Scînteia Tineretului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5195-5219)

1966-02-01 / nr. 5195

I Speranţe şi nemulţumiri după „Cupa speranţelor“ I­­are. n ianuarie, patina-torii vitezişti sau artistici au avut un sezon plin în competiţii. Acum cîteva zile „spe­ranţele“ s-au în­­tîlnit la Miercu­rea Ciuc, într-o ■ competiţie a lor : „Cupa spe-I ranţelor“, iar la sfîrşitul săptămînii trecute patina­torii artistici şi-au dispu- I tat întîietatea pentru eu- I cerirea titlului de campion al­­ ţării. I Evenimentele s-au consem- I nat la timpul potrivit prin " graiul cifrelor de performan- I ţă şi evident, comentariile ul- I terioare asupra evoluţiei uno­ra sau altora sunt încă utile I in perspectivă. De aceea, am I solicitat o convorbire cu prof. ■ FLORIN GAMULEA, antrenor ■ federal. I — Evoluţia patinatorilor B artistici a prilejuit opinii fa­­■ vorabile şi din partea unor I specialişti străini prezenţi la ■ competiţie... I — Aceasta ne-a bucurat , deoarece se ştie, patinajul ar­­­­tistic este încă foarte tînăr în ■ ţara noastră. Aprecierile u- I nor arbitri din Cehoslovacia, R.D.G. şi U.R.S.S. prezenţi I în juriul de concurs au con- 1 firmat că In această preten­ţioasă ramură sportivă avem I acum nume consacrate: Ele-­­ na Moiş, perechea: Letiţia Păcuraru-Radu Ionian, cîşti- I gători ai titlurilor de cam- I pioni la seniori, patinatori descoperiţi cu cîţiva ani în I urmă ca elemente tinere, I deosebit de dotate. Valoarea apreciabilă la care concurea- B ză aceştia, dovedeşte un I salt către performanţă la care au contribuit deopotrivă , condiţiile mai bune de antre- I nament şi competiţii, străda­nia demonstrată de fiecare I patinator în parte în ridica- I rea măiestriei sale sportive. In ansamblu, finaliştii ac- I tualei ediţii a campionatului I au arătat o creştere de formă. Există totuşi încă unele la­ I cine: în probele de seniori­­ sunt totuşi puţini concurenţi la valoarea reclamată de ta­­■ h­a unei asemenea întreceri.­­ Chiar şi printre cei prezenţi s-a constatat un decalaj su- a­părător: Elena Moiş a cuce­­­­rit titlul la aproape 300 p, diferenţă de a doua clasată, B iar DomSnici peste 100 p. faţă I de ur­mătorul, Nicolae Belu. — In ce fel se explici „de- I cal­ajul" şi numărul redus de ■ participanţi ? — Evident, cauzele se află I în lipsa de preocupare a unor I cluburi faţă de patinaj şi în­­m deosebi de cel artistic. La ora B actuală, doar din Bucureşti ■ putem numi cîteva secţii cu o­­ activitate corespunzătoare : Di- I namo, Constructorul. De altfel ■ după cum se ştie, la finalele a republicane au evoluat doar ■ patinatori din Bucureşti. Unele ■ cluburi din Cluj, Braşov, Tg. - Mureş care au secţii de pati- I naj artistic nu şi-au putut ■ pregăti sportivii în mod satis- I făcător pentru competiţie. In perspectivă — şi aceasta ■ destul de apropiată — se a­­g nunţă un lot mai mare, mai X 'm­aigen­,îni'CHVCTSc-vflru-juiinrl. B care promit şi care au con- I firmat aşteptările zilele trecu- I te, evoluînd cu exerciţii com- B puse din elemente cu un ri- B dicat grad de dificultate. Din- I tre aceştia, s-au detaşat spe­ri ranţe autentice: Sandu Dra- B goş, Beatrice Huştiu, Rodica I Dîdă. * — Speranţele la artistic, ■ confirmă, dar ce consideraţii­­ acordaţi viteziştilor ? — Cupa speranţelor, la a III-a ediţie, şi-a arătat cu pri­sosinţă utilitatea. In plutonul celor mai mici patinatori, certe ■ posibilităţi au arătat: Elisabe-Convorbire cu prof. Florin Gămulea, antrenor federal la Sokaci şi Ladislau