Scînteia Tineretului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5195-5219)
1966-02-01 / nr. 5195
I Speranţe şi nemulţumiri după „Cupa speranţelor“ Iare. n ianuarie, patina-torii vitezişti sau artistici au avut un sezon plin în competiţii. Acum cîteva zile „speranţele“ s-au întîlnit la Miercurea Ciuc, într-o ■ competiţie a lor : „Cupa spe-I ranţelor“, iar la sfîrşitul săptămînii trecute patinatorii artistici şi-au dispu- I tat întîietatea pentru eu- I cerirea titlului de campion al ţării. I Evenimentele s-au consem- I nat la timpul potrivit prin " graiul cifrelor de performan- I ţă şi evident, comentariile ul- I terioare asupra evoluţiei unora sau altora sunt încă utile I in perspectivă. De aceea, am I solicitat o convorbire cu prof. ■ FLORIN GAMULEA, antrenor ■ federal. I — Evoluţia patinatorilor B artistici a prilejuit opinii fa■ vorabile şi din partea unor I specialişti străini prezenţi la ■ competiţie... I — Aceasta ne-a bucurat , deoarece se ştie, patinajul artistic este încă foarte tînăr în ■ ţara noastră. Aprecierile u- I nor arbitri din Cehoslovacia, R.D.G. şi U.R.S.S. prezenţi I în juriul de concurs au con- 1 firmat că In această pretenţioasă ramură sportivă avem I acum nume consacrate: Ele- na Moiş, perechea: Letiţia Păcuraru-Radu Ionian, cîşti- I gători ai titlurilor de cam- I pioni la seniori, patinatori descoperiţi cu cîţiva ani în I urmă ca elemente tinere, I deosebit de dotate. Valoarea apreciabilă la care concurea- B ză aceştia, dovedeşte un I salt către performanţă la care au contribuit deopotrivă , condiţiile mai bune de antre- I nament şi competiţii, strădania demonstrată de fiecare I patinator în parte în ridica- I rea măiestriei sale sportive. In ansamblu, finaliştii ac- I tualei ediţii a campionatului I au arătat o creştere de formă. Există totuşi încă unele la I cine: în probele de seniori sunt totuşi puţini concurenţi la valoarea reclamată de ta■ ha unei asemenea întreceri. Chiar şi printre cei prezenţi s-a constatat un decalaj su- apărător: Elena Moiş a cucerit titlul la aproape 300 p, diferenţă de a doua clasată, B iar DomSnici peste 100 p. faţă I de următorul, Nicolae Belu. — In ce fel se explici „de- I calajul" şi numărul redus de ■ participanţi ? — Evident, cauzele se află I în lipsa de preocupare a unor I cluburi faţă de patinaj şi înm deosebi de cel artistic. La ora B actuală, doar din Bucureşti ■ putem numi cîteva secţii cu o activitate corespunzătoare : Di- I namo, Constructorul. De altfel ■ după cum se ştie, la finalele a republicane au evoluat doar ■ patinatori din Bucureşti. Unele ■ cluburi din Cluj, Braşov, Tg. - Mureş care au secţii de pati- I naj artistic nu şi-au putut ■ pregăti sportivii în mod satis- I făcător pentru competiţie. In perspectivă — şi aceasta ■ destul de apropiată — se ag nunţă un lot mai mare, mai X 'maigen,îni'CHVCTSc-vflru-juiinrl. B care promit şi care au con- I firmat aşteptările zilele trecu- I te, evoluînd cu exerciţii com- B puse din elemente cu un ri- B dicat grad de dificultate. Din- I tre aceştia, s-au detaşat speri ranţe autentice: Sandu Dra- B goş, Beatrice Huştiu, Rodica I Dîdă. * — Speranţele la artistic, ■ confirmă, dar ce consideraţii acordaţi viteziştilor ? — Cupa speranţelor, la a III-a ediţie, şi-a arătat cu prisosinţă utilitatea. In plutonul celor mai mici patinatori, certe ■ posibilităţi au arătat: Elisabe-Convorbire cu prof. Florin Gămulea, antrenor federal la Sokaci