Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)

1965-09-01 / nr. 5067

I­I­I­ub titlul ffProducţia de grîu — lor experienţa obţinu­tă în regiunea Dobro- I­ffea în realizarea unei producţii mari de grîu in 1965, pe baza căreia au­­mărul de azi continuăm discuţia prezentind expe- I rienţa bună a mai mul­­■ tor unităţi agricole şi or­ganizaţii ale U.T.C. din regiunea Galaţi. mmi be mi— LABORATOR PENTRU PRODUCEREA AZOTULUI AUREL AGAGHE, şeful serviciului regional S.M.T. Arăturile de vară ocupă un loc important in complexul de lucrări care hotărăsc recolta vi­itoare de grîu. Calitatea şi timpul executării lor sunt atri­bute esenţiale care Îşi pun am­prenta asupra producţiei ce se Continuare la ancheta noastră Producţia de grin ediţia 1966 va realiza. Mecanizatorii sunt, deci, aşa cum se obişnuieşte să se spună, semnatarii principali pe certificatul recoltei. — Aş vrea să subliniez încă de la început faptul că efectua­rea arăturii de vară plus gră­­parul imediat după ce planta premergătoare a părăsit terenul, are o importanţă covirşitoare. Realizată astfel, ea reţine in sol 800—1 000 metri cubi de apă la hectar şi favorizează procesele micro­biologice in urma cărora se produce azotul — această substanţă de esenţă vitală pen­tru dezvoltarea plantelor. Pe a­­ceastă cale naturală se reali­zează 80—100 kg de azot la hectar. Dacă ne-ar fi îngăduită o imagine, ogorul de vară ar putea fi comparat cu un labora­tor uriaş in care se fabrică azot şi apă. In această vară am re­comandat cadrelor inginerești din cooperativele agricole ca in 3—4 zile de la recoltare să elibereze terenul de paie, pen­tru ca tractoarele să aibă cimp deschis de lucru. Acolo unde atelajele cooperativelor agricole nu puteau face iată sarcinii a­­cesteia, brigăzile S.M.T. le-au venit în ajutor, organizind­­de­gajarea terenurilor prin firisuri tractate cu tractoarele. Cum era normal, s-a stabilit să n­e arate cu prioritate suprafeţele desti­nate Insăminţării cu grîu de toamnă, care însumau 160 000 de hectare. Întocmind un calcul cu numărul de tractoare de care dispune regiunea Galaţi pentru a constata viteza zilnică de lucru, am putut să ne dăm sea­ma de durata campaniei de ară­turi­­, pentru a o scurta s-a luat iniţiativa organizării schimburi­lor prelungite şi a schimbului doi. Pentru că acum (n.n. 25 au­gust) arăturile sunt terminate, putem spune că datorită măsu­rilor organizatorice amintite, campania s-a scurtat cu 6—7 zile faţă de anul trecut. Calitatea arăturilor este de­terminată de respectarea adin­­cimii cerute de conducerea co­operativelor agricole şi de mă­­runţirea bolovanilor, in funcţie de tipul de sol, adîncimea va­riază de la 20—22 cm la 25—30 cm. In raionul Bujor, unde stra­tul arabil al solului are o gro­sime mică, potrivit recomandă­rilor s-a executat o arătură fără scormonitor, prevenindu-se ast­fel aducerea la suprafață a stratului argilos. — O dată terminate arăturile de vară, ce sarcini stau In faţa mecanizatorilor în perioada imediat următoare? — Întreţinerea ogoarelor cu grapa stelată. In perspectivă a­­vem încă 10 300 hectare de ară­turi pe terenurile ocupate acum cu floarea-soarelui, pe care se va cultiva grîu. Vom executa şi arături la 18—20 cm in po­­rumbiște, tot in vederea Insă­­mințării griului. — Asta ceva mai tîrziu. — Da ! Insă problemele de organizare ne preocupă de pe acum, pentru ca intrarea plugu­rilor in brazdă să se facă ime­diat după recoltarea porumbu­lui, in așa fei ca pînă la semă­natul griului, terenul să aibă timp 20—25 zile pentru „odih­nă“, adică pentru ceea ce a­­grotehnia numeşte „aşezarea“ terenului. Considerăm