Coros (Tg. Mureş), Paul Romaşcanu şi Gheorghe Fazekaş (Dinamo Bucureşti), ca şi Ana Ma­ria Berindei (Cluj), Anelise Ştefania (Braşov). Aspiraţii la cucerirea titlului de cam­pion al ţării au demonstrat în etapele preliminarii şi sporti­vii clujeni Eleonora Laurenţiu, Gh. Varga, Timiş Horea, spor­tivii din Tg. Mureş, Ileana Tasnadi, Antal Ilona ca şi bucureştenii Emilian Papuc, Dan Lăzărescu, Viorica To­­mescu. Este de aşteptat din partea acestora ca şi a tuturor finaliştilor o comportare me­ritorie, în urma căreia să pu­tem înlocui vechile perfor­manţe. — In ceea ce priveşte pre­gătirea concurenţilor, cum a­­preciaţi aportul antrenorilor, arbitrilor şi al celorlalţi spe­cialişti ? — Aşa cum se cunoaşte de ani de zile în patinaj nu dis­punem încă de un corp masiv de specialişti, la curent cu me­todele moderne, la zi cu nou­tăţile din patinajul internaţio­nal. Există încă un număr re­dus de antrenori la patinaj ar­tistic mai cu seamă (din care pricină unele secţii se pierd pe drum, cum s-a întîmplat la Miercurea Ciuc, Braşov şi Chiar în Bucureşti). Lipsa antrenorilor, a unor specia­lişti­ bine pregătiţi influen­ţează negativ creşterea rîndu­­rilor patinatorilor şi direct pregătirea sportivilor. Este a­­devărat, nici federaţia de spe­cialitate n-a intervenit destul de eficace în această proble­mă , soluţiile, măsurile adop­tate pînă acum nu s-au dove­dit cele mai potrivite. Patinajul şi-a apropiat în ul­tima vreme foarte mulţi prie­teni. Centrele de copii din Bucureşti sau provincie sunt populate în fiecare zi. Din r­ândul miilor şi miilor de tineri pasionaţi de patinaj, cresc viitorii campioni şi de aceea instruirea acestora de la primii paşi pe gheaţă trebuie făcută sistematic, prin metode moderne, de instruc­tori şi antrenori bine pregătiţi, într-un număr corespunzător cu cerinţele actuale. In activi­tatea federaţiei de specialitate, ni se pare că această problemă, asigurarea unui număr cores­punzător de cadre tehnice care să iniţieze şi să pregătească viitorii performeri, n-a consti­tuit a­­ul­ obiectiv, prin saljiu.. Fr. ca urmare, şi din această cau­ză avem încă puţini patinatori de performanţă în rîndul cărora există decalaje supărătoare. In plin sezon, patinajul tre­buie să constituie nu numai sub aspect competiţional o chestiune „la ordinea zilei“ care reclamă o preocupare a­­tentă, gospodărească din par­tea tuturor factorilor răspun­zători : cluburile sportive, fe­deraţia de specialitate a U.C.F.S. VASILE RANGA SPORT . In etapa a Vl-a a campionatului republi­can de handbal femi­nin s-au înregistrat două surprize : Ştiinţa Bucureşti, după ce conducea cu 8—4 la pauză, a terminat 1a egalitate, 10—10, cu Rulmentul Braşov in partida disputată la Braşov, la Sibiu. Con­fecţia Bucureşti a ob­ţinut o surprinzătoare victorie In faţa forma­ţiei C.S.M. din locali­tate, pe care a Invins-o cu scorul de 4—2 (4—1). Alte rezultate : Rapid Bucureşti — Tractorul Braşov 7— 5 (4—3) ; Ştiinţa Ti­mişoara — Voinţa O­­dorhei 19—4 (9—1) ; Mureşul Tg. Mureş — Liceul nr. 4 Timişoara 16—3 (7—1).. • Campionatul re­publican de hochei pe gheaţă s-a Încheiat, dar jucătorii noştri fruntaşi se află în fa­ţa unor noi evenimen­te importante. Aşa după cum am mai a­­nunţat, la Universiada de iarnă din Italia, iar PE SCURT­ ea noastră va fi pre­zentă atît în turneul de hochei pe gheaţă cit şi la patinaj artis­tic. Lotul român cu­prinde următorii 17 ju­cători : Dumitra?, So­­fian, Ionescu, Făgăraş, Varga, Vacar, Scheau, Szabo