şi Ladislau Coros (Tg. Mureş), Paul Romaşcanu şi Gheorghe Fazekaş (Dinamo Bucureşti), ca şi Ana Maria Berindei (Cluj), Anelise Ştefania (Braşov). Aspiraţii la cucerirea titlului de campion al ţării au demonstrat în etapele preliminarii şi sportivii clujeni Eleonora Laurenţiu, Gh. Varga, Timiş Horea, sportivii din Tg. Mureş, Ileana Tasnadi, Antal Ilona ca şi bucureştenii Emilian Papuc, Dan Lăzărescu, Viorica Tomescu. Este de aşteptat din partea acestora ca şi a tuturor finaliştilor o comportare meritorie, în urma căreia să putem înlocui vechile performanţe. — In ceea ce priveşte pregătirea concurenţilor, cum apreciaţi aportul antrenorilor, arbitrilor şi al celorlalţi specialişti ? — Aşa cum se cunoaşte de ani de zile în patinaj nu dispunem încă de un corp masiv de specialişti, la curent cu metodele moderne, la zi cu noutăţile din patinajul internaţional. Există încă un număr redus de antrenori la patinaj artistic mai cu seamă (din care pricină unele secţii se pierd pe drum, cum s-a întîmplat la Miercurea Ciuc, Braşov şi Chiar în Bucureşti). Lipsa antrenorilor, a unor specialişti bine pregătiţi influenţează negativ creşterea rîndurilor patinatorilor şi direct pregătirea sportivilor. Este adevărat, nici federaţia de specialitate n-a intervenit destul de eficace în această problemă , soluţiile, măsurile adoptate pînă acum nu s-au dovedit cele mai potrivite. Patinajul şi-a apropiat în ultima vreme foarte mulţi prieteni. Centrele de copii din Bucureşti sau provincie sunt populate în fiecare zi. Din rândul miilor şi miilor de tineri pasionaţi de patinaj, cresc viitorii campioni şi de aceea instruirea acestora de la primii paşi pe gheaţă trebuie făcută sistematic, prin metode moderne, de instructori şi antrenori bine pregătiţi, într-un număr corespunzător cu cerinţele actuale. In activitatea federaţiei de specialitate, ni se pare că această problemă, asigurarea unui număr corespunzător de cadre tehnice care să iniţieze şi să pregătească viitorii performeri, n-a constituit aul obiectiv, prin saljiu.. Fr. ca urmare, şi din această cauză avem încă puţini patinatori de performanţă în rîndul cărora există decalaje supărătoare. In plin sezon, patinajul trebuie să constituie nu numai sub aspect competiţional o chestiune „la ordinea zilei“ care reclamă o preocupare atentă, gospodărească din partea tuturor factorilor răspunzători : cluburile sportive, federaţia de specialitate a U.C.F.S. VASILE RANGA SPORT . In etapa a Vl-a a campionatului republican de handbal feminin s-au înregistrat două surprize : Ştiinţa Bucureşti, după ce conducea cu 8—4 la pauză, a terminat 1a egalitate, 10—10, cu Rulmentul Braşov in partida disputată la Braşov, la Sibiu. Confecţia Bucureşti a obţinut o surprinzătoare victorie In faţa formaţiei C.S.M. din localitate, pe care a Invins-o cu scorul de 4—2 (4—1). Alte rezultate : Rapid Bucureşti — Tractorul Braşov 7— 5 (4—3) ; Ştiinţa Timişoara — Voinţa Odorhei 19—4 (9—1) ; Mureşul Tg. Mureş — Liceul nr. 4 Timişoara 16—3 (7—1).. • Campionatul republican de hochei pe gheaţă s-a Încheiat, dar jucătorii noştri fruntaşi se află în faţa unor noi evenimente importante. Aşa după cum am mai anunţat, la Universiada de iarnă din Italia, iar PE SCURT ea noastră va fi prezentă atît în turneul de hochei pe gheaţă cit şi la patinaj artistic. Lotul român cuprinde următorii 17 jucători : Dumitra?, Sofian, Ionescu, Făgăraş, Varga, Vacar, Scheau, Szabo