că pe so­lele cultivate cu proşitoare, ne­­imburuienate şi cu coceni mici, vor fi de-ajuns două, trei discuiii la adincimi diferite, fă­cute in aşa fel incit să se ob­ţină un pat germinativ de 12-15 cm. Pe terenurile de luncă, cu sol­­­luri grele, cu o coeziune mare, vom executa, după arătură, o lucrare cu tăvălugul inelar, ori cu grapa cu discuri in agregat cu grapa reglabilă. — Să revenim la prezent, la aceste zile... — Paralel cu Întreţinerea a­­râturilor despre care am vor­­bint, mecanizatorii dau zor cu revizuirea şi reglarea celor 1 450 de semănători CU 29, celor peste 1 200 grape. Aproviziona­rea cu carburanţi şi lubrifiant­ a depozitelor şi a subdepozite­­lor este, de asemenea, o preo­cupare înscrisă pe agenda ace­stor zile. Completarea celor 54 de ateliere mobile de reparaţii cu tot ceea ce le este necesar, ar încheia seria pregătirilor pentru campania de Insăminţare a griului. In regiunea Galaţi perioada optimă pentru Insă­­minţarea griului este 1—20 oc­tombrie. O atestă certificatul de naştere a producţiilor rea­lizate de cooperativele agricole Plopu, Lacul Sărat, Ianca, Ca­­zasu, Salcia, Tătaru şi altele, care au depăşit media de 3 000 kg la hectar. Cei ce au însămin­­țat după această dată, au reali­zat producţii mult mai mici (1 493 kg la hectar). Cele 760 hectare insamintate cu griu la Valea Cînepei au produs, în medie la hectar, a­­proape 3 100 kg. In condiţiile solului pe care-l are această u­­nitate, este o producţie foarte bună. Este rezultatul respectării stricte a regulilor agrotehnice, a perioadei de insăminţare, fe­lului în care a fost incorporată in sol săminţă. Semănatul în­ceput cu puţin înainte de 1 oc­tombrie nu a durat mai mult de 6—7 zile pe fiecare sală. Înainte de semănat terenul a fost pregătit cu discul în agre­gat cu grapa stejar. Si in acest an mecanizatorii noştri depun toate eforturile pentru respec­tarea timpului optim la Insă­­mlnţări, ediţia 1966“ ziarul nos- I tm a prezentat cititori-fost puse premisele pro­ducţiei viitoare. In nu- DUMITRU NASTASE, preşedintele consiliului agricol regional Pentru generalizarea experienţei fruntaşilor recoltelor bo­gate am­ luat o serie de măsuri. Am organizat, mai întîi, la Brăila, apoi la Galaţi, Făurei, — de fapt in toate raioanele — plenare ale consiliilor agricole, la care fruntaşii au fost invi­taţi să vorbească despre realizările obţinute de ei. Din expu­nerile lor, participanţii au tras multe învăţăminte. Felul in care se pregăteşte şi se fertilizează solul, ce soi de săminţă trebuie folosit, densitatea şi perioada optimă de însăminţare — sunt citeva probleme viu discutate. Fireşte, nu ne puteam mul­ţumi numai cu atît. Experienţa fruntaşilor a fost cercetată mai îndeaproape de colective de specialişti, care au studiat tot­odată şi metodele de muncă ale unităţilor cu rezultate mai slabe. Desprinzind de la cooperativele agricole fruntaşe me­todele bune, iar din celelalte deficienţele, am întocmit studii comparative privind unităţile cu aceleaşi condiţii de sol şi climă, cu posibilităţi tehnico-materiale asemănătoare, dar care au înregistrat rezultate diferite. Cu prilejul unor analize la care au fost prezenţi specialişti şi conducători de unităţi, s-au făcut demonstraţii, pe bază de grafice, care i-au ajutat pe cei EXPERIENJA MI­­ CĂLĂUZĂ SPRE SIMSE rămaşi în urmă să înţeleagă in ce direcţie activitatea lor n-a fost satisfăcătoare şi, mai ales, cum anume vor trebui să facă pentru a ajunge la nivelul fruntaşilor. Unităţile noastre de producţie au acumulat o bogată expe­rienţă in ceea ce priveşte administrarea îngrăşămintelor natu­rale şi