I, Calamar, Ba­­şa, T. Andrei, T. Şte­fan, Szaba II, Ştefa­­nov, Florescu, Pană şi Mihălescu. Apoi, între 18 şi 21 februarie, la patinoa­rul artificial „23 Au­gust* din Capitali se va desfăşura „Cupa o­­raşului Bucureşti*, la care vor participa e­­chipe de club din R.S. Cehoslovacă (Spartak Plsen), U.R.S.S. (Dana­­gova Riga) şi selecţio­natele de seniori şi ti­neret ale oraşului Bucureşti. (Agerpres) Popas la cabana Cristianu Mare Pe oglinda de gheaţă a patinoarului de la Floreasca Foto: ŞERB­AN TUDOR Foto:­AGERPRES Neajunsuri mici la mari competiţii In actualul sezon programul com­­petitional de schi se arată destul de bogat. Cel puţin pina in pre­zent. La fiecare sfirşit de săptămină pe pirlii­e din Predeal, Poiana Brnsttv nri Priceai, schiorii noştri fruntaş! şi-au disputat Întîietatea în spectaculoasele probe alpine şi de fond. Săritorii de la trambulină şi-au luat şi ei „zborul’ de pe trambulina mijlocie din Poiana Bra­şov. Socotim foarte utilă această hotărîre a federaţiei de specialita­te şi cu siguranţă că ea va da roade mai ales că natura se a­­rată anul acesta destul de darnică. Concursul de la Poiana Braşov, dotat cu „Cupa Postăvarul", de la sfirşitul săptămînii trecute, a scos însă la iveală mici neajunsuri care estompează eforturile depuse. Menţionăm mai întii o slabă popu­larizare locală a concursului. Ci­­teva afişe lipite ici-colo anunţau un concurs care se desfăşurase ca o săptămină in urmă. (Este vorba de „Cupa Dinamo“). Noroc că or­ganizatorii „Cupei Tractorul“ au fost ceva mai Întreprinzători şi în dimineaţa întrecerilor de fond au acoperit neglijenţa altora. Despre „Cupa Postăvarul“, rezervată pro­belor alpine, nici o vorbă, și, de aceea, ea s-a desfășurat In cel mai perfect anonimat. Un alt neajuns a fost semnalat pe pîrtie. Insuficienta betelor pentru trasarea pîrtiei a dus la o intîrziere destul de mare a con­cursului. Spre exemplu , slalomul special pentru juniorii mici s-a desfăşurat in jurul orei 16, aproape de Inserare. Se pare că și nume­rele de concurs sunt insuficiente. Este oare atit de dificil pentru comisia regională de schi ca aceste mici neajunsuri să fie Înlăturate ? A. ZAMFIRESCU Meci de polo pe apă intre elevii şcolilor sportive din Capitală (Bazinul de înot din sala Floreasca) INFORMAŢII Printr-un decret al Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Valeriu Georgescu a fost nu­mit în calitate de trimis ex­traordinar şi ministru pleni­potenţiar al Republicii Socia­liste România în Izrael. Luni, 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit în audien­ţă pe dr. Cesimir Cisar, în legătură cu apropiata prezen­tare a scrisorilor sale de acre­ditare ca ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Socialiste Cehoslova­ce în Republica Socialistă Ro­mânia. In cadrul manifestărilor consacrate comemorării unui sfert de veac de la asasinarea de către legionari a lui Con­stantin David, la liceul nr. 32 din Bucureşti a avut loc o conferinţă. Profesoara Cecilia Popovici a vorbit elevilor din clasele superioare despre via­ţa şi activitatea lui Constantin David, activist de seamă al Partidului Comunist Român. Comitetul Fundaţiei „Dar­ling“ la recomandarea Comite­tului de experţi în domeniul malariei de pe lingă Organiza­ţia Mondială a Sănătăţii, a decernat academicianului pro­fesor Mihai Ciucă, Premiul şi Medalia pentru lucrări excep­ţionale privind patologia, etio­logia, epidemiologia, terapeu­tica şi profilaxia paludismului şi pentru lupta împotriva aces­tei maladii. In