I, Calamar, Başa, T. Andrei, T. Ştefan, Szaba II, Ştefanov, Florescu, Pană şi Mihălescu. Apoi, între 18 şi 21 februarie, la patinoarul artificial „23 August* din Capitali se va desfăşura „Cupa oraşului Bucureşti*, la care vor participa echipe de club din R.S. Cehoslovacă (Spartak Plsen), U.R.S.S. (Danagova Riga) şi selecţionatele de seniori şi tineret ale oraşului Bucureşti. (Agerpres) Popas la cabana Cristianu Mare Pe oglinda de gheaţă a patinoarului de la Floreasca Foto: ŞERBAN TUDOR Foto:AGERPRES Neajunsuri mici la mari competiţii In actualul sezon programul competitional de schi se arată destul de bogat. Cel puţin pina in prezent. La fiecare sfirşit de săptămină pe pirliie din Predeal, Poiana Brnsttv nri Priceai, schiorii noştri fruntaş! şi-au disputat Întîietatea în spectaculoasele probe alpine şi de fond. Săritorii de la trambulină şi-au luat şi ei „zborul’ de pe trambulina mijlocie din Poiana Braşov. Socotim foarte utilă această hotărîre a federaţiei de specialitate şi cu siguranţă că ea va da roade mai ales că natura se arată anul acesta destul de darnică. Concursul de la Poiana Braşov, dotat cu „Cupa Postăvarul", de la sfirşitul săptămînii trecute, a scos însă la iveală mici neajunsuri care estompează eforturile depuse. Menţionăm mai întii o slabă popularizare locală a concursului. Citeva afişe lipite ici-colo anunţau un concurs care se desfăşurase ca o săptămină in urmă. (Este vorba de „Cupa Dinamo“). Noroc că organizatorii „Cupei Tractorul“ au fost ceva mai Întreprinzători şi în dimineaţa întrecerilor de fond au acoperit neglijenţa altora. Despre „Cupa Postăvarul“, rezervată probelor alpine, nici o vorbă, și, de aceea, ea s-a desfășurat In cel mai perfect anonimat. Un alt neajuns a fost semnalat pe pîrtie. Insuficienta betelor pentru trasarea pîrtiei a dus la o intîrziere destul de mare a concursului. Spre exemplu , slalomul special pentru juniorii mici s-a desfăşurat in jurul orei 16, aproape de Inserare. Se pare că și numerele de concurs sunt insuficiente. Este oare atit de dificil pentru comisia regională de schi ca aceste mici neajunsuri să fie Înlăturate ? A. ZAMFIRESCU Meci de polo pe apă intre elevii şcolilor sportive din Capitală (Bazinul de înot din sala Floreasca) INFORMAŢII Printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Valeriu Georgescu a fost numit în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Izrael. Luni, 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit în audienţă pe dr. Cesimir Cisar, în legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor sale de acreditare ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste Cehoslovace în Republica Socialistă România. In cadrul manifestărilor consacrate comemorării unui sfert de veac de la asasinarea de către legionari a lui Constantin David, la liceul nr. 32 din Bucureşti a avut loc o conferinţă. Profesoara Cecilia Popovici a vorbit elevilor din clasele superioare despre viaţa şi activitatea lui Constantin David, activist de seamă al Partidului Comunist Român. Comitetul Fundaţiei „Darling“ la recomandarea Comitetului de experţi în domeniul malariei de pe lingă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a decernat academicianului profesor Mihai Ciucă, Premiul şi Medalia pentru lucrări excepţionale privind patologia, etiologia, epidemiologia, terapeutica şi profilaxia paludismului şi pentru lupta împotriva acestei maladii. In sălile Muzeului de artă din