minerale. Anul trecut, cooperativele agricole au în­corporat în sol 4 280 tone de îngrăşăminte chimice, fiind ferti­lizate 19 000 hectare. în această toamnă cantitatea va creşte la 11 000 tone, iar suprafaţa fertilizată va fi de 40 000 de hec­tare. Dozele administrate: 10—15 tone gunoi de grajd, sau 150—200 kg superfosfat In amestec cu 100—150 kg azotat de amoniu, la hectar.. Se înţelege că aplicarea îngrăşămintelor se face ţinîndu-se seama de tipul de sol, de planta premergătoare. — O condiţie esenţială în sporirea producţiei la hectar o constituie sămin­a... — Evident. Pentru cele 160 000 hectare pe care le vom cul­tiva cu grîu în toamnă avem nevoie de 33 500 tone de sămîn­­ţă. In 1964—65 am organizat producerea seminţei pe 29 000 de hectare. Fiecare cooperativă a avut cite un lot semincer, In parcelele In care ca plante premergătoare au fost leguminoa­sele. — ...şi aliat la distanţa indicată de agrotehnică faţă de solele destinate producţiei mari, pentru păstrarea purităţii biologice. — Desigur. In raioanele Brăila şi Făurei o parte de unităţi au avut, pentru aceste loturi, săminţă din Înmulţirea I, procu­rată prin Agrosem. Acestea — dar nu numai ele, ci şi coope­rativele agricole care au folosit săminţă din înmulţirile a IlI-a şi a IV-a — au obţinut rezultate bune. Citez: Ianca, Mir­­cea Vodă, Batogu, Scorţaru Vechi, Romanu. Pentru că pe alocuri s-ar putea ca griul de săminţă, dintr-un motiv sau altul, să se impurifice, am luat măsuri pentru crearea unui fond de săminţă pentru schimb de 8 000 tone, aflat la bazele de re­cepţie. — V-am ruga să concretizaţi expresia „dintr-un motiv sau altul“. — Este vorba de impurificări mecanice sau naturale. Anul trecut, cooperativele Viile, Bălăbăneşti, Suraia, deşi au produs săminţă în loturi speciale, pe soluri, la tratarea cu fungicide au amestecat-o. Soiurile, avind ciclurile biologice diferenţiate, au cauzat greutăţi — şi pierderi — la recoltare. Trebuie să mai adaug că şi d in toamna aceasta vom organiza In fiecare cooperativă agricolă loturi semincere, însă, pînă la ora actuală nu cunoaştem ce cantitate de săminţă din înmul­ţirea I vom primi, ca să putem face repartizarea ei pe unităţi, întreprinderea furnizoare este Agrosem-ul ? acesta ne sfătuieşte să mai aşteptăm. — Cum şi cind recomandaţi să se facă tratarea seminţei ? — Tratarea seminţei se face cu cel mult 3—4 zile înainte de însăminţare, pentru ca substanţele folosite să nu afecteze capacitatea de germinare a seminţei. Cantităţile de substanţe necesare au fost ridicate de către cooperativele agricole. MIRCEA SAMOILA, vicepreşedinte al consiliului agricol regional. Aplicarea recomandărilor a­grotehnicii reprezintă piatra unghiulară în obţinerea unor producţii sporite la hectar. Una dintre acestea se referă la planta premergătoare. în cazul griului, plantele pre­mergătoare cele mai bune sunt leguminoasele. Agrotehnica însă nu este o ştiinţă rigidă. Ea permite o seamă de „abateri“ creatoare, de adaptări la con­diţiile locului, condiţii care di­­feră de la o solă la alta, de la un an la altul. în anul viitor vom avea grîu cultivat după leguminoase pe o suprafaţa de 15 269 hectare, după porumb pe 54 000 hectare. Vom cultiva însă grîu după el Însuşi pe o suprafaţă de 70 0,00 hectare. în acest an griul cul­tivat după grîu a dat producţii cu 300 kg la hectar mai mari decit pe solele care au avut ca premergătoare porumbul. In unele cazuri sporurile au atins cifre mai importante : 1714 kg la hectar la Tufeşti, 1 165 kg la Mihai Bravu, 1 021 kg la Spiru Haret, 864 kg la Balta Albă. — Griul ca plantă premer­gătoare pentru el