sălile Muzeului de artă din Tg. Mureş s-a deschis ex­poziţia de artă plastică româ­nească din colecţia „M. Wein-­­­berg“. Ea cuprinde peste 100­0 de picturi în ulei şi desene din B operele lui Iser, Petraşcu, B­­allady, Tonitza, Ciucurencu _ şi alţii. * I Ansamblul de stat de eiiter­­­ce şi dansuri populare din _ R. P. Albania şi-a încheiat ■ turneul în regiunea Bacău cu­­ un spectacol prezentat dumi­nică seara în sala Casei de I cultură a sindicatelor din o­ I raşul Bacău. Solii artei popu-­­ lare albaneze au fost răsplătiţi­­ cu vii aplauze de publicul bă-­­ căoan. Din iniţiativa Consiliului lo­cal al sindicatelor şi a Comite- B lului orăşenesc de cultură şi ■ arid, la Braşov s-a deschis sta- g­­iunea folclorică permanentă­­ de spectacole ale artiştilor a­­matori. In fiecare luni seara, pe­­ scena palatului culturii din B Braşov vor evolua cele mai­­ bune formaţii de amatori, care­­ s-au impus cu prilejul diferite­ § lor concursuri. Primul spectacol a fost prezentat luni seară de­­ Ansamblul de cintece şi dan-­­­suri al Uzinelor de autocamioa-­­ ne „Steagul roşu". (Ager­pres) TELEGRAMA Cu ocazia celei de a XX-a ■ aniversări a proclamării R. P. ■ Ungare, ministrul afacerilor­­ externe al Republicii Socialis- ■ te România, Corneliu Mănescu, ■ a trimis o telegramă de fel­ei- I țări ministrului afacerilor ex- ■ terne al Republicii Populare Ungare, Péter János. Buna organizare a muncii (Urmare din pag. 1) fiecare tînăr să-şi ridice conti­nuu calificarea, să aplice in practică cele învăţate, aşa du­pă cum prevede noul proiect de statut. Organizaţia noastră se angajează să transporte in pri­măvară 400 tone de gunoi de grajd, contribuind astfel la ri­dicarea fertilităţii solului, sar­cină de mare importanţă pentru cooperativa noastră". Experienţa oamenilor, dorin­ţa lor de mai bine, cunoaşterea temeinică a prevederilor noului statut al cooperativei de pro­ducţie, în lumina căruia au dis­cutat, au făcut ca participanţii la dezbateri să vina cu propu­neri bine chibzuite, menite să îmbogăţească planul de măsuri tehnico-organizatorice, pus în dezbaterea adunării. în acest sens, cooperatorii Ion Ene, Ma­rin Angh­el, Traian Ivan, Ni­colae Anghel şi alţii s-au refe­rit la legătura strînsă dintre buna organizare a muncii, ridi­­c 1 2 3 4 carea continuă a nivelului de pregătire a cooperatorilor şi producţiile sporite obţinute de aceştia în comparaţie cu altele. „Citim in ziare că In alte cooperative agricole au fost ob­ţinute producţii mult mai mari de lapte, care şi lină decit am obţinut noi, spunea tov. COS­­TICĂ DOBRE. In acest sector producţiile depind In mare mă­sură de organizarea muncii, de felul cum sunt îngrijite şi fura­tate animalele, de priceperea lucrătorilor din zootehnie, de dragostea lor pentru această profesiune. In brigada tov. Ene Gh. Ion planul a fost de­­­­păşit cu 100 litri lapte pe cap de vacă furajată, in timp ce In brigada a doua planul nu a fost realizat. Mă gindesc că ar fi bine să trecem la o nouă se­lecţie a vacilor, iar furajarea lor să se facă in funcţie de pro­ducţia dată cu raţii clntărite. Pentru a ridica şi acest sector la nivelul posibilităţilor, 2—3 tovarăşi din consiliul de con­ducere să fie Însărcinaţi să se ocupe şi permanenţă de buna organizare a muncii in zooteh­nie ■, să fie indiguit izlazul pen­tru o producţie mai bună de lin. AŞ propune, de asemenea, să se revizuiască şi sistemul de retribuţie suplimentară în func­ţie de producţiile obţinute“. 