Tg. Mureş s-a deschis expoziţia de artă plastică românească din colecţia „M. Wein-berg“. Ea cuprinde peste 1000 de picturi în ulei şi desene din B operele lui Iser, Petraşcu, Ballady, Tonitza, Ciucurencu _ şi alţii. * I Ansamblul de stat de eiiterce şi dansuri populare din _ R. P. Albania şi-a încheiat ■ turneul în regiunea Bacău cu un spectacol prezentat duminică seara în sala Casei de I cultură a sindicatelor din o I raşul Bacău. Solii artei popu- lare albaneze au fost răsplătiţi cu vii aplauze de publicul bă- căoan. Din iniţiativa Consiliului local al sindicatelor şi a Comite- B lului orăşenesc de cultură şi ■ arid, la Braşov s-a deschis sta- giunea folclorică permanentă de spectacole ale artiştilor amatori. In fiecare luni seara, pe scena palatului culturii din B Braşov vor evolua cele mai bune formaţii de amatori, care s-au impus cu prilejul diferite § lor concursuri. Primul spectacol a fost prezentat luni seară de Ansamblul de cintece şi dan-suri al Uzinelor de autocamioa- ne „Steagul roşu". (Agerpres) TELEGRAMA Cu ocazia celei de a XX-a ■ aniversări a proclamării R. P. ■ Ungare, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialis- ■ te România, Corneliu Mănescu, ■ a trimis o telegramă de felei- I țări ministrului afacerilor ex- ■ terne al Republicii Populare Ungare, Péter János. Buna organizare a muncii (Urmare din pag. 1) fiecare tînăr să-şi ridice continuu calificarea, să aplice in practică cele învăţate, aşa după cum prevede noul proiect de statut. Organizaţia noastră se angajează să transporte in primăvară 400 tone de gunoi de grajd, contribuind astfel la ridicarea fertilităţii solului, sarcină de mare importanţă pentru cooperativa noastră". Experienţa oamenilor, dorinţa lor de mai bine, cunoaşterea temeinică a prevederilor noului statut al cooperativei de producţie, în lumina căruia au discutat, au făcut ca participanţii la dezbateri să vina cu propuneri bine chibzuite, menite să îmbogăţească planul de măsuri tehnico-organizatorice, pus în dezbaterea adunării. în acest sens, cooperatorii Ion Ene, Marin Anghel, Traian Ivan, Nicolae Anghel şi alţii s-au referit la legătura strînsă dintre buna organizare a muncii, ridic 1 2 3 4 carea continuă a nivelului de pregătire a cooperatorilor şi producţiile sporite obţinute de aceştia în comparaţie cu altele. „Citim in ziare că In alte cooperative agricole au fost obţinute producţii mult mai mari de lapte, care şi lină decit am obţinut noi, spunea tov. COSTICĂ DOBRE. In acest sector producţiile depind In mare măsură de organizarea muncii, de felul cum sunt îngrijite şi furatate animalele, de priceperea lucrătorilor din zootehnie, de dragostea lor pentru această profesiune. In brigada tov. Ene Gh. Ion planul a fost depăşit cu 100 litri lapte pe cap de vacă furajată, in timp ce In brigada a doua planul nu a fost realizat. Mă gindesc că ar fi bine să trecem la o nouă selecţie a vacilor, iar furajarea lor să se facă in funcţie de producţia dată cu raţii clntărite. Pentru a ridica şi acest sector la nivelul posibilităţilor, 2—3 tovarăşi din consiliul de conducere să fie Însărcinaţi să se ocupe şi permanenţă de buna organizare a muncii in zootehnie ■, să fie indiguit izlazul pentru o producţie mai bună de lin. AŞ propune, de asemenea, să se revizuiască şi sistemul de retribuţie suplimentară în funcţie de producţiile obţinute“. 