Scînteia Tineretului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5093-5119)

1965-10-14 / nr. 5104

In construcţie si in .. funcţiune -­ • Fabrică de bioxid de carbon la Constanţa. In zona industrială a oraşu­lui Constanţa a început con­strucţia unei noi fabrici de bioxid de carbon. Producţia a­­cesteia va satisface necesităţile crescinde ale industriei de pro­duse răcoritoare a oraşului. în­treprinderea va avea o capaci­tate de 450 tone bioxid de car­bon pe an. • Instalaţii industriale la Cimpulung Muscel. In bazinul carbonifer Cimpu­lung Muscel au intrat zilele a­­cestea în funcţiune o instalaţie de sortare şi insilozare la Sc­ni­­tu-Goleşti, o alta de extracţie a cărbunelui la Berevoeşti, funi­­cularul Slănici Schitu-Goleşti şi funicularul care alimentează cu combustibil centrala elec­trică de termoficare din ace­eaşi localitate. Pentru dezvol­tarea şi sistematizarea minelor din acest bazin sunt in curs de construcţie şi alte obiective: instalaţiile de extracţie a căr­bunelui de la Slănic şi Godeni, funicularul care va lega in­cinta centrală a minei Schitu- Goleşti cu mina Poenari. • Veşti bune de pe şantierul termocentralei „Steaua Roşie “. Pe şantierul de extindere a termocentralei Steaua Roşie“ din Fîntînele s-au încheiat înainte de termen lucrările la sistemul fierbător al cazanului grupului de 100 MW. A început totodată montajul releelor de comandă electrică, instalaţie care va permite dirijarea au­tomată a turbinei. O dată cu punerea în funcţiune a noilor agregate, puterea instalată a termocentralei din Valea Tîr­­navei Mici va ajunge la 250 MW. (Agerpres) Fotó : AGERPRES Invitaţie la un schimb de experienţă Pasiune pentru toate materiile sistăm la o oră de matematici la clasa a XI-a D de la Li­ceul nr. 1 „Ion Slavici“ din Arad. Deşi un colectiv de umanişti, toţi elevii manifestă un deosebit interes pentru no­ţiunile noi de care luau cuno­ştinţă. Mi s-a părut f­iresc. In­diferent de specialitatea pe care­ şi-o vor alege, cunoştinţele de mate­matică le vor fi deosebit de utile. In recreaţie insă, s-a încins o discuţie a­­prinsă pe teme literare. Am aflat că majori­tatea elevilor clasei au ales secţia umană din pasiune pentru literatură, l-am cunoscut repede pe poeţi: Petrescu Eugen, Nico­­lescu Cornel, Bica Antoaneta, care va ter­mina, odată cu liceul, secţia de artă drama­tică a­ şcolii populare de artă, Georgescu Tita, pictoriţa şi poetă cunoscută printre colegi. Mi-au fost recomandaţi apoi criti­cii: Ciocoiu Eugenia, Ionescu Ioana (care pregătea pentru prima şedinţă a cercului literar o lucrare despre viaţa şi creaţia lui Vasile Alecsandri) Popa Mircea, Slev Ma­cavei. — Am început să ne pregătim pentru examenul de maturitate — ne-au spus ele­vii. Am organizat deja primele ore de con­sultaţii, de repetare a materiei din anii tre­cuţi, la real. Trebuie să ne prezentăm bine la toate materiile. Dialog cu matematicienii i-am surprins pe elevii clasei a XI-a A de la Liceul nr. 2 discutind despre... poli­teţe. Ce se întimplase ? — Alexuţă Radu a vorbit cu tovarăşa profesoară de limba română avînd o ţi­nută nepotrivită — ni s-a explicat. — De altfel, lecţia ne este necesară multora, a precizat Torneanu Voicu. Co­legele noastre se plîng că băieţii nu le sa­lută, că nu ştim să ne purtăm aşa cum ar trebui, în toate ocaziile. Cred că e foarte bine să discutăm între noi aseme­nea probleme, care nu par prea importante. Vrem doar să fim oameni civilizaţi, cu o comportare frumoasă şi astfel ne clarificăm multe îndatoriri şi norme de purtare. Mai ales că la asemenea discuţii participă de regulă