Scînteia Tineretului, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 5172-5194)

1966-01-04 / nr. 5172

mmm tovarăşului mu ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Noii Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste Ro­mânia, Peste cîteva minute ne vom despărţi de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale po­­porului român în toate domeniile activi­tăţii sociale — şi vom întîmpina, cu voie bună şi optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres şi prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în realizări şi evenimente de mare însemnătate pentru dezvoltarea oruduirii noastre, pentru mersul înainte al ţării, pentru viitorul po­porului român. Dînd viaţă politicii parti­dului, oamenii muncii au încheiat anul acesta cu succes planul de şase ani, au ridicat noi uzine şi fabrici, au sporit pro­ducţia de bunuri materiale şi valori spiri­tuale, au făcut noi paşi pe calea cunoaş­terii ştiinţifice, au îmbogăţit şi mai mult, prin munca lor, patria, făcînd-o mai pu­ternică şi mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului şi a ţării prin Congresul al IX-lea, care a adoptat directivele viitorului plan cinci­nal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă supe­rioară a procesului de desăvîrşire a cons­trucţiei socialiste. A fost adoptată noua Constituţie care consfinţeşte victoriile istorice ale poporului. România, stat su­veran şi independent al celor ce muncesc, a fost proclamată Republică Socialistă. Poporul român, liber şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte, sub conducerea partidului, vii­torul fericit, păşind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. Partidul şi guvernul au elaborat măsuri menite să deschidă calea progresului neîn­trerupt în domenii de mare însemnătate ale vieţii sociale. Printre acestea se înscriu măsurile privitoare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi modernizarea produc­ţiei agricole, îmbunătăţirea organizării şi planificării agriculturii, precum şi cele cu privire la perfecţionarea organizării şi îndrumării cercetării ştiinţifice, la ridica­rea rolului ştiinţei în dezvoltarea socie­tăţii. Creşte rolul organizator al statului în construcţia socialistă, se perfecţionează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democraţia socia­listă. Partidul Comunist Român, urmat cu încredere de întregul popor, îşi îndepli­neşte cu cinste înalta misiune de forţă conducătoare a societăţii. Zilele trecute, Marea Adunare Naţio­nală a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei şi cul­turii, va ridica bunăstarea celor ce mun­cesc. Muncind cu elan şi abnegaţie, dînd viaţă acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. Îngăduiţi-mi să felicit cu prilejul Anu­lui Nou, în numele conducerii partidului şi statului, pentru marile succese obţinute, eroica noastră clasă muncitoare, harnica şi priceputa ţărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toţi oamenii muncii români, maghiari, germani şi de altă na­ţionalitate, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, care alcătuiesc marea familie a Ro­mâniei Socialiste. Angajat într-o intensă activitate cons­tructivă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, îşi dă contribuţia la lupta pentru victoria cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în întreaga lume. Partidul şi guvernul ţării noastre consi­deră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unităţii şi coeziunii sis­temului mondial socialist, a mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţionale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forţelor înaintate ale societăţii contempo­rane, care acţionînd unite sînt capabile să zădărnicească acţiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure progre­sul şi securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului ro­mân bucurii şi împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să sporească şi mai mult puterea materială şi spirituală a pa­triei