4) va) ; 23.30 : Jurnalul televiziu-I nii (II). Buletinul Meteorologic. De ce sub normă ? (Urmare din pag. I) tă a tinerilor care de-abia au păşit pragul producţiei, îi lasă să se descurce singuri, să-şi procure cum ştiu sculele şi celelalte materiale necesare. Măsura propusă de organizaţia U.T.C. — spunea inginerul Munteanu Dorin, responsabil cu producţia şi calificarea în comitetul U.T.C. pe uzină — privind dotarea tinerilor cu un stoc de scule, dispozitive şi verificatoare, nu a fost însă rezolvată de către conducerea tehnică a secţiilor, deşi toţi s-au declarat de acord cu ea. — Zilele trecute, am avut de executat un reper pretențios, spunea Drăgan Nicolae. Tehnologia prevede ca aparat de control un ceas comparator. Nu îl aveam. Am spus tov. maistru Voinea că nu pot lucra fără acest aparat. El m-a trimis să-i cer maistrului Custură, acesta m-a trimis la magazie, iar magazinerul mi-a spus că îi lipsește. Tot atît de greu ne procurăm și alte scule, în deosebi diamante pentru rectificarea abrazivelor. — Eu — spunea tînărul Pavel Dînsoreanu, nu am lucrat din 7 pînă în 20 ianuarie fiindcă mașina mea a fost defectă. In asemenea situaţii ni se dă să executăm lucrări ocazionale, cînd se găsesc, iar cînd nu ne pierdem timpul. Un exemplu similar a dat şi tînărul Petru Nojogan. „Cînd maşina mea a intrat în reparaţie capitală — spunea el — am fost pus să lucrez o lună şi jumătate numai în schimbul III.“ Şi mai curios este un alt aspect în secţia maşini-unelte. Unii maiştri îi lasă pe muncitori să-şi procure singuri de lucru. „Cînd i-am raportat maistrului Bălan că nu mai am piese, m-a trimis să-mi caut eu „ceva“ pe la tratamente termice — spunea tînărul Nojogan. Secretarul comitetului U.T.C. pe uzină şi inginerul Munteanu Dorin au confirmat şi ei că la maşini-unelte există o asemenea practică. Conducerea secţiei are obligaţia să impună ordinea cuvenită în repartizarea sarcinilor pe oameni, să ceară maiştrilor să-şi organizeze în aşa fel munca în atelierele de care răspund, incit asemenea situaţie să fie evitată. Un exemplu de modul în care poate fi soluţionată problema asigurării permanente şi judicioase a fiecărui tînăr cu repere şi condiţii optime de muncă, îl constituie atelierul maistrului Moraru Iile. Aici s-a experimentat cu bune rezultate un sistem de organizare a producţiei pe repere, maşini şi oameni. La început de lună se întocmeşte un grafic cu sarcinile concrete ale fiecărui muncitor, el ştiind precis ce operaţii are de executat în cursul lunii respective, ce materiale şi scule trebuie să-şi procure din timp. Acest sistem permite specializarea oamenilor pe anumite repere, favorizează creşterea productivităţii maşinilor şi îmbunătăţirea calităţii pieselor. El trebuie extins în toate cele 5 ateliere de la uzinare. Cauzele pentru care unii tineri nu-şi realizează sarcinile, sunt cunoscute. Organizaţiile U.T.C., în colaborare cu grupele sindicale şi conducerile tehnico-administrative ale secţiilor, să stabilească cele mai adecvate măsuri prin care tinerii să fie ajutaţi concret în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Colocviu despre pasiune (Urmare din pag. I) — Vin, şi vin destul de des. — Cum vă recreaţi ? — De obicei, îmi caut alte preocupări. Da, să zicem că lucrez la elaborarea unei lucrări în domeniul Teoriei numerelor, şi simt că nu mai merge. Cîteva zile mă ocup de maşinile de calcul... Sînt şi inginer electronist. — Şi asta s-ar chema recreare ? — Da, da, pe cuvînt ! — Dacă vă daţi cuvîntul, nu mai