4) va) ; 23.30 : Jurnalul televiziu-I nii (II). Buletinul Meteoro­logic. De ce sub normă ? (Urmare din pag. I) tă a tinerilor care de-abia au păşit pragul producţiei, îi lasă să se descurce singuri, să-şi procure cum ştiu sculele şi celelalte materiale necesare. Măsura propusă de organiza­ţia U.T.C. — spunea inginerul Munteanu Dorin, responsabil cu producţia şi calificarea în comitetul U.T.C. pe uzină — privind dotarea tinerilor cu un stoc de scule, dispozitive şi verificatoare, nu a fost însă rezolvată de către conducerea tehnică a secţiilor, deşi toţi s-au declarat de acord cu ea. — Zilele trecute, am avut de executat un reper pretențios, spunea Drăgan Nicolae. Teh­nologia prevede ca aparat­ de control un ceas comparator. Nu îl aveam. Am spus tov. maistru Voinea că nu pot lu­cra fără acest aparat. El m-a trimis să-i cer maistrului Cus­tură, acesta m-a trimis la ma­gazie, iar magazinerul mi-a spus că îi lipsește. Tot atît de greu ne procurăm și alte scule, în deosebi diamante pentru rectificarea abrazivelor. — Eu — spunea tînărul Pavel Dînsoreanu, nu am lu­crat din 7 pînă în 20 ianuarie fiindcă mașina mea a fost de­fectă. In asemenea situaţii ni se dă să executăm lucrări oca­zionale, cînd se găsesc, iar cînd nu ne pierdem timpul. Un exemplu similar a dat şi tî­nărul Petru Nojogan. „Cînd maşina mea a intrat în repa­raţie capitală — spunea el — am fost pus să lucrez o lună şi jumătate numai în schim­bul III.“ Şi mai curios este un alt as­pect în secţia maşini-unelte. Unii maiştri îi lasă pe munci­tori să-şi procure singuri de lucru. „Cînd i-am raportat maistrului Bălan că nu mai am piese, m-a trimis să-mi caut eu „ceva“ pe la tratamente termice — spunea tînărul No­jogan. Secretarul comitetului U.T.C. pe uzină şi inginerul Munteanu Dorin au confirmat şi ei că la maşini-unelte există o ase­menea practică. Conducerea secţiei are obligaţia să impună ordinea cuvenită în repartiza­rea sarcinilor pe oameni, să ceară maiştrilor să-şi organi­zeze în aşa fel munca în ate­lierele de care răspund, incit asemenea situaţie să fie evi­tată. Un exemplu de modul în care poate fi soluţionată pro­blema asigurării permanente şi judicioase a fiecărui tînăr cu repere şi condiţii optime de muncă, îl constituie atelie­rul maistrului Moraru Iile. Aici s-a experimentat cu bune rezultate un sistem de organi­zare a producţiei pe repere, maşini şi oameni. La început de lună se întocmeşte un gra­fic cu sarcinile concrete ale fiecărui muncitor, el ştiind precis ce operaţii are de exe­cutat în cursul lunii respec­tive, ce materiale şi scule tre­buie să-şi procure din timp. Acest sistem permite specia­lizarea oamenilor pe anumite repere, favorizează creşterea productivităţii maşinilor şi îm­bunătăţirea calităţii pieselor. El trebuie extins în toate cele 5 ateliere de la uzinare. Cauzele pentru care unii ti­neri nu-şi realizează sarcinile, sunt cunoscute. Organizaţi­ile U.T.C., în colaborare cu grupele sindicale şi conduce­rile tehnico-administrative ale secţiilor, să stabilească cele mai adecvate măsuri prin care tinerii să fie ajutaţi concret în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Colocviu despre pasiune (Urmare din pag. I) — Vin, şi vin destul de des. — Cum vă recreaţi ? — De obicei, îmi caut alte preocupări. Da, să zicem că lucrez la elaborarea unei lu­crări în domeniul Teoriei nu­merelor, şi simt că nu mai merge. Cîteva zile mă ocup de maşinile de calcul... Sînt şi inginer electronist. — Şi asta s-ar chema re­creare ? — Da, da, pe cuvînt ! — Dacă vă daţi