noastre, să asigure noi Victorii forţe­lor care luptă pentru progres social, pen­tru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tova­răşi, îndeplinirea dorinţelor­­şi năzuinţelor dumneavoastră de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. La mulţi ani ! Primirea de către tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei economice guvernamentale a R. D. Vietnam Luni, 3 ianuarie a.c., tova­răşii Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv şi Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, au pri­mit delegaţia economică gu­vernamentală a Republicii De-He Le Thanh Nghi, membru al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vice­­prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam. La primire au participat tovarășii Gheorghe Rădules­­cu, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri şi Bujor Almăşan, membru al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, ministrul minelor. Cu acest prilej a avut loc o discuţie caldă, prietenească. Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului d Stat al Republicii Socialist România, Chivu Stoica, pre­şedintele consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer preşedintele Marii Adunăi Naţionale, Ştefan Voitec, se­cretarul Consiliului de Stat Grigore Geamănu, şi ministru afacerilor externe, Cornelii Mănescu, au primit vineri­­ amiază, la Palatul Consiliulu de Stat, pe şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în Repu­blica Socialistă România, dar au prezentat felicitări cu pri­lejul Anului Nou. Au prezentat felicitări amba­sadorii: Greciei — Alexandr Dimon Argyropoulo, R.S. Ceho­slovace — Jaroslav Sykors R. P. Albania — Răpi Gjer­meni, Cubei — Manuel Yep Menendez, Ghanei — Emma­nuel Kodjoe Dadzie, R. P. E Coreene — Gian Du Hoar R. P. Polone — Wieslaw So­bierajski, Finlandei — Marti Johanes Salomies, Indiei - R.R.F. Khimnani, R. P. Mongol — Togood­in Ghenden, R. F Bulgaria — Gheorghi Bogda­nov, Belgiei — Honoré Cam­bier, R. D. Vietnam — Hoani Tu, Franţei — Jean Loui­sons, Suediei — Olof Gustav Bjurström, Italiei — Niccoli Moscato, Indoneziei — Sam­bas Armadinata, R. D. Ger­mane — Ewald Moldt, Mari Britanii — Leslie Charle, Glass, Japoniei — Akira Shi­gemitsu, R. S. F. Iugoslavia - Iaksa Petrici, Statelor Unite al Americii — Richard H. Davis Elveţiei — Charles Albert Du­bois; miniştrii: Olandei -J. B. Haverkorn Van Rijse­wijk, Izraelului — Zvi Ayalon însărcinaţii cu afaceri ad-inte­rim ai: Uruguayului — A Guani, Chile — J. Coutts, Bra­ziliei — J. T. de Oliveira, Repu­blicii Arabe Unite — M. Ba­dawi, Argentinei — T. P. Ge­rigos, Turciei — A. Coban, Austriei — Fr. Irbinger, R. P. Ungare — G. Kalmar, R. P. Chineze — Van Tun, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin. Mulţumind şefilor misiunilor diplomatice pentru felicitările şi urările exprimate, preşedin­tele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, al Consiliului de Miniştri şi al Marii Adunări Naţionale, a transmis diploma­ţilor străini cele mai bune urări de sănătate, de prosperi­tate popoarelor ţărilor pe care le reprezintă şi a toastat pen­tru prietenie, colaborare inter­naţională şi pace. Decanul corpului diplomatic, ambasadorul Greciei — Ale­xandre Simon Argyropoulo, a toastat în sănătatea conducăto­rilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român. (Agerpres) In timpul primirii, la Consiliul de Stat Aplauze călduroase pentru conducătorii partidului și statului Anul XXII, seria II, Nr. 5172 4 PAGINI — 25 BANI Proletari din toate ţările, uniţî-vă! Marți 4 ianuarie 1966­ ­ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Cu bucurii, cu optimism întreaga tara șia sărbătorit REVELIONUL 1966­ ­ R­eporterii noștri relatează despre: * w *■ • ' i ~ • ■ *—* - ^ Noaptea dintre doi ani R­eluăm dialogul nos­tru cu cititorii, În­trerupt pentru cîte­va zile, la sfîrşitul anului trecut. Găz­duim, în ultimul nun­ţăr al ziarului nostru pe 1965, in­terviuri cu tineri de profesii dintre cete m­li diferite în care aceştia îşi •exprimau sa­tisfacţia pentru roadele anului care se pregătea să intre în me­moria timpului, încrederea în mndch­e­­nah hungger­man, bv prevedeau în anii ce urmau să vină. „Vor fi ani bogaţi în eve­nimente, cu realizări de seamă, prefigurate în documentele parti­dului nostru privitoare la dezvol­tarea întregii economii naţio­nale“. I-am însoţit pe eroii reportaje­lor noastre şi în ultimele ore ale anului 1965 ca şi în primele ore ale lui 1966. Am urat „La mulţi ani!