Scînteia Tineretului, mai 1966 (Anul 22, nr. 5273-5297)

1966-05-03 / nr. 5273

Oră solemnă (Urmare din pag. 1) Constantin Drăgan, A­­lexandru Moghioroş, Paul Niculescu Mi­­zil, Gheorghe Rădu­­lescu, Leonte Răutu, Leontin Sălaj­an, Şte­fan Voitec, pe membrii supleanţi ai Comitetu­lui Executiv şi secre­tarii Comitetului Cen­tral al Partidului Co­munist Român, pe vicepreşedinţii Consi­liului de Stat şi ai Con­siliului de Miniştri care urcă în tri­buna oficială, în tribuna oficială iau loc, de asemenea, membri şi membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt prezenţi conducă­torii organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai întreprinderilor şi­­instituţiilor bucureşte­­­ne, numeroşi fruntaşi în întrecerea socialis­tă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noas­tră şi alţi membri ai corpului diplomatic. Asistă numeroşi oas­peţi de peste hotare, invitaţi la sărbătorirea zilei internaţionale a oamenilor muncii. Răsună acordu­rile Imnului de stat al Republicii So­cialiste România, începe mitingul — preludiu al marii de­monstraţii a oamenilor muncii. El este deschis o clipă, uriaşa piaţă rămîne cufundată în linişte. Dar numai o clipă. Apoi, deschizînd, ca întotdeauna, demons­traţia, în Piaţa Avia­torilor îşi fac apariţia pionierii. Vin într-o aliniere perfectă, cu braţele încărcate de flori, purtînd cu ei drapelele patriei şi par­tidului, ale organiza­ţiei de pionieri, în centrul acestui grup de tovarăşul Florian Dănălache, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid Bucu­reşti. Ia cuvîntul tovară­şul Paul Niculescu- Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea este sub­liniată în repetate rîn­­duri de aplauze şi ura­­le îndelungate. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternică însufleţire, mişcător — o carte pe a cărei copertă se poa­te citi o inscripţie, deosebită : „1921-1966 , 45 de ani — P.C.R.“. Este cartea pe care o citesc şi o vor citi totdeauna cu emoţie şi dragoste generaţiile tinere, fiindcă în ea au găsit înscrise cu litere de aur izvorul bucu­riilor şi fericirii lor. La Bucureşti sau Ti­mişoara, la Cluj sau Galaţi, în toate satele şi oraşele patriei, în această oră sute de mii, milioane de copii aduc prinos de laudă partidului. Privim Piaţa Avia­torilor , avem net sen­timentul că bat minu­tarele unei ore a flo­rilor. Flori de cais, flori de mai, flori în care s-au strîns toate culorile curcubeului şi-n care se oglindesc chipurile copiilor noş­tri. Trec, printre aces­te grădini, care alego­rice : unul reprezen­­tînd visurile înaripa­te, numeroasele dome­nii în care, cu toţii, sînt chemaţi să reali­zeze lucruri de seamă , altul reprezentînd pa­siunile. Copilăria a venit la marea demon­straţie cu toate „unel­tele“ ei, cu întregul ei univers de farmec . Momentul cel mai emoţionant, anunţat şi subliniat de trom­peţi, face ca întreaga coloană a copilăriei să se întoarcă spre tribu­ne : un grup de pio­nieri înmînează con­ducătorilor partidului şi statului buchete de flori. Se scandează lozinci. Miile de pio­nieri mulţumesc par­tidului pentru copilă­ria fericită pe care, prin grija lui, o tră­iesc. Priviţi fotografia care deschide pagina de faţă, desfăşurat cît întreaga lăţime a Pieţii Aviatorilor, un grup compact de cî­­teva sute de stegari deschide coloana oame­nilor muncii formată din peste 250 000 de bucureşteni care şi-au dat întîlnire, aici, la marea sărbătoare. Ur­­mînd rîndurile gin­gaşe ale copiilor, pă­surile bărbăteşti, ume­rii puternici ai munci­torilor, braţele vînjoa­se reliefează pregnant forţa clasei noastre muncitoare, a întregu­lui popor condus de partid. Desprindem, din zecile de lozinci care se scandează cîte­­va care ni se par deo­sebit de semnificative.