Scînteia Tineretului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5093-5119)
1965-10-14 / nr. 5104
In construcţie si in .. funcţiune - • Fabrică de bioxid de carbon la Constanţa. In zona industrială a oraşului Constanţa a început construcţia unei noi fabrici de bioxid de carbon. Producţia acesteia va satisface necesităţile crescinde ale industriei de produse răcoritoare a oraşului. întreprinderea va avea o capacitate de 450 tone bioxid de carbon pe an. • Instalaţii industriale la Cimpulung Muscel. In bazinul carbonifer Cimpulung Muscel au intrat zilele acestea în funcţiune o instalaţie de sortare şi insilozare la Scnitu-Goleşti, o alta de extracţie a cărbunelui la Berevoeşti, funicularul Slănici Schitu-Goleşti şi funicularul care alimentează cu combustibil centrala electrică de termoficare din aceeaşi localitate. Pentru dezvoltarea şi sistematizarea minelor din acest bazin sunt in curs de construcţie şi alte obiective: instalaţiile de extracţie a cărbunelui de la Slănic şi Godeni, funicularul care va lega incinta centrală a minei Schitu- Goleşti cu mina Poenari. • Veşti bune de pe şantierul termocentralei „Steaua Roşie “. Pe şantierul de extindere a termocentralei Steaua Roşie“ din Fîntînele s-au încheiat înainte de termen lucrările la sistemul fierbător al cazanului grupului de 100 MW. A început totodată montajul releelor de comandă electrică, instalaţie care va permite dirijarea automată a turbinei. O dată cu punerea în funcţiune a noilor agregate, puterea instalată a termocentralei din Valea Tîrnavei Mici va ajunge la 250 MW. (Agerpres) Fotó : AGERPRES Invitaţie la un schimb de experienţă Pasiune pentru toate materiile sistăm la o oră de matematici la clasa a XI-a D de la Liceul nr. 1 „Ion Slavici“ din Arad. Deşi un colectiv de umanişti, toţi elevii manifestă un deosebit interes pentru noţiunile noi de care luau cunoştinţă. Mi s-a părut firesc. Indiferent de specialitatea pe care şi-o vor alege, cunoştinţele de matematică le vor fi deosebit de utile. In recreaţie insă, s-a încins o discuţie aprinsă pe teme literare. Am aflat că majoritatea elevilor clasei au ales secţia umană din pasiune pentru literatură, l-am cunoscut repede pe poeţi: Petrescu Eugen, Nicolescu Cornel, Bica Antoaneta, care va termina, odată cu liceul, secţia de artă dramatică a şcolii populare de artă, Georgescu Tita, pictoriţa şi poetă cunoscută printre colegi. Mi-au fost recomandaţi apoi criticii: Ciocoiu Eugenia, Ionescu Ioana (care pregătea pentru prima şedinţă a cercului literar o lucrare despre viaţa şi creaţia lui Vasile Alecsandri) Popa Mircea, Slev Macavei. — Am început să ne pregătim pentru examenul de maturitate — ne-au spus elevii. Am organizat deja primele ore de consultaţii, de repetare a materiei din anii trecuţi, la real. Trebuie să ne prezentăm bine la toate materiile. Dialog cu matematicienii i-am surprins pe elevii clasei a XI-a A de la Liceul nr. 2 discutind despre... politeţe. Ce se întimplase ? — Alexuţă Radu a vorbit cu tovarăşa profesoară de limba română avînd o ţinută nepotrivită — ni s-a explicat. — De altfel, lecţia ne este necesară multora, a precizat Torneanu Voicu. Colegele noastre se plîng că băieţii nu le salută, că nu ştim să ne purtăm aşa cum ar trebui, în toate ocaziile. Cred că e foarte bine să discutăm între noi asemenea probleme, care nu par prea importante. Vrem doar să fim oameni civilizaţi, cu o comportare frumoasă şi astfel ne clarificăm multe îndatoriri şi norme de purtare. Mai ales că la asemenea discuţii participă de