am nici o îndoială. Teza sa de doctorat (1961) se intitulează astfel: „Unicitatea descompunerii în factori primi în inele de întregi ai lui Cirichiet“. (Nu, nu insistaţi, nu se poate „traduce“!) Teza propunea o metodă nouă şi ajungea la rezultate noi. Dar unde este poezia ? — acea poezie a matematicii... — In zile şi nopţi de meditaţii, în căutarea, dacă vreţi, a cuvintului potrivit, a rimei exacte, a soluţiilor novatoare, şi în posibilitatea aplicării lor. — Dacă ar fi să ne referim la Teoria numerelor şi practică... — Sau mai bine, în general — la teoriile abstracte şi practică. Şi aş lua un exemplu, logica matematicii. Oare se bănuia la începuturi, şi chiar mai tîrziu, aplicabilitatea de azi ? Şi iată că s-a dovedit de mare folos în domeniul construcţiilor maşinilor electronice de calcul, al centralelor electronice şi traducerilor automate. Deci, revenind la Teoria numerelor, n-ar fi exclus ca într-o zi, care s-ar putea să nu fie prea îndepărtată... — Studenţii întîmpină dificultăţi în însuşirea acestei materii ? — Interesă mă fac înţeles, şi să-i îndemn spre ceea ce este mai greu, şi să le cultiv plăcerea de a rezolva probleme grele. Da, această plăcere se poate cultiva, cu răbdare, mi-a dovedit-o profesorul meu, academicianul Moisil. După absolvirea, în acelaşi an, a celor două facultăţi (Electrotehnică şi Matematică şi Fizică) Constantin P. Popovici a început să lucreze la Institutul de fizică (ulterior, Institutul de fizică atomică), apoi la Institutul de mine şi, în sfîrşit, din 1957, la Facultatea de matematică şi mecanică. Sub îndrumarea academicianului Moisil a lucrat — împreună cu alţi colegi, cu Paul Constantinescu, Mariana Corai-Nedelcu şi inginerii Leon Linovschi, Gheorghe Ioanina— în colectivul de mecanisme automate. Colectivul acesta s-a îmbogăţit mereu cu forţe noi şi este cunoscut azi, prin lucrările publicate, în întreaga lume. — Congrese, consfătuiri la care aţi participat peste graniţă ? — Da... Primul congres de automatică de la Moscova, alte două consfătuiri, tot la Moscova, Congresul matematicienilor maghiari, o consfătuire de topologie la Praga... — Aveţi lucrări în pregătire ? — Am scris un curs de aritmetică pentru anul I. Pun la punct un curs de maşini de calcul. Aş vrea să scriu o carte de popularizare a Teoriei numerele. Articole pentru revistele de specialitate. — Şi vă ajunge timpul ?... — Trebuie să-mi ajungă. — Ca matematician, poate aveţi un secret ? — Am o convingere: că sunt de folos. Am şi plăcerea de a învăţa eu şi de a-i învăţa pe cei mai tineri. Deci, nu deţin nici un secret. Mă străduiesc, învăţ, caut să merg mai departe, ştiu că nu am voie să bat pasul pe loc, în faţa fiecăruia dintre noi se deschide azi un imens cîmp de activitate ştiinţifică, solicitările sînt nenumărate. Timpul meu ? Aş vorbi de timpul nostru, al tuturor; şi toţi la un loc avem mult timp: forţele şi timpul se unesc pentru progresul ştiinţei româneşti. ...Şi fiindcă veni vorba de timp, trebuie să ne grăbim: îl aşteaptă studenţii. Nu încape nici o îndoială, este sever cu ei... Dar să admitem că un pasionat, vrînd să insufle şi altora pasiune, nu poate fi decit sever. Cum se învaţă arta de a învăţa pe alţii? (Urmare din pag. I) Lector metodist ION CÎRLAN: „Cred că pentru reglementarea sistemului de organizare şi de desfăşurare a practicii studenţilor din institutele pedagogice de 3 ani se poate folosi în bună măsură experienţa liceelor pedagogice şi a institutelor de 2 ani, unde lucrurile sunt destul de bine puse la punct. Consider că perfecţionarea organizării practicii pedagogice depinde de rezolvarea următoarelor probleme : 1. Elaborarea unui program de practică pentru fiecare facultate, cu indicaţii precise privind modalităţile de efectuare a acesteia, scopul şi durata lor, conţinutul fiecărei forme de activitate metodică. 