­­ „Slavă ţării ro­mâneşti, Drag partid să ne tră­ieşti !“ însoţite de nume­roase grafice pe care sunt înscrise succesele obţinute în întrecerea socialistă, aceste cu­vinte capătă sensul unui amplu raport pe care oamenii muncii îl fac în faţa partidu­lui. „Oamenii muncii din Capitală, care realizează un sfert din producţia industrială a ţării, raportează în­deplinirea planului pe primele patru luni ale anului, cu 3 zile mai devreme“. ...Pătrund în piaţă primele trei coloane, cele ale raioanelor Griviţa Roşie, Tu­dor Vladimirescu şi 23 August. Citim inscripţiile de pe care­le alegorice, care le însoţesc, şi cifrele — cu puterea lor de su­gestie — dovedesc că majoritatea angaja­mentelor luate în pri­ma etapă a întrecerii au fost nu numai înde­plinite, dar şi depă­şite. Imaginea aceasta se repetă de încă 5 ori, pe alte 5 care alegorice care deschid coloanele celorlalte ra­ioane ale Capitalei. Semnează în primele zile ale acestui raport, ca întotdeauna, marile uzine bucureştene: „Griviţa Roşie“, „23 August“, „Timpuri Noi“, „Vulcan“, „Auto­buzul“, „Semănătoa­rea“. Un raport sobru, încărcat de fapte de hărnicie, aduc şi cele­lalte întreprinderi pre­zente în coloane. Con­structorii şantierului Termocentralei „Bucu­­reşti-Sud“, nume care apare acum pentru a doua oară la tradiţio­nala demonstraţie de 1 Mai din Capitală, vestesc un succes de­osebit : punerea în funcţiune cu 94 de zile înainte de termen a grupului nr. 2 de 50 MW. Succesele Uzinei de anvelope „Danu­biana“ (2 500 000 lei peste plan la produc­ţia globală şi marfă, 1 715 000 lei economii la preţul de cost, 700 000 lei beneficii su­plimentare) sunt su­gerate de un ingenios car alegoric care înfă­ţişează produsele ce se realizează aici şi care se exportă în 28 de ţări. Muncitorii Uzine­lor „Electronica“ pă­şesc în piaţă purtînd pe braţe ecranul de mari dimensiuni al unui televizor simbo­lic. Ce se poate vedea pe el ? Ultimul aparat de radio realizat îna­intea zilei de 1 Mai, aparatul cu nr. 2 300 000 ; ultimul tele­vizor, nr. 30 000 ; ulti­mul radio-receptor tranzistorizat — cel care poartă numărul 700 000. Carul alego­ric al Fabricii de confecţii şi tricotaje este o adevărată expo­ziţie. Sunt prezente aici numai o parte din cele peste 500 de mo­dele noi care au fost introduse anul acesta în fabricaţie. ...Coloanele se revar­să în larg şuvoi. Pă­şesc alături de oameni ai muncii, specialişti din institutele de cer­cetări şi proiectări, de­partamentale şi ale A­­cademiei, oameni de cultură şi artă. ...Ora 10, ora marilor coloane ale muncii. Ţara întreagă rapor­tează primele sale suc­cese obţinute în pri­mul an al cincinalului. HUNEDOARA: Side­­rurgiştii au realizat peste plan : 17 000 000 lei la producţia glo­bală, 8 000 000 lei la producţia vîndută şi încasată, peste 4 000 000 lei economii la preţul de cost. Defilează prin faţa tribunei nume de oţelari scrise cu litere mari în cartea întrece­rii : Pavel Hangan, Ion Prodan, Constantin E­­nache, Simion Movilă şi mulţi alţii care au contribuit la elabora­rea celor 14 662 tone oţel peste plan. CONSTANŢA, în primele rînduri ale de­monstranţilor păşesc constructorii oraşului şi ai litoralului româ­nesc. Ei dau viaţă în această primăvară u­­nui nou cartier—„To­mis nord“ cu 3 000 de apartamente. Alături de colective­le de muncitori trec lucrătorii ogoarelor, în fruntea lor se află uni­tăţile distinse la re­centul Congres al Coo­perativelor agricole de producţie cu Ordinul Muncii clasa I. G.A.S. Amzacea şi Murfatlar, S.M.T. Castelu, coope­rativa agricolă Chirno­­geni... în privirile oa­menilor citeşti, ca în­tr-o oglindă, bucuria pentru zilele minunate pe care le trăim, pen­tru perspectiva lumi­noasă a anilor care vin. TG. MUREŞ : Piaţa Trandafirilor. 