însuşi poate duce la rezultate nedorite ? — Dacă se practică sistemul numai 2—3 ani şi dacă in acest timp se iau măsurile corespun­zătoare pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor, nu e­­xistă primejdia degradării cul­turii. Iată un exemplu: curba atacului gîndacului ghebos a coborit de la 11 000 hectare in­fectate in anii anteriori, la 5 000. Intervenţia cu Detox tă­cută intr-o fază In care atacul se afla in primele forme de manifestare, a avut eficientă, a oprit atacul şi a salvat recolta, astfel incit producţia de pe cele 5 000 hectare a fost foarte puţin diminuată. Faptul că pagubele datorate dăunătorilor n-au fost importante in 1965 nu este un­­ motiv să nu luăm măsurile ce se impun pentru evitarea ori­căror surprize in cursul anului viitor. In mod obligatoriu toate unităţile agricole vor executa tratamentul antimăluric în por­zul­at­oare sau in dispozitivele confecţionate special, folosin­­du-se dozele indicate chiar pe ambalajul substanţelor şi, mai ales, respectindu-se timpul de tratare in aşa fel, incit praful să se aşeze, uniform pe toate boabele. civili SL PREFERA pe ei îmi ? PORNIND DE IA CON­PORTAREA GHEORGHE BUDAN, cercetător la Staţiunea experimentală agricolă Brăila Staţiunea experimentală agri­colă din Brăila — acest post ştiinţific de cercetare — este „busola" unităţilor agricole din regiune. De aici pornesc, între altele, şi recomandările privind soiurile de grîu cele mai valo­roase care prezintă garanţia u­­nor producţii mari. — Soiurile principale pe care le recomandăm sunt Triumph şi Bezostaia. Soiului Triumph i se va repartiza 54 la sută din su­prafaţă. Bezostaia va acoperi 27 la sută din suprafaţa ce va fi insăminţată cu griu in a­­ceastă toamnă. Diversitatea zo­nelor pedoclimatice a impus introducerea în cultură, pe su­prafeţe mai mici, şi a altor so­iuri. — Dispuneţi de date privind producţia realizată de cele două soiuri pe care le-aţi citat ca principale ? — Iată producţia cea mai recentă — 1965, Triumph-ul, care a ocupat suprafaţa cea mai mare (91 000 hectare) a produs 2 428 kg în medie la hectar, în 25 de cooperative a­­gricole din raionul Brăila şi Făurei (Batogu, Găiseanca, Cii­­neni şi altele) producţia medie a acestui soi a fost cuprinsă între 2 800 şi 3 100 kg la hec­tar. Bezostaia, soi intensiv, (cultivat pe 3 100 hectare) a produs 2 826 kg la hectar, a­­jungînd in unele unităţi ca: Tătaru, Oprişeneşti, Cireşu, Furceni, la 4 000 şi 5 000 kg.­­ Observăm că Bezostaia s-a dovedit a fi un soi mai productiv decit Triumph. De ce, totuşi, soiului Triumph i s-a re­partizat o arie mai mare de cultură ? — Triumph a demonstrat că poate da producții constante chiar și în anii secetoşi. în 1964, un an extrem de secetos, el a produs mai mult decit ori­care din soiurile cultivate. MIRCEA UDREA, prim secretar al Comitetului raional Brăila al U.T.C., ININIAM VALOROASE ALE ORGANIZAŢIILOR U. T. C. Organizaţiile U.T.C. din raionul­­nostru au o bună experien­ţă in antrenarea tine­rilor la pregătirea viitoarei producţii de grîu. Contribuţia lor s-a făcut mult mai simţită in anul trecut. Şi acum prezenţa tinerilor este necesară peste tot. — Totuşi, există unele lucrări specifice, la care participarea lor este, am putea să spunem, exclusivă. — Da. Nu­ le-am uitat. E vorba de transportul gunoiului de grajd la cimp şi răspindirea lui uniformă pe tarlale, de condi­ţionarea seminţelor şi altele. Vorbind insă despre prezenţa tinerilor la toate lucrările aş aminti o acţiune iniţiată de utecişti. Datorită numărului relativ mic de atelaje pe care il avem in raion, in raport cu volumul mare de lucru la