Scînteia Tineretului, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5015-5041)

1965-07-01 / nr. 5015

ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI latina, cea pe care o ştiau locuitorii ei pina acum doi ani, nu se pu­tea lăuda în materie de in­dustrie decit cu o moară, cu­ unele derivate de morărit şi cu industria locală de mobilă. Totul la proporţii modeste, cu un utilaj pe măsură. Dar timpul, îm­boldit de oameni în frun­te cu comuniştii, a început să fie măsurat intr-altfel decit cu jaloanele tradi­ţionale. în mai puţin de doi ani, la intrarea dinspre Piteşti a Slatinei, s-a înălţat, impunătoare, o u­­nitate industrială de prim rang, mîndrie a oraşului,­­ important obiectiv al pla­nului sesenat, Uzina de a­­luminiu, marcînd apariţia unei noi ramuri indus­triale a ţării — industria aluminiului. Ieri, 30 iunie 1965, în imensa hală a secţiei elec­troliza, lungă de peste ju­mătate de kilometru, a avut loc un eveniment care pune piatră de hotar în istoria seculară a Sla­­v­­i­n­ei se răs­fringe pozi­tiv în viaţa economică a ţării întregi. La ora 17, electr­ometalurgistul Iacob Iosif, şef de echipă, a ma­nevrat agregatul complex care deserveşte cuvele, a introdus sifonul oalei de 1,2 tone în baia de metal clocotitor a cuvei nr. 5, a format printr-o apăsare de buton o vacuumare puter­nică în uriaşul recipient, care a absorbit lacom pri­ma tonă de metal. S-a născut astfel prima şarjă industrială de aluminiu ro­mânesc. Victorie ! Privind şarja, se aflau alături şi Nicolae Oprea şi Emil Oprea, tatăl şi fiul, muncitori electrometalur­­gişti. La 61 de ani, după 46 de ani în cîmpul mun­cii, Nicolae Oprea vede rea­­lizîndu-se un vis de o via­ţă întreagă. Niciodată în­cercările făcute acum un sfert de veac la Tîrnă­­veni, sub conducerea fran­cezului Louis Ferrand, nu au putut depăşi faza de proiect, în ciuda numeroa­selor strădanii. Pentru Emil Oprea, în schimb, în vîrstă de 24 de ani, totul a fost cit se poate de firesc : sa urmeze şcoala medie,­ apoi o şcoală tehnică, să se specializeze în automatizări şi încă în anii de foc ai ti­nereţii să vadă cum ia startul o uzină ultramo­dernă, producătoare de a­luminiu, o uzină între atî­­tea altele, îmbogăţind har­­t­a industrială a Românieî socialit. Le. TiicepiutC •., pn ziua de 30 iunie 1965, Ro­mânia se înscrie printre cele 25 ţări din lume pro­ducătoare de aluminiu. Do­tată cu utilaje complexe de înaltă tehnicitate — realizată după proiectul furnizat de firma franceză ..Pechinen“. *- uzina de *13. Sinii.ai­ci pr­oduce anual 25 000 tone de a­­luminiu şi aliaje. Alumi­niul are o puritate ridicată ■— peste 99,5 la sută. Uzina este înzestrată cu peste 10 000 aparate de au­tomatizare, măsură şi con­trol. Să mai notăm că sec­ţia electroliză, secţie pivot a întregii uzine, este în în­tregime automatizată, de la alimentarea cu alumină prin conducte pneumatice a macaralelor, pînă la ex­tragerea metalului din cuve prin metoda vacuu­mului. Uzina funcţionează cu un consum redus de materie primă, asigurînd o mare rentabilitate ; fon­durile investite pentru construirea ei vor fi recu­perate în mai puţin de trei ani. Privindu-l pe utemistul Florea Grigore cum mane­vrează uriaşa macara, una din cele 7 macarale care deservesc cuvele, rămîi ui­mit de uşurinţa cu care co­losul de oţel se mişcă în toate direcţiile; el execută spargerea crustei de alu­mină de la extremitatea băii metalice, alimentează cuva cu alumină, îndepăr­­ţind astfel efectul anodic, ridică şi transportă anozii. Butoanele prelungesc su­pus voinţa omului, trans­­miţînd-o cu puteri înaiite complicatelor mecanisme. Darf aici la Slatina are loc ' p # '.,1 (if a. OCUii'C I .X ȘTEFAN IUREȘ (Continuare în pag. a V-a) in legătură cu eternizarea memoriei lui lih. G Gheorghiu Dej In baza hotărlrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat si a Consiliului de Ministri al Re­publicii Populare Române, referi­toare la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comi­tetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs pu­blic pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti şi Piaţa „Păcii“ din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe in­dividual sau în colectiv. Termenul de prezentare a ma­chetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premiate pe acelea ce urmează a fi realizate în oraşele Bucu­reşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la reco­mandarea juriului, va acorda co­menzi pentru realizarea de bus­­turi