şi tovarăşa dirigintă... Ce a fost de spus despre politeţe s-a spus. Unii au roşit alţii s-au încruntat. Dar au învăţat cu toţii. Discuţia a continuat dar nu despre politeţe ci despre... ma­tematică. — Pentru că matematica este materia de bază pentru noi — ne-au explicat ciţiva elevi. Şi e firesc să ne preocupe. Fiecare a inclus în planul său personal de pregă­tire pentru examenul de maturitate, încă de pe acum un număr însemnat de ore pentru exerciţii. Că munca de pregătire în vederea exa­menului de maturitate a început din pri­mele zile de şcoală o confirmă notele ob­ţinute. — Eu m-am hotărît încă din anii trecuţi IOANA POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Elevi în clasa a X-a a Liceului nr. 32 din Capi­tală — Radu Mu­tică. Adriana Mo­­zatin şi Iula Ne­­delca au o ade­­vârată pasiune pentru fizică. Trista de vedetă De fapt, elevul X nu este vede­ta şcolii ; singur, de la sine pu­tere, s-a decretat „vedetă". Vede­tă s-a decretat, vedetă a rămas.... Pricepuse el că aşa, viaţa îi va fi mai uşoară : ce mai trai o să ducă tîrînd gloria după el... Şi cum gloria se la­să aşteptată, şi-a făcut-o cu forţa , îşi­ cam pierduse răbdarea. ,,Să fim celebrii cu­ sintem­ tineri". După ce la un modest concurs aassjaamaam de atletism de importanţă regională s-a clasat, cu chiu cu vai, pe primul loc, e­­levul X s-a şi grăbit să simtă be­ţia celebrităţii. ...Şi a început să-şi dea aere de vedetă... Dacă te luai după chipul lui, după plictiseala cu care-şi saluta colegii — părea un campion mon­dial în plină glorie. ...Și a început să facă mofturi... Și trebuie s-o recunosc, mofturile le făcea cu talent. Chiar la con­cursurile de atletism participa cu mare greutate ; îi făcea plăcere să fie rugat ; era convins că plic­tiseala o să-i mărească gloria. — Nu sunt în formă... nu pot să particip... Cu acest refuz, sim­ţea că făcea un pas înainte în dezvoltarea personalităţii. E şi el cineva... Poate şi el să facă mof­turi... Poate şi el să refuze... Elevul X îşi făcea din aceste mofturi şi răzgî­­ieli un criteriu de valoare. — Dacă fac mofturi, înseam­nă că am ta­lent... Mofturi făcea, HnM Hi dar talent nu prea avea... De dimineaţa pînă hăt, noaptea tîr­­ziu, elevul X îşi legăna, îşi piep­tăna şi-şi dichisea celebritatea. El îşi inventase celebritatea, el avea grijă de ea, săracă şi puţintică. — Acum sînt celebru... Pot să-mi permit orice... „Vedeta* nu mai discuta cu vechii lui amici ; erau amici de pe vremea anonimatului. „Fenomenul" nu le mai dădea nici bună-ziua. Celebritatea își permite orice. — Chiar dacă sparg un geam, trebuie să mi se ierte... Eu sunt gloria liceului... (Continuare în pag. a IV-a) FOILETON de Teodor Mazilu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXI, Seria II, Nr. 5104 4 PAGINI — 25 BANI Joi 14 octombrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST au terminat semănatul­ ­ BACĂU. In regiunea Bacău au fost însămînţate ieri ultimele hectare din suprafeţele pre­văzute. Spre sfîrşitul zilei, la Consiliul a­­gricol regional date­le primite de la uni­tăţi au consemnat în­cheierea însămînţări­­lor din toamna a­­ceasta pe întreaga su­prafaţă planificată de unităţile agricole so­cialiste. Este rezulta­tul începerii din vre­me şi bunei organi­zări a lucrărilor, pre­cum şi al muncii har­nice a lucrătorilor din S.M.T. şi ţăranilor cooperatori. • IAŞI. De la Consiliul a­­gricol regional Iaşi, corespondentul Ager­pres din localitate a aflat că s-au ter­minat însămînţârile de toamnă pe întrea­ga suprafaţă prevăzu­tă. A fost terminată şi recoltarea florii­­soarelui şi a cartofilor iar porumbul a fost strîns de pe aproape • PLOIEŞTI.. Ţăranii cooperatori din raionul Rm. Să­rat sunt primii din re­giunea Ploieşti care au terminat însămîn­­ţările de toamnă. Se­mănatul griului se a­­propie de sfîrşit şi în celelalte raioane ale regiunii. Pînă în pre­zent, s-a însămînţat mai mult de 90 la su­tă din suprafaţa pre­văzută. 