care acestea sunt solicitate în unele peri­oade, s-a creat la un moment dat pericolul ca de pe mari su­prafeţe care au fost cultivate cu griu­oaiele să nu poată fi evacuate la vreme. Dar noaptea atelajele erau libere. Cu pri­lejul zilei secretarilor comitetelor U.T.C. de la sate, am pus in discuţie şi această problemă, înţelegînd că arăturile nu vor putea fi făcute in timpul planificat decit dacă atelajele vor lucra şi noaptea, uteciştii s-au angajat să folosească rational acest timp. Toată noaptea, ce-i drept, nu puteau lucra, insă trei-patru ore, da. Ei au mai avut încă o idee: să transporte paiele numai pînă la capătul tarlalelor, urmind să le ducă în sat ulterior. Organizaţiile de bază U.T.C. din comunele Cazasu, Movila-Miresii, Gemenele şi din multe alte cooperative agri­cole au adus astfel contribuţia lor preţioasă la urgentarea ară­turilor. Acolo unde treaba mergea mai greu, am trimis cite un membru al biroului comitetului raional U.T.C. ca să dea ajutor organizaţiilor U.T.C. din cooperativele agricole, ca, de exem­plu, la Berteşti, Silistraru, Urleasca, Salcia. Am considerat că pentru urgentarea arăturilor nu era sufi­cientă această acţiune. Ne-am mai gîndit şi la altceva. Cu­noşteam că la staţiunile de maşini şi tractoare veniseră pen­tru practică 350 de elevi de la şcolile de mecanici agricoli. Dacă aceştia aveau să lucreze in schimbul inuii la arături, asta însemna că tot atiţia mecanizatori titulari ar fi putut lucra in cel de-al doilea. Am discutat cu comitetele U.T.C. din staţi­uni, care au făcut conducerilor propunerea ca pe această bază să se organizeze schimbul doi, şi au cerut grupelor U.T.C. din brigăzi să-i ajute pe şefii de brigadă în organizarea acestei acţiuni. Astfel, în ziu­a de 17 august 200 de tractoare au intrat in schimbul doi, avind pînă dimineaţa 600 hectare. La 18 au­gust din cele 730 de tractoare ocupate ziua la atat, 350 lucrau şi noaptea. Tractoriştii utecişti, elevii-mecan­atori au muncit bine. Nici o sală arată n-a primit calificativul „insuficient". La asta a contribuit şi faptul că cei mai buni mecanizatori din schimbul inu­i au fost solicitaţi de grupele U.T.C. să-i ajute efectiv pe elevii-mecanizatori. Antrenaţi la lucru, elevii au fost părtaşi la bucuria unui angajament realizat, a unei datorii de onoare Îndeplinite: terminarea arăturilor pînă la 23 Au­gust. — Şi acum, citeva cuvinte despre transportul îngrăşămin­telor organice la cimp. — La început arătam că aceste acţiuni sunt specifice tineri­lor. După recoltat şi treierat, prima acţiune urgentă a fost eliberarea terenului de paie. Trebuie să adaug insă că aceasta s-a făcut paralel cu transportul îngrăşămintelor la cimp. Peste 3 000-4 000 de tineri din cei peste 10 000, cîţi muncesc în coo­perativele noastre agricole, respectînd angajamentele luate în adunările generale ale organizaţiilor U.T.C., au aplicat o me­todă a cărei eficientă a fost dovedită încă in anii anteriori. Plecînd din sat cu căruţele pline cu gunoi de grajd, le des­cărcaţi pe cimp, iar la Întoarcere incărcau paiele de griu. Muncind astfel, atelajele şi forţele de muncă au fost bine fo­losite, iar tractoarele au putut incorpora sub brazdă o dată cu aratura şi îngrăşămintele organice. Acolo unde au fost apli­cate îngrăşăminte minerale, sacii au fost aduşi de tineri la cimp, clădiţi la capetele locurilor, acoperiţi cu foi de polieti­lenă, rogojini şi carton asfaltat pentru a fi feriţi de ploi Me­canizatorii au avut astfel substanţele la indemină, pentru a se împrăştia cu maşini speciale. Tinerii din comuna Gemenele au transportat 2 800 tone de gunoi de grajd, cei din Rimnicelu 1 800 de tone, cei din Mo­vila Miresii 1 500 tone etc.