Scînteia Tineretului, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5015-5041)
1965-07-01 / nr. 5015
ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI latina, cea pe care o ştiau locuitorii ei pina acum doi ani, nu se putea lăuda în materie de industrie decit cu o moară, cu unele derivate de morărit şi cu industria locală de mobilă. Totul la proporţii modeste, cu un utilaj pe măsură. Dar timpul, îmboldit de oameni în frunte cu comuniştii, a început să fie măsurat intr-altfel decit cu jaloanele tradiţionale. în mai puţin de doi ani, la intrarea dinspre Piteşti a Slatinei, s-a înălţat, impunătoare, o unitate industrială de prim rang, mîndrie a oraşului, important obiectiv al planului sesenat, Uzina de aluminiu, marcînd apariţia unei noi ramuri industriale a ţării — industria aluminiului. Ieri, 30 iunie 1965, în imensa hală a secţiei electroliza, lungă de peste jumătate de kilometru, a avut loc un eveniment care pune piatră de hotar în istoria seculară a Slavinei se răsfringe pozitiv în viaţa economică a ţării întregi. La ora 17, electrometalurgistul Iacob Iosif, şef de echipă, a manevrat agregatul complex care deserveşte cuvele, a introdus sifonul oalei de 1,2 tone în baia de metal clocotitor a cuvei nr. 5, a format printr-o apăsare de buton o vacuumare puternică în uriaşul recipient, care a absorbit lacom prima tonă de metal. S-a născut astfel prima şarjă industrială de aluminiu românesc. Victorie ! Privind şarja, se aflau alături şi Nicolae Oprea şi Emil Oprea, tatăl şi fiul, muncitori electrometalurgişti. La 61 de ani, după 46 de ani în cîmpul muncii, Nicolae Oprea vede realizîndu-se un vis de o viaţă întreagă. Niciodată încercările făcute acum un sfert de veac la Tîrnăveni, sub conducerea francezului Louis Ferrand, nu au putut depăşi faza de proiect, în ciuda numeroaselor strădanii. Pentru Emil Oprea, în schimb, în vîrstă de 24 de ani, totul a fost cit se poate de firesc : sa urmeze şcoala medie, apoi o şcoală tehnică, să se specializeze în automatizări şi încă în anii de foc ai tinereţii să vadă cum ia startul o uzină ultramodernă, producătoare de aluminiu, o uzină între atîtea altele, îmbogăţind harta industrială a Românieî socialit. Le. TiicepiutC •., pn ziua de 30 iunie 1965, România se înscrie printre cele 25 ţări din lume producătoare de aluminiu. Dotată cu utilaje complexe de înaltă tehnicitate — realizată după proiectul furnizat de firma franceză ..Pechinen“. *- uzina de *13. Sinii.aici produce anual 25 000 tone de aluminiu şi aliaje. Aluminiul are o puritate ridicată ■— peste 99,5 la sută. Uzina este înzestrată cu peste 10 000 aparate de automatizare, măsură şi control. Să mai notăm că secţia electroliză, secţie pivot a întregii uzine, este în întregime automatizată, de la alimentarea cu alumină prin conducte pneumatice a macaralelor, pînă la extragerea metalului din cuve prin metoda vacuumului. Uzina funcţionează cu un consum redus de materie primă, asigurînd o mare rentabilitate ; fondurile investite pentru construirea ei vor fi recuperate în mai puţin de trei ani. Privindu-l pe utemistul Florea Grigore cum manevrează uriaşa macara, una din cele 7 macarale care deservesc cuvele, rămîi uimit de uşurinţa cu care colosul de oţel se mişcă în toate direcţiile; el execută spargerea crustei de alumină de la extremitatea băii metalice, alimentează cuva cu alumină, îndepărţind astfel efectul anodic, ridică şi transportă anozii. Butoanele prelungesc supus voinţa omului, transmiţînd-o cu puteri înaiite complicatelor mecanisme. Darf aici la Slatina are loc ' p # '.,1 (if a. OCUii'C I .X ȘTEFAN IUREȘ (Continuare în pag. a V-a) in legătură cu eternizarea memoriei lui lih. G Gheorghiu Dej In baza hotărlrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat si a Consiliului de Ministri al Republicii Populare Române, referitoare la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti şi Piaţa „Păcii“ din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premiate pe acelea ce urmează a fi realizate în oraşele Bucureşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la recomandarea juriului, va acorda comenzi pentru realizarea de busturi ale lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, ce urmează a fi aşezate la instituţiile prevăzute în Hotărîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regulamentul condusului, precum şi orice alte informaţii necesare la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Artiştilor Plastici şi Filialele U.A.P. Prolettari din toate ţările, uniţi-vă! Qraan Central a Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 5015 6 PAGINI — 25 BANI Joi 1 iulie 1965 ÎN ACEST NUMĂR • Cartea de aur a victoriilor noastre — semnează acad EMIL CONDURACHI, GHEORGHE MAFTEI, SUTU ANDRAS • în dezbatere — proiectele de Directive — semnează prof. dr. VICTOR MERGEA, prof. univ. IULIAN DRACEA (PAC. a 3-a) Clădirile din sticlă şi beton pe care le înfăţişează fotografia de mai jos sunt deocamdată doar o exprimare la scara redusă a unei machete a unei părţi din complexul de clădiri ce vor alcătui Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Capitală care va fi construit în anii cincinalului. Va fi una din importantele construcţii la a cărei realizare s-a pornit în aceste zile şi despre care reporterii noştri vă informează în articolul „UZINA ŞTIINŢEI din pagina a IV-a. Pag. a 2-a: IA SECERIȘ OREIE SE MĂSOARĂ /A’TOSE DE CRIC! IERI, LA CONSILIUL DE STAT, CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI Miercuri a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine cu prilejul Zilei învăţătorului. în sala de marmură se aflau învăţători şi profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire şi educare a tinerei generaţii, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze pe tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Paul Niculescu-Mizil. Erau de faţă tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Teoreanu, şeful secţiei de învăţămînt şi sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învăţător Emerit al Republicii Populare Române“, „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“, clasa a 111-a, unor învăţători şi profesori din învăţămîtul de cultură generală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Preşedintele Consiliului de Stat a inmînat apoi înaltele distincţii acordate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a adresat învăţătorilor şi profesorilor participanţi la solemnitate un călduros salut cu prilejul tradiţionalei sărbători a „Zilei învăţătorului" şi i-a felicitat pentru rezultatele bogate obţinute în activitatea de educare şi formare a tinerei generaţii. „Partidul şi guvernul nostru, ca şi întregul popor, a spus tovarăşul Chivu Stoica, dau înaltă preţuire activităţii neobosite pe care o desfăşoară învăţătorii şi profesorii—• important detaşament al intelectualităţii noastre — pentru propăşirea şcolii, îndrumarea tineretului pe calea ştiinţei şi culturii înaintate, educarea acestuia în spiritul dragostei fierbinţi faţă de muncă, de popor, de patria noastră socialistă, de Partidul Muncitoresc Român“. Arătînd că anii care au trecut au adăugat măreţelor realizări ale poporului român în domeniul industriei şi agriculturii, al întregii economii, noi cuceriri în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, vorbitorul a spus că „aceste cuceriri sunt consfinţite în proiectul de Constituţie al Republicii Socialiste România, document istoric care reflectă marile transformări petrecute în viaţa ţării şi poporului nostru în anii construcţiei socialiste. Proiectul Directivelor Congresului partidului,, primit cu entuziasm de întregul nostru popor, prevede dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele, noi sarcini privind formarea de muncitori calificaţi, tehnicieni, maiştri, ingineri şi economişti. Partidul şi guvernul nostru îşi exprimă convingerea deplină că învăţătorii şi profesorii, întregul corp didactic, vor pune întreaga lor energie şi pricepere, talentul şi capacitatea de muncă pentru realizarea acestor sarcini măreţe, pentru îndeplinirea înaltei lor misiuni de a pregăti omul de mîine, cetăţeanul conştient şi constructorul activ al României socialiste. Vă felicit din toată inima, dragi tovarăşi, pentru înaltele distincţii ce vi s-au inmînat astăzi şi vă urez multă sănătate, fericire şi noi succese în muncă“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu călbură cuvinte.. de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Ioan Nimiţan, s-a referit la activitatea