ale lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, ce urmează a fi aşezate la instituţiile prevăzute în Hotărî­­rea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regula­mentul cond­usului, precum şi orice alte informaţii necesare la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Artiştilor Plas­tici şi Filialele U.A.P. Prolettari din toate ţările, uniţi-vă! Qraan Central a­ Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 5015 6 PAGINI — 25 BANI Joi 1 iulie 1965 ÎN ACEST NUMĂR • Cartea de aur a victoriilor noastre — semnează acad EMIL CONDURACHI, GHEORGHE MAFTEI, SUTU ANDRAS • în dezbatere — proiectele de Directive — semnează prof. dr. VICTOR MERGEA, prof. univ. IULIAN DRACEA (PAC. a 3-a) Clădirile din sticlă şi beton pe care le înfăţi­şează fotografia de mai jos sunt deocamdată doar o exprimare la scara redusă a unei machete a unei părţi din complexul de clădiri ce vor alcătui Insti­tutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Capitală care va fi construit în anii cincinalului. Va fi una din importantele construcţii la a cărei realizare s-a pornit în aceste zile şi despre care reporterii noştri vă informează în articolul „UZINA ŞTIINŢEI din pagina a IV-a. Pag. a 2-a: IA SECERIȘ OREIE SE MĂSOARĂ /A’­TOSE DE CRIC! IERI, LA CONSILIUL DE STAT, CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI Miercuri a avut loc la Consi­liul de Stat solemnitatea înmînă­­rii unor înalte titluri şi ordine cu prilejul Zilei învăţătorului. în sala de marmură se aflau învăţători şi profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire şi educare a tinerei generaţii, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu în­delungi şi puternice aplauze pe tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Paul Ni­­culescu-Mizil. Erau de faţă tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, Ştefan Bălan, minis­trul învăţămîntului, Ion Teorea­­nu, şeful secţiei de învăţămînt şi sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învăţător Emerit al Republicii Populare Române“, „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“, clasa a 111-a, unor învăţători şi profesori din învăţămîtul de cultură generală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Preşedintele Consiliului de Stat a inmînat apoi înaltele distincţii acordate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române, a adre­sat învăţătorilor şi profesorilor participanţi la solemnitate un călduros salut cu prilejul tradiţio­nalei sărbători a „Zilei învăţăto­rului" şi i-a felicitat pentru re­zultatele bogate obţinute în ac­tivitatea de educare şi formare a tinerei generaţii. „Partidul şi gu­vernul nostru, ca şi întregul po­por, a spus tovarăşul Chivu Stoica, dau înaltă preţuire activi­tăţii neobosite pe care o desfă­şoară învăţătorii şi profesorii­­—• important detaşament al intelec­tualităţii noastre — pentru pro­păşirea şcolii, îndrumarea tinere­tului pe calea ştiinţei şi culturii înaintate, educarea acestuia în spiritul dragostei fierbinţi faţă de muncă, de popor, de patria noa­stră socialistă, de Partidul Mun­citoresc Român“. Arătînd că anii care au trecut au adăugat măreţelor realizări ale poporului român în domeniul in­dustriei şi agriculturii, al întregii economii, noi cuceriri în dome­niul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, vorbitorul a spus că „aceste cuceriri sunt consfinţite în­­ proiectul de Constituţie al Repu­blicii Socialiste România, docu­ment istoric care reflectă marile transformări petrecute în viaţa ţării şi poporului nostru în anii construcţiei socialiste. Proiectul Directivelor Congre­sului partidului,, primit cu entu­ziasm de întregul nostru popor, prevede dezvoltarea şi perfecţio­narea continuă a­ învăţămîntului de toate gradele, noi sarcini pri­vind formarea de muncitori cali­ficaţi, tehnicieni, maiştri, ingineri şi economişti. Partidul şi guvernul nostru îşi exprimă convingerea deplină că învăţătorii şi profesorii, întregul corp didactic, vor pune întreaga lor energie şi pricepere, talentul şi capacitatea de muncă pentru realizarea acestor sarcini măreţe, pentru îndeplinirea înaltei lor misiuni de a pregăti omul de mîine, cetăţeanul conştient şi con­structorul activ al României­­ so­cialiste. Vă felicit din toată inima, dragi tovarăşi, pentru înaltele distincţii ce vi s-au inmînat as­tăzi şi vă urez multă sănătate, fericire şi noi succese în muncă“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căl­­­bură