Scînteia Tineretului, mai 1966 (Anul 22, nr. 5273-5297)

1966-05-04 / nr. 5274

ÎN CINSTEA CELEI DE-A 45-A ANIVERSĂRI­­ A CREĂRII P. C. R. FILE DE IN­TRECERE Premierele şantierului • Pe şantierul Combina­tului chimic Tr. Măgurele încep probele mecanice şi tehnologice la 4 fabrici • Intre 15 mai şi 30 iu­nie vor avea loc punerile în funcţiune • Tinerii în primele rînduri ale între­cerii de ing. C. NACUŢA vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Planificării Ai senzaţia, de la primii paşi pe şantierul Combinatu­lui chimic Tr. Măgurele, că te afli în ajunul unei pre­miere. Graficele de producţie, instalate in locurile cele m nei vizibile, prezintă laconic ter­menele cînd o lucrare sau alta trebuie terminată. Altele anunţă, la fel de laconic, da­tele şi termenele cînd o insta­laţie, cînd o fabrică sau un grup, trebuie să înceapă pro­bele tehnologice. Gigantul din cîmpia Burna­­sului trăieşte clipele marilor premiere. Constructorii, fixîn­­du-şi angajamentele în între­cerea socialistă pe acest an, au fixat, odată cu ele, şi da­tele acestor premiere : 15 mai — 30 iunie 1966. Fabrica de amoniac a trăit prima acest moment. Zgomo­tul încordat al turbocompre­­soarelor, puse în mişcare de motoare puternice, a vestit acum o săptămînă începerea probelor tehnologice. El se va repeta în curînd în alte locuri la zeci şi sute de instalaţii, în fabricile de acid azotic, uree şi azotat de amoniu. Agenda întrecerii construc­torilor consemnează — odată cu depăşirea tuturor angaja-IORDAN POPESCU (Continuare in pag. a 111-a) (Continuare în pag. a 11-a) Idealul unei ţări prospere, strălucind pe culmile civilizaţiei, progresului şi cultu­rii, în care omul să-şi dezvolte nestingherit personalitatea, elibe­rat de exploatare, mi­zerie şi umilinţă — iată idealul nobil, iz­­vorît din cel mai pro­fund patriotism, pen­tru care a militat partidul nostru de-a lungul celor 45 de ani glorioşi de luptă. Fundamentul trai­nic al înfăptuirii a­­cestui înalt ideal de civilizaţie, libertate şi bunăstare este trans­punerea în viaţă a politicii ştiinţifice a P.C.R. de industriali­zare socialistă a ţării. Pentru România in­dustrializarea repre­zintă o necesitate o­­biectivă a progresului economic şi social. A­­ceastă necesitate de­curge înainte de toate din situaţia economi­că moştenită de la regimul burghezo­­moşieresc, din rolul hotărîtor al industriei în dezvoltarea rapidă şi multilaterală a for­ţelor de producţie, în înfăptuirea progresu­lui tehnic, în întărirea continuă a indepen­denţei şi suveranităţii naţionale. înaintea celui de-al doilea război mon­dial, România era o ţară cu o industrie insuficient dezvolta­tă, cu o agricultură înapoiată, cu o eco­nomie în care mono­polurile străine deţi­neau poziţii domi­nante. Slaba înzestra­re din punct de vede­re tehnic era însoţi­tă de disproporţii în­tre ramuri şi de o scăzută productivi­tate a muncii sociale. In asemenea condiţii, bogatele resurse ale ţării nu-şi puteau gă­si o valorificare raţio­nală, forţa creatoare a poporului s f era irosi­tă, iar traiul maselor coborît. România îm­părtăşea astfel soarta tuturor ţărilor slab dezvoltate şi supuse exploatării străine. Patriotismul înflă­cărat al comuniştilor a răzbătut în vigoa­rea cu care ei au de­mascat teoriile potri­vit cărora România trebuia să rămînă o ţară „eminamente a­­gricolă“­furnizoare