cuvîntul, nu mai am nici o îndoială. Teza sa de doctorat (1961) se intitulează astfel: „Unici­tatea descompunerii în fac­tori primi în inele de întregi ai lui Cirichiet“. (Nu, nu in­sistaţi, nu se poate „tradu­ce“!) Teza propunea o meto­dă nouă şi ajungea la rezul­tate noi. Dar unde este poe­zia ? — acea poezie a mate­maticii... — In zile şi nopţi de medi­taţii, în căutarea, dacă vreţi, a cuvintului potrivit, a rimei exacte, a soluţiilor novatoare, şi în posibilitatea aplicării lor. — Dacă ar fi să ne referim la Teoria numerelor şi prac­tică... — Sau mai bine, în general — la teoriile abstracte şi practică. Şi aş lua un exem­plu, logica matematicii. Oare­­ se bănuia la începuturi, şi chiar mai tîrziu, aplicabilita­tea de azi ? Şi iată că s-a do­vedit de mare folos în dome­niul construcţiilor maşinilor electronice de calcul, al cen­tralelor electronice şi tradu­cerilor automate. Deci, reve­nind la Teoria numerelor, n-ar fi exclus ca într-o zi, care s-ar putea să nu fie prea îndepărtată... — Studenţii întîmpină difi­cultăţi în însuşirea acestei materii ? — Intere­să mă fac înţeles, şi să-i îndemn spre ceea ce este mai greu, şi să le cultiv plăcerea de a rezolva proble­me grele. Da, această plăcere se poate cultiva, cu răbdare, mi-a dovedit-o profesorul meu, academicianul Moisil. După absolvirea, în acelaşi an, a celor două facultăţi (Electrotehnică şi Matematică şi Fizică) Constantin P. Po­povici a început să lucreze la Institutul de fizică (ulterior, Institutul de fizică atomică), apoi la Institutul de mine­­ şi, în sfîrşit, din 1957, la Fa­cultatea de matematică şi mecanică. Sub îndrumarea academicianului Moisil a lu­crat — împreună cu alţi co­legi, cu Paul Constantinescu, Mariana Corai-Nedelcu şi in­ginerii Leon Linovschi, Gheor­ghe Ioanin­a— în colectivul de mecanisme automate. Colecti­vul acesta s-a îmbogăţit me­reu cu forţe noi şi este cu­noscut azi, prin lucrările pu­blicate, în întreaga lume. — Congrese, consfătuiri la care aţi participat peste gra­niţă ? — Da... Primul congres de automatică de la Moscova, alte două consfătuiri, tot la Moscova, Congresul matema­ticienilor maghiari, o consfă­tuire de topologie la Praga... — Aveţi lucrări în pregă­tire ? — Am scris un curs de arit­metică pentru anul I. Pun la punct un curs de maşini de calcul. Aş vrea să scriu o carte de popularizare a Teo­riei numerele­. Articole pen­tru revistele de specialitate. — Şi vă ajunge timpul ?... — Trebuie să-mi ajungă. — Ca matematician, poate aveţi un secret ? — Am o convingere: că sunt de folos. Am şi plăcerea de a învăţa eu şi de a-i în­văţa pe cei mai tineri. Deci, nu deţin nici un secret. Mă străduiesc, învăţ, caut să merg mai departe, ştiu că nu am voie să bat pasul pe loc, în faţa fiecăruia dintre noi se deschide azi un imens cîmp de activitate ştiinţifică, soli­citările sînt nenumărate. Timpul meu ? Aş vorbi de timpul nostru, al tuturor; şi toţi la un loc avem mult timp: forţele şi timpul se unesc pentru progresul ştiin­ţei româneşti. ...Şi fiindcă veni vorba de timp, trebuie să ne grăbim: îl aşteaptă studenţii. Nu în­cape nici o îndoială, este se­ver cu ei... Dar să admitem că un pasionat, vrînd să in­sufle şi altora pasiune, nu poate fi decit sever. Cum se învaţă arta de a învăţa pe alţii? (Urmare din pag. I) Lector metodist ION CÎR­­LAN: „Cred că pentru re­glementarea sistemului de organizare şi de desfăşurare a practicii studenţilor din insti­tutele pedagogice de 3 ani se poate folosi în bună măsură experienţa liceelor pedagogice şi a institutelor de 2 ani, unde lucrurile sunt destul de bine puse la punct. Consider că per­fecţionarea organizării practi­cii pedagogice depinde de re­zolvarea următoarelor proble­me : 1. Elaborarea unui program de practică pentru fiecare facultate, cu indicaţii precise privind modalităţile de efec­tuare a acesteia, scopul şi du­rata lor, conţinutul fiecărei forme de activitate metodică. 