2. Fixarea definitivă a şcolilor de bază şi stabilirea unor criterii precise de selectare a cadrelor didactice pentru aceste şcoli. 3. Fixarea şi delimitarea concretă a scopului şi sarcinilor cabinetelor pedagogice din institute şi a membrilor catedrelor de psihologie-pedagogie în ceea ce priveşte practica pedagogică. 4. Reglementarea şi urmărirea amănunţită a orelor de practică pedagogică, poate chiar asimilarea lor cu orele de seminar. Lector metodist ELENA PAVLOPOL : „Are o foarte mare importanţă practica pedagogică continuă efectuată în şcolile de la sate o consider necesară, obligatorie nu numai pentru institutele pedagogice de 3 ani, ci pentru toate facultăţile care pregătesc cadrele de profesori. Ea familiarizează cu cerinţele actuale ale muncii de profesor la sate, cu condiţiile şi cerinţele predării diferenţiate ale unor obiecte („agricultură“ pentru Studenţii de la „ştiinţe naturale“). Dar eficacitatea acestei practici ridică o serie de probleme organizatorice. Pentru rezolvarea lor, sfaturile populare locale, conducerile cooperativelor de producţie nu acordă suficient sprijin deşi practic există condiţiile şi mijloacele necesare. Experienţa proprie a îndrumării practicii studenţilor Facultăţii de ştiinţe naturale în satul Bujoru ne-a arătat că o legătură stabilită din vreme cu organele locale, conducerea şcolii şi a cooperativei agricole de producţie poate duce la asigurarea operativă a unor condiţii optime efectuării unei practici eficace. Mai simplu ar fi însă dacă aceste probleme ar fi reglementate prin secţiile raionale de învăţămînt. Lector metodist OTILIA STAHIESCU : „Nu întotdeauna profesorii din şcolile de bază sunt suficient de pregătiţi pentru îndrumarea studenţilor la practică. O selecţie mai atentă ar fi necesară. De asemenea, pentru perfecţionarea pregătirii lor ar putea fi organizate cursuri de pregătire prin care să fie puşi la curent cu aspectele noi, moderne ale predării disciplinelor de specialitate. Şi încă ceva. Uneori profesori foarte buni din şcolile generale nu au timpul necesar pentru a se ocupa de grupul de practică. Aceştia ar trebui degrevaţi de un număr de ore, solicitaţi mai puţin la diversele acţiuni cu caracter social-cultural. * Sint cîteva păreri. Utilitatea unui schimb mai larg de opinii, de experiență, în legătură cu principalele probleme ale practicii pedagogice a fost reliefată în tot timpul discu- | fiilor. Ne adresăm deci cadrelor didactice din învățămîntul superior, profesorilor din şcolile de cultură generală, stu- I denţilor, invitîndu-i să ne co- munice părerile şi experienţa I lor în acest domeniu. II Cinematografe VIZITA (cinemascop) rulează la Patria, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; lînI 21.15. București, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21. Griviţa, orele 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Modern, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. PROCESUL DE LA NÜRNBERG (ambele serii) rulează la Republica, orele 9,30; 13; 16,45; 20.15. Feroviar, orele 