regulă şi tovarăşa dirigintă... Ce a fost de spus despre politeţe s-a spus. Unii au roşit alţii s-au încruntat. Dar au învăţat cu toţii. Discuţia a continuat dar nu despre politeţe ci despre... matematică. — Pentru că matematica este materia de bază pentru noi — ne-au explicat ciţiva elevi. Şi e firesc să ne preocupe. Fiecare a inclus în planul său personal de pregătire pentru examenul de maturitate, încă de pe acum un număr însemnat de ore pentru exerciţii. Că munca de pregătire în vederea examenului de maturitate a început din primele zile de şcoală o confirmă notele obţinute. — Eu m-am hotărît încă din anii trecuţi IOANA POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Elevi în clasa a X-a a Liceului nr. 32 din Capitală — Radu Mutică. Adriana Mozatin şi Iula Nedelca au o adevârată pasiune pentru fizică. Trista de vedetă De fapt, elevul X nu este vedeta şcolii ; singur, de la sine putere, s-a decretat „vedetă". Vedetă s-a decretat, vedetă a rămas.... Pricepuse el că aşa, viaţa îi va fi mai uşoară : ce mai trai o să ducă tîrînd gloria după el... Şi cum gloria se lasă aşteptată, şi-a făcut-o cu forţa , îşi cam pierduse răbdarea. ,,Să fim celebrii cu sintem tineri". După ce la un modest concurs aassjaamaam de atletism de importanţă regională s-a clasat, cu chiu cu vai, pe primul loc, elevul X s-a şi grăbit să simtă beţia celebrităţii. ...Şi a început să-şi dea aere de vedetă... Dacă te luai după chipul lui, după plictiseala cu care-şi saluta colegii — părea un campion mondial în plină glorie. ...Și a început să facă mofturi... Și trebuie s-o recunosc, mofturile le făcea cu talent. Chiar la concursurile de atletism participa cu mare greutate ; îi făcea plăcere să fie rugat ; era convins că plictiseala o să-i mărească gloria. — Nu sunt în formă... nu pot să particip... Cu acest refuz, simţea că făcea un pas înainte în dezvoltarea personalităţii. E şi el cineva... Poate şi el să facă mofturi... Poate şi el să refuze... Elevul X îşi făcea din aceste mofturi şi răzgîieli un criteriu de valoare. — Dacă fac mofturi, înseamnă că am talent... Mofturi făcea, HnM Hi dar talent nu prea avea... De dimineaţa pînă hăt, noaptea tîrziu, elevul X îşi legăna, îşi pieptăna şi-şi dichisea celebritatea. El îşi inventase celebritatea, el avea grijă de ea, săracă şi puţintică. — Acum sînt celebru... Pot să-mi permit orice... „Vedeta* nu mai discuta cu vechii lui amici ; erau amici de pe vremea anonimatului. „Fenomenul" nu le mai dădea nici bună-ziua. Celebritatea își permite orice. — Chiar dacă sparg un geam, trebuie să mi se ierte... Eu sunt gloria liceului... (Continuare în pag. a IV-a) FOILETON de Teodor Mazilu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXI, Seria II, Nr. 5104 4 PAGINI — 25 BANI Joi 14 octombrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST au terminat semănatul BACĂU. In regiunea Bacău au fost însămînţate ieri ultimele hectare din suprafeţele prevăzute. Spre sfîrşitul zilei, la Consiliul agricol regional datele primite de la unităţi au consemnat încheierea însămînţărilor din toamna aceasta pe întreaga suprafaţă planificată de unităţile agricole socialiste. Este rezultatul începerii din vreme şi bunei organizări a lucrărilor, precum şi al muncii harnice a lucrătorilor din S.M.T. şi ţăranilor cooperatori. • IAŞI. De la Consiliul agricol regional Iaşi, corespondentul Agerpres din localitate a aflat că s-au terminat însămînţârile de toamnă pe întreaga suprafaţă prevăzută. A fost terminată şi recoltarea floriisoarelui şi a cartofilor iar porumbul a fost strîns de pe aproape • PLOIEŞTI.. Ţăranii cooperatori din raionul Rm. Sărat sunt primii din regiunea Ploieşti care au terminat însămînţările de toamnă. Semănatul griului se apropie de sfîrşit şi în celelalte raioane ale regiunii. Pînă în prezent, s-a însămînţat mai mult de 90 la sută din suprafaţa prevăzută. 