80 la faţă, sută din supra­ Culesul merelor la G.A.S. Cisnădie, raionul Sibiu CRONICA ACTUALITĂŢII I Cursuri de calificare Peste I 600 de muncitori de la Uzinele de vagoane Arad­­ s-au înscris la cursurile celor 1­53 de cercuri de ridicare a cunoştinţelor profesionale. Alţi I 400 de constructori de vagoan I ne urmează cursuri de specia­lizare în montaj şi sudură au- I tomată, forjare şi tratamente termice, matriţare, finisare etc.­­ Astfel de cursuri au fost or­­­­ganizate şi la uzinele con­­­­structoare de maşini Reşiţa,­­ Uzinele de construcţii meta­­l­lice şi maşini agricole din Bocşa, uzinele mecanice Ti­mişoara, şi alte întreprinderi. @ Pentru viitorul an şcolar Lucrătorii Editurii didactice şi pedagogice lucrează de pe a­­cum la întocmirea manualelor necesare elevilor în următorul an de învăţămînt. Redacţiile editurii alcătuiesc noi capitole care, la nivelul înţelegerii ele­vilor, vor include unele nou­tăţi ale ştiinţei moderne cu a­­plicaţii directe în tehnică. Bunăoară, cărţile de matema­tică ale claselor IX-XI vor conţine, printre altele, ele­mente de teoria mulţimilor, teoria probabilităţilor, stati­stică matematică şi calcul vec­torial. • Şantier de heroamelioraţii Primele screpere au început lucrările de înălţare a digului existent în incinta Tulcea-Nu­­fărul, consemnînd deschiderea unui nou şantier de hidro­amelioraţii în nordul Dobro­­gei. Prin înălţarea şi reprofi­larea digului pe o lungime de 12 km vor fi valorificate şi re­date circuitului agricol 2 460 ha. în acest scop se fac noi lucrări de desecare, se con­struiesc două staţii de pom­pare şi se extinde suprafaţa irigată. (Agerpres) Intre spitale," la locul de muncă... Lăcătuşul Marin Constantin de la Uzinele de pompe Bucureşti se numără printre evidenţia­ţii, in: întrecere lună de lună. Foto: I. CUCU REŞIŢA. Oţelărie (vedere exterioară) ! I „FUMATUL OPRIT!“ I DAR Nil $1 ASIGURAREA­­ RAZEI FURAJERE I I I I i Oricînd poţi s-o păţeşti. O ţi­gară aprinsă, svirlită cine ştie de unde, mistuie intr-un ceas strinsura dintr-o vară! Ce se ved­e aci, arde exact intr-o oră ! Pentru asta am scris... — „Fumatul oprit !“ (Formula de interdicţie nu se referă la o staţie de benzină, la o sală de teatru etc., etc., ci la baza furajeră a cooperativei agricole din Hăbeni — raionul­ Tîrgovişte). — E de-ajuns atit ? ca măsu­ră pompieristică... — Mai tragem un gard de sîrmă la cinci rinduri, să nu­­ intre nici curcile ; e şi început, pe partea cealaltă, dar nu se vede de clăi. Pînă acum, in fie-I care an schimbam locul clăilor ; ba, că aci au fost prea aproape de grajduri, la indemina oricui şi de, s-a făcut risipă, ba că I dincolo vîntul le-a chelit coa­mele... şi iar le mutam. — La anul, unde le mai pu­neţi ? — Aici rămîn definitiv. E lo­cul cel mai potrivit; in afară de sîrmă, mai facem un şanţ pentru scurgerea apelor din ploi şi zăpezi, iar cu pietrişul înşirat pe această direcţie fa­cem un drum pînă la grajduri. I Cind plouă se face un noroi... după cum se vede. — Toate se văd; pietrişul, parii, gropile... Dar fumatul..., nu prea aveţi argumente să-l opriţi. — De ce n-avem ? — Nu prea aveţi clăi ! — Da, sunt cam mici; aşa I le-a recomandat inginerul, să I nu se strice. Am pus şi lemne pe ele. Am