“ jurnaliştilor Hunedoarei sau Reşiţei, am urat „La mulţi ani !“ tuturor celor care în noaptea re­velionului s-au aflat la datorie, în acele locuri de muncă ce nu admit nici măcar secunde de în­trerupere. Pentru toţi, pentru cei aflaţi în largul mărilor şi ocea­nelor sau lingă instalaţiile com­plicate ale uzinelor, pretutin­deni unde fluxul muncii se cere a fi neîntrerupt, este simbolic valabilă imaginea oțelarului care urmăreşte încordat — aureolat de flăcări, de temperaturile înal­te — marile prefaceri ce se pe­trec în cuptoarele în care are loc geneza incandescentelor fluvii metalice. Ei sunt purtătorii focu­lui continuu, focului nestins. Că­tre ei s-au îndreptat în ceasuri­le focurilor de artificii şi ale pe­­riniţei, urările şi gindurile noas­tre. Încheind un an de succese şi înainte de a începe un nou an de muncă, cei mai mulţi dintre locuitorii patriei au lăsat însă pentru o zi—două şi uneltele să se odihnească şi şi-au pus haine de sărbătoare. Noaptea dintre cei doi ani i-a găsit pe oameni mai puternici şi mai bogaţi sufleteşte. Noaptea dintre cei doi ani i-a aflat de­plin stăpîni pe destinele lor, în­crezători în zilele ce se vor urma în fireasca trecere a timpului. S-a desluşit aceasta din atmosfe­ra de tinerească sărbătoare care a fost prezentă în fiecare casă, din, *umila, din. :ninm, vu vutnice pline care — dacă s-ar fi putut capta ca valurile mării într-o scoică — ar putea da dimensiu­nea entuziasmului total, concen­trat în noaptea anului nou în tradiţionalul „La mulţi ani“. Dar să nu anticipăm... Aşa cum am spus, reporterii noştri au înregistrat pentru cro­nica anului ce a trecut, pentru primele file ale cronicii lui 1966, cîteva imagini pe care le înfăţi­şăm în rîndurile ce urmează. ...In Capitală, clipele febrile ale sărbătorii au fost anunţate, în tot cursul zilei, de acel con­tinuu du-te-vino, de mulţimea cumpărătorilor din magazine (în­totdeauna mai rămîne uitat, din cauza atîtor griji, un „ultim ca­dou“), de străzile populate în tot curmi zilei de trecători (toţi foar­te, foarte grăbiţi). Sărbătoarea se­­apropia. Seara, totul parcă s-a mai li­niştit. S-au aprins luminile la toate etajele. In aerul perdeluit de o ploaie neostenită, conturu­rile noilor blocuri păreau, privi­te din capătul străzii, nişte u­­riaşi şi ciudaţi pomi de iarnă, înfloriţi în lumini. Către orele 21 m­e­serii pe stră­zile din centrul oraşului drumu­rile aveau parcă o singură direc­ţie : spre sălile Palatului Repu­blicii. Tineri, mii de tineri din întreprinderile şi instituţiile bucu­reştene, din institutele de cerce­tări ştiinţifice şi de învăţămînt superior, elevi, studenţi români şi studenţi străini din aproape 70 de ţări, aflaţi la studii în ţara noastră, şi-au petrecut noaptea Anului Nou la Carnavalul tinere­tului, organizat în sălile Palatu­lui Republicii de Comitetul oră­şenesc Bucureşti al U.T.C. La ora 21 a început sărbă­toarea. La chemarea buciumaşi­­lor, patru focuri, în patru col­ţuri ale Palatului, s-au aprins simboliz înA­­ducere­ cuvântului, colindătorilor în „cele patru săli de ţară“. „Măştile carnavalului", cele care i-au primit pe invitaţi, cer să se facă loc şi pe porţi in­tră Pluguşorul: bice, buhaiuri, clopote. Aproape o sută de tineri artişti-urători intră cu alai de călăreţi, cu steaguri din pan­glici şi clopoţei. In urma lor vine „plugul“, cu bradul tradiţio­nal tras de şase cai albi şi înso­ţit de cîteva seci de tineri. Tra­diţionala „capră“, călăreţi cu steaguri şi alţi urători încheie a­­cest fastuos alai, răsărit parcă din frumoasele pagini ale folclo­rului