80 la faţă, sută din supra Culesul merelor la G.A.S. Cisnădie, raionul Sibiu CRONICA ACTUALITĂŢII I Cursuri de calificare Peste I 600 de muncitori de la Uzinele de vagoane Arad s-au înscris la cursurile celor 153 de cercuri de ridicare a cunoştinţelor profesionale. Alţi I 400 de constructori de vagoan I ne urmează cursuri de specializare în montaj şi sudură au- I tomată, forjare şi tratamente termice, matriţare, finisare etc. Astfel de cursuri au fost organizate şi la uzinele constructoare de maşini Reşiţa, Uzinele de construcţii metallice şi maşini agricole din Bocşa, uzinele mecanice Timişoara, şi alte întreprinderi. @ Pentru viitorul an şcolar Lucrătorii Editurii didactice şi pedagogice lucrează de pe acum la întocmirea manualelor necesare elevilor în următorul an de învăţămînt. Redacţiile editurii alcătuiesc noi capitole care, la nivelul înţelegerii elevilor, vor include unele noutăţi ale ştiinţei moderne cu aplicaţii directe în tehnică. Bunăoară, cărţile de matematică ale claselor IX-XI vor conţine, printre altele, elemente de teoria mulţimilor, teoria probabilităţilor, statistică matematică şi calcul vectorial. • Şantier de heroamelioraţii Primele screpere au început lucrările de înălţare a digului existent în incinta Tulcea-Nufărul, consemnînd deschiderea unui nou şantier de hidroamelioraţii în nordul Dobrogei. Prin înălţarea şi reprofilarea digului pe o lungime de 12 km vor fi valorificate şi redate circuitului agricol 2 460 ha. în acest scop se fac noi lucrări de desecare, se construiesc două staţii de pompare şi se extinde suprafaţa irigată. (Agerpres) Intre spitale," la locul de muncă... Lăcătuşul Marin Constantin de la Uzinele de pompe Bucureşti se numără printre evidenţiaţii, in: întrecere lună de lună. Foto: I. CUCU REŞIŢA. Oţelărie (vedere exterioară) ! I „FUMATUL OPRIT!“ I DAR Nil $1 ASIGURAREA RAZEI FURAJERE I I I I i Oricînd poţi s-o păţeşti. O ţigară aprinsă, svirlită cine ştie de unde, mistuie intr-un ceas strinsura dintr-o vară! Ce se vede aci, arde exact intr-o oră ! Pentru asta am scris... — „Fumatul oprit !“ (Formula de interdicţie nu se referă la o staţie de benzină, la o sală de teatru etc., etc., ci la baza furajeră a cooperativei agricole din Hăbeni — raionul Tîrgovişte). — E de-ajuns atit ? ca măsură pompieristică... — Mai tragem un gard de sîrmă la cinci rinduri, să nu intre nici curcile ; e şi început, pe partea cealaltă, dar nu se vede de clăi. Pînă acum, in fie-I care an schimbam locul clăilor ; ba, că aci au fost prea aproape de grajduri, la indemina oricui şi de, s-a făcut risipă, ba că I dincolo vîntul le-a chelit coamele... şi iar le mutam. — La anul, unde le mai puneţi ? — Aici rămîn definitiv. E locul cel mai potrivit; in afară de sîrmă, mai facem un şanţ pentru scurgerea apelor din ploi şi zăpezi, iar cu pietrişul înşirat pe această direcţie facem un drum pînă la grajduri. I Cind plouă se face un noroi... după cum se vede. — Toate se văd; pietrişul, parii, gropile... Dar fumatul..., nu prea aveţi argumente să-l opriţi. — De ce n-avem ? — Nu prea aveţi clăi ! — Da, sunt cam mici; aşa I le-a recomandat inginerul, să I nu se strice. Am pus şi lemne pe ele. Am luat şi alte