­­ Ce ne puteţi spune in legătură cu contribuţia tineretului la condiţionarea seminţei ? D­in 39 de unităţi au fost constituite echipe de zi şi de e.­.,Dreater,din lineri cei mai harnici, recomandaţi de or­ganizaţiile U.T.C., care să lucreze cu trioarele şi selectoarele Recomandarea am considerat-o necesară pentru a întări răs­punderea acestora in prevenirea amestecului de săminţă in aceste zile condiţionarea seminţelor este in plină desfăşurare. Probele din laboratoare nu au sosit încă. După primirea bu­letinului roşu, tinerii vor trata seminţele, acţiune care are o mare importanţă. Ne-am gindit, deci, să propunem consiliului agricol raional, ca o parte dintre cei ce vor executa această lucrare să fie invitaţi la raion pentru instruire. Desigur, acest lucru va fi făcut şi de către specialiştii din unităţi. Dar, „repe­tiţia e mama învăţăturii“. Cele mai bune rezultate la condi­ţionarea seminţelor le-au obţinut, pînă acum, organizaţiile U.T.C. din cooperativele agricole: Cuza Vodă, Valea Cinepii, Tudor Vladimirescu. Pe scurt, organizaţiile U.T.C. şi-au adus şi vor continua să-şi aducă contribuţia la pregătirea producţiei de griu a anului viitor. Pagină realizată de ION TEOHARIDE MIHAI TITORENCO, preşedintele consiliului agricol raional Făurei. MARCEL DANIELESCU, inginer la cooperativa agricolă Batogu In raionul Făurei s-a obţinut o producţie medie de grîu de 2 750 kg la hectar, la care a contribuit într-o bună măsură fertilizarea cu îngrăşăminte or­ganice şi minerale făcută, aici, sistematic, pe parcursul mai multor ani. Despre experienţa aceasta ne-a vorbit tovarăşul MIHAI TITORENCO, preşedin­tele consiliului agricol raional. — Folosim îngrăşămintele minerale şi organice de mai mulţi ani. Ne-am convins că administrarea lor nu trebuie făcută la întîmplare, ci diferen­ţiat, de la un loc la altul, ţi­­nîndu-se seama de structura so­lului, de solul cultivat, de po­tenţialul lui productiv, de re­zistenţa la cădere. Anul trecut am introdus un sol, o dată cu arătura de bază, 1 375 tone de îngrăşăminte chi­mice şi 62 300 tone de îngrăşă­minte organice. Observaţiile pe mai mulţi ani ne-au permis să le aplicăm după normele de diferenţiere pe care le-am a­­mintit mai înainte. De pildă, in condiţiile cultivării griului după el însuşi timp de 2—3 ani, am dat 100 kg azotat de amoniu şi 200—250 kg de su­perfosfat la hectar. Aşa au procedat cooperativele agricole de pe valea Buzăului şi valea Călmăţuiului: Ulmu, Jilău, Ro­bească, Balta Albă. La Balta Albă, producţia medie a fost de 3 072 kg grîu la hectar. Tov. inginer MARCEL DA­­NIELESCU, de la cooperativa agricolă Batogu, raionul Fău­rei, ne-a vorbit despre fertiliza­rea terenului cu îngrăşăminte organice. •— Noi am avut 910 hectare cultivate cu grîu. Fertilizat cu doza moderate de 10—15 tone de îngrăşăminte organice, te­renul a răspuns prin recolte bune. Producţia medie pe care am realizat-o este de 3 504 kg la hectar. Experimental, am a­­plicat pe o solă de 12 hectare o doză dublă de gunoi de grajd: 30 tone la hectar,­ aici am realizat 5 462 kg la hectar. Concluzia: pămîntul nostru răspunde excelent acestui in­­grășămint. — V­ă veți orienta, deci, că­tre folosirea dozelor maxime, sau a celor moderate ? — Mergem pe linia dozelor moderate, pentru că, neavând o cantitate suficientă cu care să acoperim întreaga suprafaţă (în condiţiile administrării u­­nei doze de 30 tone la hectar), ne interesează să realizăm o producţie medie ridicată, şi nu o producţie record pe o solă mică. //V DOZE M MICI, PE SDPRAEEEE MM MARI

Next