Scînteia Tineretului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5247-5272)
1966-04-01 / nr. 5247
0 3TAFETA STRĂBATE i uzii ! 0 Circuit deschis pen-| tru experienţa înaintată | 0 Cum s-a dezlegat | „enigma" depăşirii tole- | rantelor 0 Ce-au învăţat seu- i ierîi de la strungari ■ despre... scule | 0 Maşini cunoscute pe | de rost înainte de a sosi în uzină | n grup de tineri în jurul unui strung. In mijlocul lor — tot un tînăr — Mihai Dăscălescu, strungar fruntaş în secţia C. El demonstrează tovarăşilor săi de muncă avanta j jele pe care le are, pentru creşterea productivităţii muncii, unul din dispozitivele create de el. Intr-o jumătate de oră, poate şi mai puţin, experienţa unui strungar fruntaş I s-a multiplicat. I Intr-o uzină cum e cea din Sinaia, în care lucrează sute de muncitori pricepuţi, cu bo- gată experienţă, trebuie să existe, în mod firesc, un circuit I al acestei experienţe. Şi există. Pe el circulă, prin grija organizaţiei U.T.C. şi a comitetu- lui sindicatului, de la un capăt | la altul al uzinei, ca o ştafetă, experienţa înaintată. I ...Vasile Ţapu, şef de echipă | la montaj şi secretar al organizaţiei U.T.C., s-a prezentat | într-o zi la comitetul U.T.C. | pe uzină. „Cei de la prelucrări — s-a adresat el secretarului I — continuă să ne trimită pie- | se care nu se încadrează în * toleranțe. I-am sesizat, î-am I parasesizat. Nu se vede nici o | schimbare...“ Șeful de brigadă avea drep- I tate. Dar nu la asta se gîndea | secretarul acum. Se gîndea ce-ar trebui făcut pentru ca I la prelucrări să crească exi- | genţa. Trebuia găsită o solu- ţie. .. Discuţii pe această temă, cu | cei din prelucrări, se mai purtaseră. Ei susţineau sus şi tare I că lucrează atent. Asta era | adevărat. Dar unii, în grabă, _ „uitau“ să măsoare piesele cu I micrometrul. „Am reglat ma- | şina — spuneau ei — avem _ siguranţa“. Dar tocmai „sigu- I C. PRIESCU tContinuare in nna. a ll-a) I „Pentru azi nu mai sunt bilete“. Cine n-a auzit refrenul ce-l acompaniază pe trecătorul de pe marile bulevarde care intră în zona cinematografelor sau a sălilor teatrale: „N-aveţi un bilet în plus în ciuda sutelor de mii de televizoare care aduc în casele noastre lumea scenei, filmului şi a pupitrului de concert, sălile de spectacol sunt tot mai mult solicitate. Setea de cultură şi de frumos a oamenilor ridică însă nenumărate aspecte noi în ceea ce priveşte difuzarea biletelor de spectacol, devenită, fără îndoială, o adevărată problemă. „Cum vă procuraţi bilete la spectacole ?“ Iată întrebarea pe care am adresat-o tinerilor de la Fabrica de maşiniunelte şi agregate Bucureşti, Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, I.P.R.S. Băneasa. Prima categorie de răspunsuri se referă la spectacolele cinematografice. A reieşit, surprinzător, în ciuda marelui număr de bilete pentru spectacole distribuite în cadrul unora din întreprinderile respective de către difuzorii voluntari, că cei mai mulţi tineri îşi rezolvă singuri această problemă. „Ne cumpărăm singure biletele pentru cinematograf — au răspuns Căileanu Tincuţa, Iscrate E., Dogaru Elena şi Tică Jana de la I.S.P.H. — De cele mai multe ori recurgem însă la invariabila şi adeseori ineficacea întrebare: n-aveţi un bilet în plus ? Mai de folos sînt însă cunoştinţele care au timp să stea dimineaţa la rînd în faţa ghişeelor sau, cele mai eficace, rudele ieşite la pensie“. Sau: „Biletele încercăm să le procurăm de la casa de bilete înainte de spectacol; în cazul în care nu reuşim, renunţăm“. (Voitis Maria, Ion Maria, Petrişor Paula etc. de la I.P.R.S. Băneasa). Chiar şi la F.M.U.A.B., unde difuzarea biletelor pentru spectacole este mai judicios organizată pe linie sindicală, răspunsurile demonstrează că mai mult de jumătate din tinerii uzinei încearcă să se descurce în această privinţă prin forţe proprii. Şi nu sînt rare cazurile cînd nu reuşesc: difuzarea biletelor la ghişee se face tocmai la orele cîjid majoritatea tinerilor se află la muncă. Numai 5 la sută din totalul tinerilor întrebaţi posedă abonamente cinematografice şi se declară mulţumiţi cu această formulă. „Abonamentul cine- [ matografic este un mijloc mai sigur de a vedea un film în premieră“ declară Doicescu Dan de la I.S.P.H. 15 la sută din tinerii întrebaţi cred că abonamentul cinematografic este o soluţie bună, dar nu au de gînd s-o folosească, în timp ce restul declară că abonamentul cinematografic nu le poate împlini dorinţele. Motivul ? „Nu-mi cumpăr abonament cinematografic — răspunde ing. Svetlana Rău