cuvinte­.. de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Ioan Nimiţan, s-a referit la activitatea sa de mai bine de 25 de ani în învăţămînt, ca pro­fesor de matematici la una din şcolile cu vechi tradiţii din par­tea de nord a Moldovei — Şcoala medie „Ştefan cel Mare“ din oraşul Suceava. Şcoala aceasta şi-a sărbătorit acum cîţiva ani centenarul. Dar din îndelungata ei existenţă, anii cei mai lumi­noşi şi plini de­ conţinut îi consti­tuie cele două decenii de după eliberarea patriei noastre, ani în care atît elevilor, cit şi profeso­rilor şi învăţătorilor, li s-au asigu­rat cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă, bucurîndu-se, pas cu pas, de grija şi îndruma­rea înţeleaptă a partidului şi gu­vernului. Vorbind în continuare despre prevederile proiectelor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului, el a spus că „fiecare capitol, fiecare frază cuprinse în ele constituie un iz­vor de optimism şi încredere în viitorul fericit pe care poporul şi-l construieşte sub înţeleaptă conducere a partidului. Aceste documente importante cuprind dezvoltarea întregii noastre vieţi economice, culturale şi sociale, pun sarcini de mare răspundere şi învăţămîntului şi oamenilor şcolii. Contribuţia lor la transpu­nerea în viaţă a prevederilor cu­prinse în proiecte constă în a da ţării cadre tot mai bine pregătite, harnice, devotate cauzei politicii partidului“. După ce s-a referit la îndelun­gata activitate ca învăţătoare în comuna Joseni din raionul Gheor­­ghieni, comună în care munceşte şi astăzi, învăţătoarea emerită Piroşka Domokos a spus : „Suntem­ profund recunoscători partidului şi statului nostru, care, aplicînd consecvent şi în dome­niul învăţămîntului principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei noastre, au creat condiţii pentru ca toţi copiii patriei noastre, indiferent de na­ţionalitate, să poată învăţa în limba maternă, în şcolile din re­giunea noastră învaţă împreună copiii români şi maghiari, pe care ne-am străduit şi ne vom­­ strădui în continuare să-i educăm­­ în Spiritul frăţiei şi dorinţei vii­­ de a munci cu dragoste, umăr lui umăr, pentru viitorul luminos al­ patriei noastre, România socia­­­listă, în spiritul devotamentul,« faţă de cauza partidului noştri® iubit“. ^ „Ca profesor de şcoală nor­­mală, a spus în cuvîntul său pro-­ fesorul emerit Uie Teiuşan-Po­­rescu, mi-am consacrat întreaga jf,cavitate, timp de aproape patr a decenii, pregătirii multor gene­raţii de învăţători, străduindu-mă să le cultiv pasiunea şi de­votamentul faţă de această frumoasă şi nobilă profesie. Anii pe care îi port îmi dau posibili­tatea să apreciez uriaşele trans­formări ce au avut loc în viaţa ţării noastre, în conştiinţa oame­nilor. Sînt fericit să privesc astăzi culmile pe care partidul şi statul nostru au ridicat învăţă­­mîntul, culmi la care noi, dască­lii, altădată nici nu puteam visa. Bucuriile pe care mi le-a ofe­rit activitatea mea în ultimii 20 de ani sunt încununate astăzi de preţuirea ce mi se acordă mie, profesor pensionar, ca şi celor­lalţi colegi ai mei mai tineri, prin conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“. In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au mulţumit cu căldură partidului şi guvernului pentru înalta apreciere, au asigurat că vor munci cu toate forţele pentru a-şi îndeplini, alături de colegii lor, misiunea încredinţată de partid de a pregăti şi a educa tineretul în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului. ★ In cadrul aceleiaşi solemnităţi s-a mai conferit titlul de „Profe­sor Emerit al Republicii Popu­lare Române“, Ordinul „Steaua Republicii Populare Române", „Ordinul Muncii“ unor cadre di­dactice din învăţămîntul supe­rior de artă, pentru activitate în­delungată şi merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului supe­rior artistic. In numele celor decoraţi, a mulţumit profesorul Octavian Angheluţă, de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ din Bucureşti, exprimînd recunoştinţă faţă de această înaltă dovadă de preţuire din partea partidului şi guvernului. La sfîrşitul solemnităţii, con­ducătorii de partid şi de stat au ciocnit­ un pahar de şampanie cu cei prezenţi. In aplauzele asis­tenţei, tovarăşul Chivu Stoica a urat celor distinşi sănătate, ani­­îndelungaţi de viaţă, noi succese în munca lor nobilă. (Agerpres) ÎN PAG. A 5-A : • Adunarea festivă consacrată Zilei învă­ţătorului • Conferirea de ti­tluri şi ordine unor cadre didactice

Next