60 000 de oameni ai muncii, ro­mâni, maghiari, ger­mani, înfrăţiţi sub semnul muncii crea­toare, sunt prezenţi la marea demonstraţie. Ei raportează cu bucu­rie că planul produc­ţiei industriale al re­giunii pe primele patru luni a fost realizat în proporţie de 102 la sută. Aceeaşi atmosferă de însufleţire au cunos­cut-o şi Timişoara, Ba­căul, Piteştiul, Oradea, Ploieştiul, Suceava. De-a lungul şi de-a la­tul ţării, 1 Mai a fost o sărbătoare a succeselor dobîndite în fabrici, în uzine, pe şantiere, pe ogoare, in institute şi facultăţi, pe întregul front, larg desfăşurat, al construcţiei socia­liste.­­ „Al partidului cuvînt dă po­porului avînt“. A intrat în tradiţia sărbătorilor noastre un fapt care, la prima ve­dere, poate părea foar­te obişnuit, dar care în fond, este plin de semnificaţie, ra­­portînd îndeplini­rea angajamentelor dintr-o anumită etapă, colectivele de muncă privesc imediat în vii­tor, succesul de azi de­venind pasul care con­firmă drumul spre mîine. Oriunde ne-am afla­t­ în Bucureşti , sau în alte oraşe ale ţării, în satele ei­.— 1 Mai 1986 ne-a oferit încă odată argumente sigure pentru această concluzie. Pe toate gra­ficele, la loc de cinste, azi se îngemănează cu mîine, prezentul își dă mîna cu viitorul. Exis­tă, pentru aceasta, o perspectivă sigură : Di­­rectivele celui de-al IX-lea Congres al par­tidului, planurile de dezvoltare — pe ani și pe luni — ale fiecărei etape a cincinalului, în toate ramurile econo­miei naţionale, pentru fiecare colectiv în parte. Privirile ne sunt a­­trase, în coloana raio­nului Tudor Vladi­mirescu de carul ale­goric al Institutului de proiectări laminoare. Aici, o machetă impu­nătoare înfăţişează la­minorul de tablă groa­să al Combinatului Si­derurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi. Oamenii din a­­ceste coloane — dese­natori, proiectanţi, in­gineri specialişti în metalurgie — au dat viaţă pe hîrtia de cale celui mai mare şi mai modern laminor al ţării în care întregul proces de producţie este diri­jat de la un dispecer electronic. Clipele cînd laminorul de tablă groasă va trece printre rolele sale milioane de tone de metale pentru a produce în viitorii cinci ani alte milioane de tone de laminate, sunt foarte aproape. Proiectanţii bucureş­teni şi constructorii din Galaţi au păşit prin faţa tribunei cu satis­facţia de a raporta în curînd îndeplinirea u­­neia din importantele sarcini trasate de Con­gres. Deviza constructori­lor din Bucureşti în noul cincinal, este for­mulată în cîteva cu­vinte care stau scrise pe o pancartă : „Con­struim în ritm susţinut, construim pentru a în­frumuseţa Capitala pa­triei“. Amploarea con­strucţiilor de locuinţe din ultimii ani este re­dată în cifre edifica­toare : în anii 1954— 1965 s-au construit 75 470 de apartamente. Pe harta Capitalei au apărut în aceşti ani adevărate oraşe noi în cartierele „Balta Al­bă“, „Drumul Taberei“, „Berceni“, „Giulești“ și altele. In cele patru luni care s-au scurs din acest an, construc­torii au predat primele sute de apartamente din cele 76 711 cît vor construi în cincinal. ...Congresul al IX- lea al partidului a lansat, prin Directive­le sale, o­­vibrantă chemare către între­gul popor de a da via­ţă măreţului program de dezvoltare a Româ­niei socialiste. Au tre­cut de atunci doar cîteva luni, îndeplini­rea planurilor devine realitate. „Tinereţe feri­cită, de partid eşti făurită Din multiplele ima­gini înregistrate de-a lungul întregii de­monstraţii a oameni­lor muncii, imaginea