2. Fixarea definitivă a şco­lilor de bază şi stabilirea unor criterii precise de selectare a cadrelor didactice pentru a­­ceste şcoli. 3. Fixarea şi delimitarea concretă a scopului şi sarci­nilor cabinetelor pedagogice din institute şi a membrilor catedrelor de psihologie-pe­dagogie în ceea ce priveşte practica pedagogică. 4. Reglementarea şi urmări­rea amănunţită a orelor de practică pedagogică, poate chiar asimilarea lor cu orele de seminar. Lector metodist ELENA PAVLOPOL : „Are o foarte mare importanţă practica pe­dagogică continuă efectuată în şcolile de la sate o consider necesară, obligatorie nu nu­mai pentru institutele peda­gogice de 3 ani, ci pentru toa­te facultăţile care pregătesc cadrele de profesori. Ea fami­liarizează cu cerinţele actuale ale muncii de profesor la sate, cu condiţiile şi cerinţele predării diferenţiate ale unor obiecte („agricultură“ pentru Studenţii de la „ştiinţe natu­rale“). Dar eficacitatea aces­tei practici ridică o serie de probleme organizatorice. Pen­tru rezolvarea lor, sfaturile populare locale, conducerile cooperativelor de producţie nu acordă suficient sprijin deşi practic există condiţiile şi mijloacele necesare. Expe­rienţa proprie a îndrumării practicii studenţilor Facultă­ţii de ştiinţe naturale în sa­tul Bujoru ne-a arătat că o legătură stabilită din vreme cu organele locale, conduce­rea şcolii şi a cooperativei a­­gricole de producţie poate duce la asigurarea operativă a unor condiţii optime efec­tuării unei practici eficace. Mai simplu ar fi însă dacă a­­ceste probleme ar fi regle­mentate prin secţiile raionale de învăţămînt. Lector metodist OTILIA STAHIESCU : „Nu întotdeau­na profesorii din şcolile de bază sunt suficient de pre­gătiţi pentru îndrumarea studenţilor la practică. O se­lecţie mai atentă ar fi nece­sară. De asemenea, pentru perfecţionarea pregătirii lor ar putea fi organizate cursuri de pregătire prin care să fie puşi la curent cu aspectele noi, moderne ale predării disciplinelor de specialitate. Şi încă ceva. Uneori profesori foarte buni din şcolile gene­rale nu au timpul necesar pentru a se ocupa de grupul de practică. Aceştia ar trebui degrevaţi de un număr de ore, solicitaţi mai puţin la di­versele acţiuni cu caracter so­cial-cultural. * Sint cîteva păreri. Utilita­tea unui schimb mai larg de­­ opinii, de experiență, în legă­tură cu principalele probleme­­ ale practicii pedagogice a fost reliefată în tot timpul discu- | fiilor. Ne adresăm deci cadre­lor didactice din învățămîntul­­ superior, profesorilor din şco­lile de cultură generală, stu- I denţilor, invitîndu-i să ne co-­­ munice părerile şi experienţa I lor în acest domeniu. I­I Cinematografe VIZITA (cinemascop) rulează la Patria, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; lîn­I 21.15. București, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21. Griviţa, orele 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Modern, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. PROCESUL DE LA NÜRN­BERG (ambele serii) rulează la Repu­blica, orele 9,30; 13; 16,45; 20.15. Feroviar, orele 