de la I.P.R.S. Băneasa — pentru că nu toate cele 3 filme introduse în program satisfac preferinţele mele". Sau, alt răspuns de la aceeaşi instituţie: „Abonamentele cinematografice nu satisfac, ele se dau numai pentru două locuri şi au zile fixe". Soluţii la orizont Pentru a vedea în ce măsură se preocupă reţeaua cinematografică de difuzarea biletelor în rîndurile spectatorilor, l-am rugat pe tov. Dima Iorga, directorul întreprinderii cinematografice a oraşului Bucureşti să ne vorbească despre măsurile pe care organele competente intenţionează să le aplice pe viitor în această privinţă. „Buna difuzare a biletelor de spectacol este o problemă care ne preocupă şi pe noi , a răspuns tov. Dima Iorga. Ne gîndim la o eventuală agenţie centralizată pentru difuzarea biletelor la filmele în premieră. Am şi găsit spaţiul necesar în holul unui cinematograf de pe bulevard, în privinţa abonamentelor, tinerii spectatori au dreptate cînd exprimă rezerve. Studiem de aceea varianta unui abonament cu valabilitate de- ATANASIE TOMA (Continuate In pag. a 111-a) N-AVETI UN BILET ÎN PLUS?“ In pag. a III-a : Proletari din toate ţările, uniţi-vă! In pag. a II-a : • SPORT — Fotbal - Etapa a XVI-a • Carnet teatral: „Bună dimineaţa mîine“ la Teatrul „Ion Creangă“ • Ce discutăm în adunarea generală (Viaţa de organizaţie) • Minusuri care se adună (Ştafeta meserei pe mîini bune) Anul XXII, seria II, Nr. 5247 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 1 aprilie 1966 ÎN CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ Raidul nostru în entru fiecare comună şi raion fiecare campanie agricolă îşi are personalitatea ei, elemente specifice o deosebesc de celelalte. Este şi cazul raionului Mizil. Actuala campanie de primăvară s-a caracterizat, pentru aceste locuri, prin cîteva trăsături esenţiale. Timpul s-a încălzit devreme şi mecanizatorii, împreună cu ţăranii cooperatori, au putut ieşi cu circa 2 săptămîni mai devreme la cîmp. Umiditatea, nu a perturbat lucrul, dimpotrivă, a influenţat pozitiv calitatea lucrărilor. Acestea sunt avantajele. Există însă şi un dezavantaj : vîntul care suflă zilnic şi evaporă apa din sol. Acestea au fost condiţiile. Cum le-au pus în valoarea oamenii ? Vom afla la faţa locului. Primul popas l-am făcut la cooperativa agricolă „1 Mai“ din comuna Movila Banului. Era spre amiază. Tînărul inginer agronom Ion Dona sosise de pe o tarla, preşedintele Gh. Necula de pe alta. Un scurt bilanţ pentru ca „operativa“ să fie trimisă la raion. Pentru primăvara aceasta au avut de însămînţat 50 hectare culturi furajere (orz, ovăz, borceag), 26 hectare lucernă, 180 sfeclă de zahăr şi 194 hectare floarea-soarelui. în afară de floarea-soarelui, toate celelalte culturi au fost însămînţate. — De mîine — spune inginerul — trecem la însămînţatul florii-soarelui. — Noi sîntem pregătiţi. Mîine punem semănătorile în funcţiune — intervine Constantin Petre, şeful brigăzii a IX-a de tractoare de la S.M.T. Mihăileşti. Şi, în ziua următoare, încă din zori, tractoriştii Petru Apostol, Minai Ion, E. Dobre, Petru Vasile şi Vasile Corbu au trecut la fapte. Alţi trei tractorişti continuau să execute grăpatul griului (mai aveau 50 din 70 hectare cultivate), în vreme ce doi mecanizatori grăpau lucerna şi alţi doi păşunea. Restul tractoriştilor (pînă la 16) se găseau la grăpatul, pentru a doua oară, în scopul menţinerii apei în sol, a ogoarelor în care va fi însămînţat porumbul. Concomitent, un convoi de atelaje transportau îngrăşăminte naturale la grădi C. SLAVIC (Continuare in pag. a ll-a) Maistrul otelar Danşe Traian şi topitorul şef Girtoi Dumitru, Combinatul Siderurgic Reşiţa, sunt fruntaşi în întrecerea socialistă. Pe perioada care a trecut, echipa topitorului Gîrtoi a dat peste pian 1 610 tone otel de bună calitate. Casa de cultură a sindicatelor din Tulcea AL XXIII-LEA CONGRES AL P.C.U.S. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră, în documentele pe care le dezbateţi, în amplul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, politice, militare, a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnico-materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvîrşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, intîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii in Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale ! Membrii cercului turistic de la Liceul nr. 3 din Braşov lucrind la alcătuirea unor panouri ce oglindesc activitatea din excursiile la care au luat parte pînă acum Foto: O. PLECAM