Scînteia Tineretului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5247-5272)

1966-04-01 / nr. 5247

0 3TAFETA STRĂBATE i uzii ! 0 Circuit deschis pen-| tru experienţa înaintată | 0 Cum s-a dezlegat | „enigma" depăşirii tole- | rantelor 0 Ce-au învăţat seu- i ierîi de la strungari ■ despre... scule | 0 Maşini cunoscute pe | de rost înainte de a­­ sosi în uzină | n grup de tineri în jurul unui strung. In mijlo­cul lor — tot un tînăr — Mihai Dăscălescu, strun­gar fruntaş în secţia C. El de­monstrează tova­răşilor săi de muncă avanta­ j jele pe care le are, pentru­­ creşterea productivităţii mun­cii, unul din dispozitivele­­ create de el. Intr-o jumătate­­ de oră, poate şi mai puţin, ex­perienţa unui strungar fruntaş I s-a multiplicat. I Intr-o uzină cum e cea din Sinaia, în care lucrează sute­­ de muncitori pricepuţi, cu bo-­­ gată experienţă, trebuie să e­­xiste, în mod firesc, un circuit I al acestei experienţe. Şi există.­­ Pe el circulă, prin grija orga­nizaţiei U.T.C. şi a comitetu-­­ lui sindicatului, de la un capăt | la altul al uzinei, ca o ştafetă, experienţa înaintată. I ...Vasile Ţapu, şef de echipă | la montaj şi secretar al orga­nizaţiei U.T.C., s-a prezentat | într-o zi la comitetul U.T.C. | pe uzină. „Cei de la prelucrări — s-a adresat el secretarului I — continuă să ne trimită pie- | se care nu se încadrează în * toleranțe. I-am sesizat, î-am I parasesizat. Nu se vede nici o | schimbare...“ Șeful de brigadă avea drep- I tate. Dar nu la asta se gîndea | secretarul acum. Se gîndea ce-ar trebui făcut pentru ca I la prelucrări să crească exi- | genţa. Trebuia găsită o solu-­­ ţie. .. Discuţii pe această temă, cu | cei din prelucrări, se mai pur­taseră. Ei susţineau sus şi tare I că lucrează atent. Asta era | adevărat. Dar unii, în grabă, _ „uitau“ să măsoare piesele cu I micrometrul. „Am reglat ma- | şina — spuneau ei — avem _ siguranţa“. Dar tocmai „sigu- I C. PRIESCU tContinuare in nna. a ll-a) I „Pentru azi nu mai sunt bi­lete“. Cine n-a auzit refrenul ce-l acompaniază pe trecătorul de pe marile bulevarde care in­tră în zona cinematografelor sau a sălilor teatrale: „N-aveţi un bilet în plus în ciuda sutelor de mii de televizoare care aduc în ca­sele noastre lumea scenei, fil­mului şi a pupitrului de concert, sălile de spectacol sunt tot mai mult solicitate. Setea de cultură şi de frumos a oamenilor ridică însă nenu­mărate aspecte noi în ceea ce priveşte difuzarea biletelor de spectacol, devenită, fără îndo­ială, o adevărată problemă. „Cum vă procuraţi bilete la spectacole ?“ Iată întreba­rea pe care am adresat-o tine­rilor de la Fabrica de maşini­­unelte şi agregate Bucureşti, Institutul de studii şi proiec­tări hidroenergetice, I.P.R.S. Băneasa. Prima categorie de răspun­suri se referă la spectacolele cinematografice. A reieşit, sur­prinzător, în ciuda marelui număr de bilete pentru spec­tacole distribuite în cadrul unora din întreprinderile res­pective de către difuzorii vo­luntari, că cei mai mulţi tineri îşi rezolvă singuri această problemă. „Ne cumpărăm singure biletele pentru cine­matograf — au răspuns Că­­ileanu Tincuţa, Iscrate E., Do­garu­ Elena şi Tică Jana de la I.S.P.H. — De cele mai multe ori recurgem însă la invariabila şi adeseori inefica­­cea întrebare: n-aveţi un bilet în plus ? Mai de folos sînt însă cunoştinţele care au timp să stea dimineaţa la rînd în faţa ghişeelor sau, cele mai eficace, rudele ieşite la pensie“. Sau: „Biletele încercăm să le procurăm de la casa de bi­lete înainte de spectacol; în cazul în care nu reuşim, re­nunţăm“. (Voitis Maria, Ion Maria, Petrişor Paula etc. de la I.P.R.S. Băneasa). Chiar şi la F.M.U.A.B., unde difuzarea biletelor pentru spec­tacole este mai judicios orga­nizată pe linie sindicală, răs­punsurile demonstrează că mai mult de jumătate din tinerii uzinei încearcă să se descurce în această privinţă prin forţe proprii. Şi nu sînt rare ca­zurile cînd nu reuşesc: difu­zarea biletelor la ghişee se face tocmai la orele cîjid ma­joritatea tinerilor se află la muncă. Numai 5 la sută din totalul tinerilor întrebaţi posedă abo­namente cinematografice şi se declară mulţumiţi cu această­­ formulă. „Abonamentul cine- [ m­atografic este un mijloc mai­­ sigur de a vedea un film în premieră“ declară Doicescu Dan de la I.S.P.H. 15 la sută din tinerii între­baţi cred că abonamentul cinematografic este o soluţie bună, dar nu au de gînd s-o folosească, în timp ce restul declară că abonamentul cine­matografic nu le poate