9,30; 13 ; 16,30; 20,15. Floreasca, orele 9,30; 13; 16,30; 20. Excelsior, orele 10,45; 15,la 19. ȘAH LA rIEGE rulează la Luceafărul, orele 10; 12 ; 14; 16; 18,15; 20,30. Victoria, orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20.30. AUTORIZAȚIA DE CĂSĂTORIE rulează la Capitol, orele 10 ; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30. OLD SHATTERHAND (cinemascop) rulează la Tomis, orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Melodii, orele 9; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30. FEMEIA IN HALAT rulează la Central, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45; Cotroceni, orele 14,15; 16,30; 18,45; 21. JUDEX rulează la Lumina, orele 10 , 12; 14; 16; 18,15; 20,30. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET rulează la Union, orele 14,15 ; 16,30; 18,45; 21. SASA rulează la Doina, orele 11,30 ; 13,45; 16; 18,15; 20,30 — program pentru copii la ora 10. Giuleşti, orele 16; 18,15; 20,30. CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE? rulează la înfrăţirea, orele 10; 15,30; 18; 20,30. MARILYN rulează la Dacia, orele 9,30 14 în continuare ; 16,15; 18,30 ■ 20,4. " TRAGEŢI IN STANISLAS ! " ! rulează la Buzeşti, orele 9, ■X I 11,15; 15,30, 16; 18,30; 30,45. . • Arta, orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30. Flamura, orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. AMINTIRI DIN COFILAL’ B «IE rulează la Cringași, oral« WL i * I 18, 20. I VIAȚĂ DIFICILĂ rulează la Cosmos, orale 1$44; rulează la Bucegi, orele 16, 12,ÎS; 15,30; 18; 20,30. Viitorul, orele 15,30; 18; 20,30. TREI SURORII 1 ( ÎNVĂȚĂTORUL din VIGEVANO rulează la Gloria, orele 10; 12,15; 16; 18,15; 20,30. TATĂL SOLDATULUI rulează la Unirea, orele 16 ; 18,15; 20,30. ■ ULTIMUL MILIARDAR I rulează la Flacăra, orele 10; ■ 15,30; 17,45; 20. Midriţa, orele 9,45; 12, 14; 16,15; 18,30 ; 20,45. CAMERA INFORMĂ DE „L“ rulează la Vitan, orele 16; 18,15; 20,30. CAMERA ALBĂI ERMITAJUL; NOMAZII (ei-i nomascop); CUCERIREA TIMPULUI; AVENTURĂ ROMANTICĂI rulează la Timpuri Noi, orele 10—21 în continuare, NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR I (ambele serii — cinemascop) rulează la Popular, orele 10,30; 16,15; 19,30. MUNCILE LUI HERCULE rulează la Aurora, orele 9,15; t 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. I COLINA rulează la Moșilor, orele 1 5,30; o I 18; 20,30. e I ULTIMA CAVALCADĂ SPRE ISANTA CRUZ (cinemascop) rulează la Colentina, orele 14, 16; 18, 20. 1 _ DUMINICĂ LA ORA 6 - 1 rulează la Volga, orele 10, 12 , ■ 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Drumul Sării, orele 16; 18; 20. BOCCELUȚA 3 rulează la Rahova, orele 16 , I 18,15; 20,30. 8 ÎNDRĂZNEȚUL PARDAIL- IOAN (cinemascop) rulează la Progresul, orele 14,30; 16,30; 18,30; I 20,30. 1 " |#i DE LEGHE PE AMA- _ ZOANE f rulează la Lira, orele 15,30; 18; 20,30. I FATA LUI BUBE ‘ rulează la Pacea, orele 15,45 , 18; 20,15, rulează la Munca, orele 16, 18, 20. CATIFEAUA NEAGRĂ s rulează la Ferentari, orele 16; 18,15; 20,30. £ CRIMINALUL IN VACAN-j “ îo.^rIMS; °2T!e 9'4Î| I Televiziune Miercuri 2 februarie I 19 . Jurnalul televiziunii (I); 19,15 : Emisiune de ştiinţă şi I tehnică pentru pionieri şi şcolari ; 20,00 : Ancheta T. V.; I 20,40 : Recitalul baritonului ■ Ladislau Konya ; 21,00 : Aspecte de la campionatul european de patinaj artistic, I (transmisiune de la Bratislav 1 1 1 I I I 18. 20. Gadm din filmul „Depășirea*