9,30; 13 ; 16,30; 20,15. Floreasca, orele 9,30; 13; 16,30; 20. Excelsior, orele 10,45; 15,la­ 19. ȘAH LA rIEGE rulează la Luceafărul, orele 10; 12 ; 14; 16; 18,15; 20,30. Victo­ria, orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20.30. AUTORIZAȚIA DE CĂSĂ­TORIE rulează la Capitol, orele 10 ; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30. OLD SHATTERHAND (cinemascop) rulează la Tomis, orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Melodii, orele 9; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30. FEMEIA IN HALAT rulează la Central, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45; Cotroceni, orele 14,15; 16,30; 18,45; 21. JUDEX rulează la Lumina, orele 10 , 12; 14; 16; 18,15; 20,30. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET rulează la Union, orele 14,15 ; 16,30; 18,45; 21. SASA rulează la Doina, orele 11,30 ; 13,45; 16; 18,15; 20,30 — pro­gram pentru copii la ora 10. Giuleşti, orele 16; 18,15; 20,30. CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE? rulează la înfrăţirea, orele 10; 15,30; 18; 20,30. MARILYN rulează la Dacia, orele 9,30­­ 14 în continuare ; 16,15; 18,30­ ■ 20,4.­­ " TRAGEŢI IN STANISLAS ! " ! rulează la Buzeşti, orele 9, ■X I 11,15; 15,30, 16; 18,30; 30,45. . • Arta, orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30. Flamura, orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. AMINTIRI DIN COFILA­­L’ B «IE rulează la Cringași, oral« WL i * I 18, 20. I VIAȚĂ DIFICILĂ rulează la Cosmos, orale 1$44; rulează la Bucegi, orele 16, 12,ÎS; 15,30; 18; 20,30. Viitorul, orele 15,30; 18; 20,30. TREI SURORII 1 ( ÎNVĂȚĂTORUL din VIGE­­VANO rulează la Gloria, orele 10;­­ 12,15; 16; 18,15; 20,30. TATĂL SOLDATULUI rulează la Unirea, orele 16 ; 18,15; 20,30. ■ ULTIMUL MILIARDAR I rulează la Flacăra, orele 10; ■ 15,30; 17,45; 20. Midriţa, orele 9,45; 12, 14; 16,15; 18,30 ; 20,45. CAMERA IN­FORMĂ DE „L“ rulează la Vitan, orele 16; 18,15; 20,30. CAMERA ALBĂI ERMITAJUL; NOMAZII (ei-i nomascop); CUCERIREA TIMPULUI; AVENTURĂ RO­MANTICĂI rulează la Timpuri Noi, orele 10—21 în continuare, NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR I (ambele serii — cinemascop) rulează la Popular, orele 10,30;­­ 16,15; 19,30. MUNCILE LUI HERCULE rulează la Aurora, orele 9,15; t­­ 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30.­­ I COLINA rulează la Moșilor, orele 1 5,30; o I 18; 20,30. e I ULTIMA CAVALCADĂ SPRE I­­­SANTA CRUZ (cinemascop) rulează la Colen­­tina, orele 14, 16; 18, 20. 1 _ DUMINICĂ LA ORA 6 - 1 rulează la Volga, orele 10, 12­ , ■ 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Dru­mul Sării, orele 16; 18; 20. BOCCELUȚA 3 rulează la Rahova, orele 16 ,­­ I 18,15; 20,30. 8 ÎNDRĂZNEȚUL PARDAIL-­­ I­OAN (cinemascop) rulează la Pro­gresul, orele 14,30; 16,30; 18,30;­­ I 20,30. 1 " |#i DE LEGHE PE AMA­­- _ ZOANE f rulează la Lira, orele 15,30;­­ 18; 20,30. I FATA LUI BUBE ‘ rulează la Pacea, orele 15,45 , 18; 20,15, rulează la Munca, orele 16, 18, 20. CATIFEAUA NEAGRĂ s rulează la Ferentari, orele 16; 18,15; 20,30. £ CRIMINALUL IN VACAN-j “ îo.^rIMS; °2T!e 9'4Î| I Televiziune Miercuri 2 februarie I 19 . Jurnalul televiziunii (I); 19,15 : Emisiune de ştiinţă şi I tehnică pentru pionieri şi şco­­lari ; 20,00 : Ancheta T. V.; I 20,40 : Recitalul baritonului ■ Ladislau Konya ; 21,00 : As­pecte de la campionatul euro­­p­­ean de patinaj artistic, I (transmisiune de la Bratisla­v 1 1 1 I I I 18. 20. Gadm din filmul „Depășirea*

Next