măsuri... Am purtat această discuţie cu şeful brigăzii furajere de la cooperativa agricolă din I I beni, care, in timpul iernii — capătă misiunea de gestionar al finurilor din bază. insă, este posibil ca misiunea sa — de „gestionar al linurilor'' să se încheie la întii aprilie — fiindcă, după cele ce se văd acum in bază, numai pînă atunci vor ajunge nutrețurile. Dar să vedem cum stau lucrurile trecind dincolo de gardul de sîrmă. Evoluţia furajelor in bază: in iunie—iulie au fost recepţionate 26 de tone ani de lucernă, de pe 20 de hectare , la trei coase, această producţie este extrem de mică. Ni s-a motivat că a fost secetă. Dar, chiar prima otavă recoltată in bune condiţii climatice — a dat o producţie sub cea obişnuită. De ce ? Pe aceste 20 de hectare (o suprafaţă destul de mică, deci uşor de întreţinut) au fost împrăştiate îngrăşăminte in primăvară ? Nu ! Fiind o lucerniera mai veche — au fost reinsâminţate golurile şi jocurile cu densitate slabă ? Nu ! Atunci, fie ce uiuud nu viejviifiu ilcurile pe secetă, cind — această suprafaţă, printr-o îngrijire atentă — ar fi putut produce chiar şi in condiţiile de secetă o cantitate triplă ? Mai departe. Cooperativa agricolă a mai depozitat încă 45 tone de an — de pe 12 hectare, 328 tone borceag (de pe 48 de hectare), 9 tone sorg şi 17,0 tone porumb siloz. E clar că aceste cantităţi, pentru un efectiv de 234 taurine, 760 de oi, 53 de scroafe — nu sunt suficiente pentru întreaga perioadă de stabulaţie, care începe In noiembrie şi se termină nu mai. (Trebuie să mai menţionăm că vitele cooperativei ION MARCOVICI H.- (Continuare în pag. a IlI-a) NEOBIŞNUITA CĂLĂTORIE A UNEI PERECHI DE PANTOFI Am primit recent la redacţie o scrisoare pe care o reproducem : Dragi tovarăşi, Scriu pentru prima dată „Scînteii tineretului". Mă numesc Bîrză Liviu, sînt utecist, şi lucrez la o uzină din oraşul Sibiu în funcţia de controlor tehnic de calitate. La 11 septembrie a.c. am cumpărat o pereche de pantofi „Durabil“ mărimea 44, preţ 210 lei. După numai două zile de întrebuinţare, pantofului sting i s-a dezlipit complet talpa, iar celui drept mai puţin. M-am uitat lung la pantofi şi am văzut că, pe el scria... „Durabil“, l-am ambalat frumos şi i-am expediat întreprinderii timişorene care i-a produs, împreună cu o scrisoare. Prin- tre altele am scris întreprinderii de mai sus şi următoa- ■ rele fraze : „Nu am nici o pretenţie ca proprietar al acestor pantofi. Vă rog doar ca după ce aţi admirat şi analizat felul în care au ajuns în numai două zile de întrebuinţare, să mi-i trimiteţi înapoi. Suport eu cheltuielile de transport“. L-am cunoscut pe tînărul Liviu Bîrză la Sibiu. Vorbind despre el, muncitorii din secţia lui atestau printre calităţi o exigenţă deosebită în muncă. O întîmplare recentă întărea aceste referinţe. Bîrză primise la verificare o piesă lucrată de doi muncitori cu renume bun în secţie. După ce a cercetat-o şi a măsurat-o în fel şi chip, aşa cum avea obiceiul să lucreze, i-a descoperit o mică fisură. Fără să fie cumva tulburat de prestigiul celor doi le-a înapoiat acestora piesa "stăruind ca ei să reflecteze asupra greşelii. Veţi înţelege deci firescul şi sinceritatea dorinţei lui Bîrză de a trimite pantofii fabricii producătoare pentru a fi cercetaţi pe toate fetele. La Timişoara am dat uşor de urma pantofilor lui Bîrză. Sosiseră în 20 septembrie şi după două zile, gata reparaţi, fuseseră expediaţi înapoi. Nimeni nu poate contesta operativi-VICTOR CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IiI-a)