sa de mai bine de 25 de ani în învăţămînt, ca profesor de matematici la una din şcolile cu vechi tradiţii din partea de nord a Moldovei — Şcoala medie „Ştefan cel Mare“ din oraşul Suceava. Şcoala aceasta şi-a sărbătorit acum cîţiva ani centenarul. Dar din îndelungata ei existenţă, anii cei mai luminoşi şi plini de conţinut îi constituie cele două decenii de după eliberarea patriei noastre, ani în care atît elevilor, cit şi profesorilor şi învăţătorilor, li s-au asigurat cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă, bucurîndu-se, pas cu pas, de grija şi îndrumarea înţeleaptă a partidului şi guvernului. Vorbind în continuare despre prevederile proiectelor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului, el a spus că „fiecare capitol, fiecare frază cuprinse în ele constituie un izvor de optimism şi încredere în viitorul fericit pe care poporul şi-l construieşte sub înţeleaptă conducere a partidului. Aceste documente importante cuprind dezvoltarea întregii noastre vieţi economice, culturale şi sociale, pun sarcini de mare răspundere şi învăţămîntului şi oamenilor şcolii. Contribuţia lor la transpunerea în viaţă a prevederilor cuprinse în proiecte constă în a da ţării cadre tot mai bine pregătite, harnice, devotate cauzei politicii partidului“. După ce s-a referit la îndelungata activitate ca învăţătoare în comuna Joseni din raionul Gheorghieni, comună în care munceşte şi astăzi, învăţătoarea emerită Piroşka Domokos a spus : „Suntem profund recunoscători partidului şi statului nostru, care, aplicînd consecvent şi în domeniul învăţămîntului principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei noastre, au creat condiţii pentru ca toţi copiii patriei noastre, indiferent de naţionalitate, să poată învăţa în limba maternă, în şcolile din regiunea noastră învaţă împreună copiii români şi maghiari, pe care ne-am străduit şi ne vom strădui în continuare să-i educăm în Spiritul frăţiei şi dorinţei vii de a munci cu dragoste, umăr lui umăr, pentru viitorul luminos al patriei noastre, România socialistă, în spiritul devotamentul,« faţă de cauza partidului noştri® iubit“. ^ „Ca profesor de şcoală normală, a spus în cuvîntul său pro- fesorul emerit Uie Teiuşan-Porescu, mi-am consacrat întreaga jf,cavitate, timp de aproape patr a decenii, pregătirii multor generaţii de învăţători, străduindu-mă să le cultiv pasiunea şi devotamentul faţă de această frumoasă şi nobilă profesie. Anii pe care îi port îmi dau posibilitatea să apreciez uriaşele transformări ce au avut loc în viaţa ţării noastre, în conştiinţa oamenilor. Sînt fericit să privesc astăzi culmile pe care partidul şi statul nostru au ridicat învăţămîntul, culmi la care noi, dascălii, altădată nici nu puteam visa. Bucuriile pe care mi le-a oferit activitatea mea în ultimii 20 de ani sunt încununate astăzi de preţuirea ce mi se acordă mie, profesor pensionar, ca şi celorlalţi colegi ai mei mai tineri, prin conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“. In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au mulţumit cu căldură partidului şi guvernului pentru înalta apreciere, au asigurat că vor munci cu toate forţele pentru a-şi îndeplini, alături de colegii lor, misiunea încredinţată de partid de a pregăti şi a educa tineretul în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului. ★ In cadrul aceleiaşi solemnităţi s-a mai conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, Ordinul „Steaua Republicii Populare Române", „Ordinul Muncii“ unor cadre didactice din învăţămîntul superior de artă, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului superior artistic. In numele celor decoraţi, a mulţumit profesorul Octavian Angheluţă, de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ din Bucureşti, exprimînd recunoştinţă faţă de această înaltă dovadă de preţuire din partea partidului şi guvernului. La sfîrşitul solemnităţii, conducătorii de partid şi de stat au ciocnit un pahar de şampanie cu cei prezenţi. In aplauzele asistenţei, tovarăşul Chivu Stoica a urat celor distinşi sănătate, aniîndelungaţi de viaţă, noi succese în munca lor nobilă. (Agerpres) ÎN PAG. A 5-A : • Adunarea festivă consacrată Zilei învăţătorului • Conferirea de titluri şi ordine unor cadre didactice