împlini dorinţele. Motivul ? „Nu-mi cumpăr abonament cinemato­grafic — răspunde ing. Svet­lana Rău de la I.P.R.S. Bă­neasa —­­ pentru că nu toate cele 3 filme introduse în pro­gram satisfac preferinţele mele". Sau, alt răspuns de la aceeaşi instituţie: „Abona­mentele cinematografice nu satisfac, ele se dau numai pentru două locuri şi au zile fixe". Soluţii la orizont Pentru a vedea în ce mă­sură se preocupă reţeaua cine­matografică de difuzarea bi­letelor în rîndurile spectato­rilor, l-am rugat pe tov. Dima Iorga, directorul întreprinde­rii cinematografice a oraşului Bucureşti să ne vorbească despre măsurile pe care orga­nele competente intenţionează să le aplice pe viitor în aceas­tă privinţă. „Buna difuzare a biletelor de spectacol este o problemă care ne preocupă şi pe noi , a răspuns tov. Dima Iorga. Ne gîndim la o eventuală agenţie centralizată pentru difuzarea biletelor la filmele în premieră. Am şi găsit spa­ţiul necesar în holul unui ci­nematograf de pe bulevard, în privinţa abonamentelor, tinerii spectatori au dreptate cînd exprimă rezerve. Stu­diem de aceea varianta unui abonament cu valabilitate de- ATANASIE TOMA (Continuate In pag. a 111-a) N-AVETI UN BILET ÎN PLUS?“ In pag. a III-a : Proletari din toate ţările, uniţi-vă! In pag. a II-a : • SPORT — Fotbal - Etapa a XVI-a • Carnet teatral: „Bună dimi­neaţa mîine“­­ la Teatrul „Ion Creangă“ • Ce discutăm în adunarea gene­rală (Viaţa de organizaţie) • Minusuri care se adună (Şta­­feta meserei pe mîini bune) Anul XXII, seria II, Nr. 5247 4 PAGINI — 25 BANI Vineri 1 aprilie 1966 ÎN CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ Raidul nostru în entru fiecare comună şi ra­ion fiecare cam­panie agricolă îşi are perso­nalitatea ei, elemente spe­cifice o deose­besc de cele­lalte. Este şi cazul raionului Mizil. Actuala campanie de primăvară s-a caracterizat, pentru aceste locuri, prin cîteva trăsături esenţiale. Timpul s-a încălzit devreme şi mecanizatorii, împreună cu ţăranii cooperatori, au putut ieşi cu circa 2 săptămîni mai devreme la cîmp. Umiditatea, nu a perturbat lucrul, dimpo­trivă, a influenţat pozitiv ca­litatea lucrărilor. Acestea sunt avantajele. Există însă şi un dezavantaj : vîntul care suflă zilnic şi evaporă apa din sol. Acestea au fost condiţiile. Cum le-au pus în valoarea oa­menii ? Vom afla la faţa lo­cului. Primul popas l-am făcut la cooperativa agricolă „1 Mai“ din comuna Movila Ba­nului. Era spre amiază. Tînă­­rul inginer agronom Ion Dona sosise de pe o tarla, preşedin­tele Gh. Necula de pe alta. Un scurt bilanţ pentru ca „o­­perativa“ să fie trimisă la ra­ion. Pentru primăvara aceas­ta au avut de însămînţat 50 hectare culturi furajere (orz, ovăz, borceag), 26 hectare lu­­cernă, 180 sfeclă de zahăr şi 194 hectare floarea-soarelui. în afară de floarea-soarelui, toate celelalte culturi au fost însămînţate. — De mîine — spune ingi­nerul — trecem la însămînţa­­tul florii-soarelui. — Noi sîntem pregătiţi. Mîi­ne punem semănătorile în funcţiune — intervine Cons­tantin Petre, şeful brigăzii a IX-a de tractoare de la S.M.T. Mihăileşti. Şi, în ziua următoare, încă din zori, tractoriştii Petru Apostol, Minai Ion, E. Dobre, Petru Vasile şi Vasile Corbu au trecut la fapte. Alţi trei tractorişti continuau să execu­te grăpatul griului (mai aveau 50 din 70 hectare culti­vate), în vreme ce doi mecanizatori grăpau lucerna şi alţi doi păşunea. Res­tul tractoriştilor (pînă la 16) se găseau la grăpatul, pentru a doua oară, în scopul menţi­nerii apei în sol, a ogoarelor în care va fi însămînţat po­rumbul. Concomitent, un con­voi de atelaje transportau în­grăşăminte naturale la grădi­ C. SLAVIC (Continuare in pag. a ll-a) Maistrul otelar Danşe Traian şi topitorul şef Gir­­toi Dumitru, Com­binatul Siderur­gic Reşiţa, sunt fruntaşi în între­cerea socialistă. Pe perioada care a trecut, echipa topitorului Gîrtoi a dat peste pian 1 610 tone otel de bună calitate. Casa de cultură a sindicatelor din Tulcea AL XXIII-LEA CONGRES AL P.C.U.S. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţu­mesc, în numele delegaţiei Partidului Comu­nist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, îmi revine plă­cuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, în­tregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Repu­blica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră, în documentele pe care le dezbateţi, în am­plul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comu­niştii abordează problemele progresului eco­nomiei şi culturii ţării, ale activităţii Parti­dului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de popoa­rele sovietice în dezvoltarea industriei, a ba­zei tehnico-materiale a agriculturii, în ridi­carea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile acti­vităţii sociale. Schimbările profunde petre­cute în economia sovietică, creşterea impe­tuoasă a forţelor de producţie, au transfor­mat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explo­rarea Cosmosului, în folosirea energiei nu­cleare, în tehnica rachetelor şi în alte dome­nii de importanţă hotărîtoare pentru dezvol­tarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei econo­mice, politice, militare, a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresu­lui în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înain­tarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoare­lor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes de­plin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă im­portantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate rea­lizări în industrializarea ţării, în transfor­marea socialistă a satului, în creşterea nive­lului­ de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la con­diţiile concrete ale României, folosind expe­rienţa acumulată, partidul nostru perfecţio­nează continuu conducerea economiei, cerce­tării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor do­menii de activitate. Punînd în continuare accentul pe indus­trializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al po­porului, partidul nostru acordă o atenţie deo­sebită agriculturii, înzestrării ei tehnico-ma­teriale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumă­rii acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvîrşirii construcţiei socialis­mului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agricul­turii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi re­gionale ale cooperativelor agricole de pro­ducţie, iar recent a avut loc congresul ţără­nimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşu­rată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu ne­cesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţă­rile noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşeas­că în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist al Uniunii Sovietice, schimburile de ex­perienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dum­neavoastră, convorbirile purtate cu conducă­torii partidului şi statului sovietic, intîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prie­teniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prie­tenia şi alianţa frăţească cu toate ţările so­cialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suve­ranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fie­cărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră con­damnă acţiunile cercurilor imperialiste agre­sive, care recurg la imixtiuni în treburile in­terne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle po­poarelor, pun în primejdie pacea lumii. Parti­dul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii in Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordu­rilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperia­lismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcă­rii comuniste internaţionale pe baza egalită­ţii, a independenţei fiecărui partid, a nea­mestecului în treburile interne, a marxism-le­­ninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionea­ză astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pen­tru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile e­­xistente în mişcarea comunistă nu sînt de ne­trecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin efor­turile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împie­dice agravarea divergenţelor şi adîncirea sci­ziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi pre­cumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comu­ne ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a miş­cării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperita­tea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovie­­tică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a miş­cării comuniste internaţionale ! Membrii cercului turistic de la Liceul nr. 3 din Braşov lu­­crind la alcătuirea unor pa­nouri ce oglindesc activita­tea din excursiile la care au luat parte pînă acum Foto: O. PLECAM

Next