românesc. Trîmbiţaşii anun­ţă începerea carnavalului. După această impresionantă paradă folclorică, după ce tinerii prezenţi au ascultat urările pline de optimism şi veselie tuturor celor prezenţi, tovarăşul Petru Enache, prim secretar al C.C. al U.T.C. le-a transmis tradiţio­nalele, selicitări, de­ An. Nou. Ti­nerii aflaţi în sălile Palatului, mulţi dintre ei evidenţiaţi în în­trecerea socialistă, elevi şi stu­denţi fruntaşi la învăţătură, au ascultat cu bucurie felicitările ce le-au fost adresate pentru activi­tatea lor profesională şi obşteas­că, au primit cu aplauze urările de sănătate şi fericire, de noi succese în munca ce o desfă­şoară, diferent ce arată datele rigide ale buletinului de naştere. Ne imagi­năm întreaga hartă a ţării, toate oraşele, toate satele ei, să fie vreo casă neluminată, neîmpodobită . Sărbătoresc noul an colectivele de muncă — din uzine, de pe ogoare, din instituţii — familiile, oamenii aflaţi la odihnă, se bucu­ră dobrogenii şi oşenii, sucevenii şi craiovenii. Aici, în Sala Pala­tului Republicii Socialiste Româ­nia, ni se pare însă a ne afla într-un adevărat comandament al sărbătoririi noului an. Imagine poetică? Poate. Din colţurile ţă­rii reporterii noştri au cerut în această noapte legătura cu Pala­tul pentru a relata aspecte întâl­nite. Prima legătură... în Palat! Am surprins, urcînd pe scările de marmură, un grup de tineri Din discuţiile lor am desprins că erau muncitori la Uzina de ma­şini electrice Bucureşti, că sunt toţi fruntaşi în producţie şi că sunt mineri de ceea ce au reali­zat într-un an de zile, l-am înso­ţit la mese. Doi dintre ei, un băiat şi o fată, au ciocnit un pahar, fără să-şi vorbească decit din priviri, apoi s-au sărutat. Ceilalţi au în­ceput să aplaude, să le facă urări de ani mulţi şi fericiţi. — Ne-am cunoscut acum opt ani­, hu 'UI, réchimh lib­erru ham, sărbătorit tot împreună dar în p­­zină, ne-a spus tînărul Dumitru Grozea, ajutor-monteur. Niculina, nevastă-mea, de-abia terminase şcoala şi lucra cu mine în secţie ca bobinatoare. Nici revelionul acela, şi nici acesta — particip (Continuare in pagina a ll-a) Sosesc oaspeţi dragi Conducătorii de partid şi de stat la revelionul tineretului Sute de tineri s-au adunat în sălile de la intrarea în Palat, pentru toţi cei trei mii şi cinci sute de participanţi la această sărbătoare va ră­­mîne de neuitat prezenţa în mijlocul lor, în primele ore ale noului an, a conducători­lor partidului şi statului. Ti­nerii i-au avut ca oaspeţi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Constantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Paul Ni­­culescu-Mizil, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Petre Bla­­j­o­vici, Petre Lupu, Ilie Ver­­deţ, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Vasile Patilineţ, Virgil Trofin. Ovaţiile şi aclamaţiile en­tuziaste cu care au fost întîm­­pinaţi conducătorii partidului şi statului, au donat minute în şir. Au fost momente pline de emoţie, care au dovedit încă o dată dragostea şi res­pectul tinerei generaţii a pa­triei pentru conducătorii po­porului, sentimentele fierbinţi de mulţumire purtate parti­dului şi statului pentru grija pe care o acordă tinereţii. In această atmosferă de mare însufleţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros organizaţia tineretu­lui comunist, Comitetul Cen­tral al U.T.C., întregul tine­ret al ţării noastre, urîndu-le un an rodnic, succes în con­tribuţia adusă la opera de desăvîrşire a construcţiei so­cialismului în ţara noastră. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al partidului nostru au fost primite de ti­neri cu îndelungi ovații, în­­tr-o atmosferă de entuziasm general, de puternică afirma­re a hotărîrii de a urma în­deaproape îndemnurile parti­dului. Dăm legătura Sărbătorirea începerii noului an are caracterul unei adevărate sărbători a tinereţii. Vîrstele se contopesc astăzi într-una singură, intrarea într-un an nou îndem­­nînd întotdeauna la tinereţe, in­ Un personaj pretutindeni prezent: veselia

Next