tinereţii — prezentă în număr mare în co­loane — ni se pare a fi deosebit de semni­ficativă. Născuţi şi crescuţi în anii socia­lismului, tinerii se bucură de condiţii deosebite de muncă, de viaţă, de învăţătu­ră, de cultură, de rea­lizare a propriilor as­piraţii. Iată-i în coloane pe muncitorii întreprin­derii de piese radio şi semiconductori de la Băneasa, întreprinde­re al cărei colectiv nu depăşeşte, în medie, vîrsta de 22 de ani. Cifra poate părea sur­prinzătoare dacă te gîndeşti că aceasta este una dintre cele mai moderne fabrici ale ţării, cu un proces de fabricaţie compli­cat, surprinderea gă­­sindu-şi însă, curînd, o deosebită justifica­re : la noi tineretul se bucură de o mare în­credere. Acestei în­crederi, condiţiilor deosebite de muncă, posibilităţilor de a în­văţa permanent tine­rii le răspund cu en­tuziasmul caracteristic vîrstei lor. Vorbeşte despre acest lucru şi „Diploma de onoare a C.C. al U.T.C.“ cu care a fost distinsă recent organizaţia de tineret din această în­treprindere. Tinerii de la Uzinele­­ „23 August“ raportea-­­ ză în această fierbinte 1 zi a întîiului de mai că­­ peste 5 000 dintre ei­­ au obţinut o calificare­­ superioară. Tot mai­­ mulţi sînt cei care au­­ dobîndit a doua sau­­ chiar a treia profesie.­­ Din datele pe care le poartă cu mîndrie muncitorii Griviţei Roşii — glorioasă ci­tadelă a luptelor re­voluţionare , reţi­nem că din cei 2151 muncitori care învaţă la cursurile serale şi fără frecvenţă ale în­­văţămîntului mediu, superior sau la cursu­rile de ridicare a califi­cării, 80 la sută sunt tineri, toţi membri ai organizaţiei U.T.C. O bună parte din cei 72 tineri muncitori gri­­viţeni studenţi la po­litehnică se vor în­toarce în uzină ca in­gineri, aşa cum au făcut Ion Fumaru, Costache Dragomir sau Neacşu Stan, foşti strungari care conduc astăzi ca buni ingineri importante secţii ale uzinei. „Mulţumim partidu­lui şi guvernului pen-­­ tru minunatele condi- 3 ţii de învăţătură“ scrie­­ pe panoul purtat de la studenţii Institutului­­ Politehnic „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ şi ai Institu­tului Agronomic care trec prin faţa tribune­lor în două coloane paralele. Ei raportează cu mîndrie mediile de 8, 9 şi 10 obţinute la ultima sesiune de exa­mene ca şi cele 500 lucrări avînd o largă aplicabilitate în in­dustrie şi agricultură I prezentate în sesiunile­­ cercurilor ştiinţifice I studenţeşti. ...Şi, deodată, Piaţa I Aviatorilor a fost i-­­­nundată de culorile I primăverii... Sute de I tineri sportivi pe ale căror feţe bronzate de soare se citesc hotărî­­rea şi curajul, izvorul succeselor în lupta cu­­ secundele şi distanţele trec în rînduri corn- ■ pacte, fluturând în bă-­­ taia uşoară a vîntului­­ drapele purpurii. La­­ un semn al fanfarei,­­ sutele de sportivi aflaţi în Piaţa Aviatorilor înscriu cu trupurile lor cuvinte scumpe tutu­ror : P.C.R., R.S.R., PACE. Adevărat oma­giu al tinereţii, in­scripţiile acestea sim­bolizează că tineretul este devotat cu trup şi suflet poporului, par­tidului, cărora le a­­dresează calda sa re­cunoştinţă. Sărbătorind ziua de 1 Mai 1966 întregul nostru popor şi-a afir­mat puternicul şi in­destructibilul ataşa­ment faţă de cauza Partidului Comunis­­t Român, a Comitetulu său Central, conducă­­­torul ferm şi încercat pe drumul luminos al socialismului, hotărî­­­rea de a întîmpina cea de-a 45-a aniversare a partidului cu noi şi însemnate victorii în­­ toate sectoarele de ac- • tivitate. EUGEN FLORES­­­CU, CONSTANTIN PRIESCU, ATANASIE TOMA, NICOLAE AR­­SENE, LIDIA PO­­PESCU Fotografiile de ION CUCU­S Ora florilor ENTUZIASMUL MARILOR COLOANE Ora marilor răspunderi !

Next