luat şi alte mă­suri... Am purtat această discuţie cu şeful brigăzii furajere de la cooperativa agricolă din I I beni, care, in timpul iernii — capătă misiunea de gestionar al finurilor din bază. insă, este posibil ca misiunea sa — de „gestionar al linurilor'' să se încheie la întii aprilie — fiind­că, după cele ce se văd acum in bază, numai pînă atunci vor ajunge nutrețurile. Dar să vedem cum stau lu­crurile trecind dincolo de gardul de sîrmă. Evoluţia furajelor in bază: in iunie—iulie au fost recepţio­nate 26 de tone ani de lucernă, de pe 20 de hectare , la trei coase, această producţie este extrem de mică. Ni s-a motivat că a fost secetă. Dar, chiar pri­ma otavă recoltată in bune condiţii climatice — a dat o producţie sub cea obişnuită. De ce ? Pe aceste 20 de hecta­re (o suprafaţă destul de mică, deci uşor de întreţinut) au fost împrăştiate îngrăşăminte in primăvară ? Nu ! Fiind o lucer­­niera mai veche — au fost re­­insâminţate golurile şi jocurile cu densitate slabă ? Nu ! Atunci, fie ce uiuud nu viejviifiu ilc­urile pe secetă, cind — această supra­faţă, printr-o îngrijire atentă — ar fi putut produce chiar şi in condiţiile de secetă o cantitate triplă ? Mai departe. Cooperati­va agricolă a mai depozitat în­că 45 tone de an — de pe 12 hectare, 328 tone borceag (de pe 48 de hectare), 9 tone sorg şi 17,0 tone porumb siloz. E clar că aceste cantităţi, pentru un efectiv de 234 taurine, 760 de oi, 53 de scroafe — nu sunt suficiente pentru întreaga pe­rioadă de stabulaţie, care înce­pe In noiembrie şi se termină nu mai. (Trebuie să mai men­ţionăm că vitele cooperativei ION MARCOVICI H.- (Continuare în pag. a IlI-a) NEOBIŞNUITA CĂLĂTORIE A UNEI PERECHI DE PANTOFI Am primit recent la redac­ţie o scrisoare pe care o repro­ducem : Dragi tovarăşi, Scriu pentru prima dată „Scînteii tineretului". Mă nu­mesc Bîrză Liviu, sînt utecist, şi lucrez la o uzină din oraşul Sibiu în funcţia de controlor tehnic de calitate. La 11 septembrie a.c. am cumpărat o pereche de pantofi „Durabil“ mărimea 44, preţ 210 lei. După numai două zile de întrebuinţare, pantofului sting i s-a dezlipit complet talpa, iar celui drept mai pu­ţin. M-am uitat lung la pantofi şi am văzut că, pe el scria... „Du­rabil“, l-am ambalat frumos şi i-am expediat întreprinderii timişorene care i-a produs, împreună cu o scrisoare. Prin-­­ tre altele am scris întreprin­derii de mai sus şi următoa- ■ rele fraze : „Nu am nici o pretenţie ca proprietar al acestor pantofi. Vă rog doar ca după ce aţi ad­mirat şi analizat felul în care au ajuns în numai două zile de în­trebuinţare, să mi-i trimiteţi îna­poi. Suport eu cheltuielile de transport“. L-am cunoscut pe tînărul Liviu Bîrză la Sibiu. Vorbind despre el, muncitorii din secţia lui atestau printre calităţi o exigenţă deosebită în muncă. O întîmplare recentă întărea aceste referinţe. Bîrză primise la verificare o piesă lucrată de doi muncitori cu renume bun în secţie. După ce a cerce­tat-o şi a măsurat-o în fel şi chip,­ aşa cum avea obiceiul să lucreze, i-a descoperit o mică fisură. Fără să fie cumva tul­burat de prestigiul celor doi le-a înapoiat acestora piesa "stăruind ca ei să reflecteze asupra g­reşelii. Veţi înţelege deci firescul şi sinceritatea dorinţei lui Bîrză de a trimite pantofii fabricii producătoare pentru a fi cercetaţi pe toate fetele. La Timişoara am dat uşor de urma pantofilor lui Bîrză. So­siseră în 20 septembrie şi după două zile, gata reparaţi, fuse­seră expediaţi înapoi. Nimeni nu poate contesta operativi-VICTOR CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IiI-a)

Next