintre aceste vizite constituie emoţionante lecţii de istorie, ale căror învăţăminte tinerii le vor purta cu ei în activitatea viitoare. Sunt, de asemenea, nu­meroase case memoriale ale unor oameni de cultură, de ştiinţă, muzee ştiinţifice, monumente ale naturii pe care tinerii doresc să le cunoască. Redacţia a fost sesizată însă că unele din aceste comori pline de învă­ţăminte pentru educarea tinerei generaţii nu se bucură de îngrijirea necesară şi, mai ales, nu sunt popularizate şi nu au devenit obiective obişnuite cum ar fi firesc­e ale vizitelor şi excursiilor elevilor, ale tine­rilor. Pentru început am urmărit aceste deziderate la Iaşi, Ilumuleşti, Mirceşti, Piatra Neamţ şi Bacău. ■ Telegramă Excelenţei Sale Domnului CHIXU STOICA, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Mulţumindu-vă pentru sa­lutul cordial transmis cu oca­zia sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a primei Conferin­ţe de la Bandung, în numele poporului şi guvernului Repu­blicii Indonezia îmi exprim speranţa că sărbătorirea va constitui o nouă manifestare a hotărîrii poporului de a-şi continua lupta pentru lichida­rea colonialismului şi impe­rialismului, împotriva forţelor agresive care încearcă să îm­piedice aspiraţiile popoarelor spre libertate şi pace. Folosindu-mă de acest pri­lej, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului român, pace şi prosperitate. SUKARNO, Preşedintele Republicii Indonezia

Next