de produse agricole pen­tru ţările dezvoltate industrial. Partidul Comunist a susţinut şi fundamentat teore­tic necesitatea indus­trializării ţării ca sin­ Strungarul Alexandru Sava se­ numără printre tinerii evidenţiaţi in întrece­rea socialistă din secţia sculerie­­ a Uzinelor „Tractorul“ Braşov. L-am rugat să-şi întrerupă cîteva clipe lucrul, timp in care aparatul fotografic şi-a făcut datoria Foto : O. PLEC­AN Şi-au îndeplinit angajamentele întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare au a­­nunţat depăşirea angaja­mentelor luate în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 45-a aniversări a parti­dului. Potrivit ultimelor date, volumul producţiei globale a fost depăşit cu 120 mili­oane lei. De la începutul a­­nului au fost livrate pieţei peste plan 32 000 hl lapte de consum ; 850 tone unt; 6 700 tone ulei comestibil ; 2 700 tone slănină; 620 tone biscuiţi; 120 tone pa­ste făinoase ; 26 800 hl bere şi alte produse. 86 la sută din sporul de producţie s-a obţinut prin creşterea productivităţii muncii. (Agerpres) TEMELIE A ÎNFLORIRII PATRIEI In marea coloană, de 1 Mai Foto: AGERPRES PE ARGEŞ ÎN SUS... In zilele de o mare limpezi­me, de sus, de pe crestele Fă­găraşului, poţi vedea pînă la Dunăre şi mare. Şi eu vă chem aici, în limpezime, sus, de unde poţi îmbrăţişa timpul şi ţara. Din Piscul Doamnei se aş­tern în jos — ţesături musce­­lene — pămînturile Argeşului, încrustate de borangicul ar­gintiu al rîurilor, de amidul roşu al satelor cu muşcate şi ţigle înflorite proaspăt, cu brîiele brune ale arăturilor, cu fluturii smălţuitelor livezi. E un zbor al luminii şi o aşter­­nere calmă de pămînturi, un vers de legendă şi frumuseţe continuă, o curgere de ape de Florenţa Albu ajunse în cumpăna luminii şi­ o curgere de evi, trecînd prin arcul de triumf al isto­riei. Şi eu vă chem în pragul Făgăraşilor, ridicat către a­­ceste ţinuturi, aici, de unde poţi cuprinde laolaltă înflori­turile de piatră ale turlelor Curţii de Argeş şi geometria ceramicei de Horezu, cerdacu­­rile caselor de Vîlcea şi cu­lele de la Măldăreşti, turnu­rile Combinatului de aluminiu de la Slatina şi arpegiile de beton şi oţel ale barajului de pe Argeş, defileul­ Oltului, drumul patetic al unor vremi străvechi, semănat cu castre­le romane şi mînăstirile Ba­­sarabilor şi drumul viu al înaltei tensiuni, legînd alte cetăţi ridicate în anii noştri. Privelişte spre Argeş, ţinu­tul ctitorilor şi întemeietori­lor■ de ţară, de frumuseţi şi legende... Pe fiecare kilometru distanţă în timp, se întîlnesc evii grei, grei de semnificaţia duratei, căutărilor, trudei, cîn­­tecului şi zidirilor unui popor. Şi eu vă chem aici, pe înăl­ţimile de unde poţi îmbrăţişa, cu gestul mîinii pornit din inimă, ţara şi timpul, pînă departe, pînă în viitor. Cîmpulung şi Curtea de Ar­geş, Horezu şi Cozia, Govora şi Arnota — vestigii ale unor vremi istorice... Aici au înte­meiat Basarabii Voievodatul independent al Ţării româ­neşti ; aici s-a petrecut isto­ria — iată, aurul şi sîngele, pămîntul şi culoarea, scrisul şi nimburile sînt vii în freşti şi în zidiri. Aici e leagănul arhitecturii româneşti, prime­le monumente care au realizat acea sinteză unică între stilul bizantin şi stilul oriental, îm­bogăţit cu elementele autoh­tone, creînd stilul locului, încă o dată afirmarea aceleiaşi mîndre neatîrnări. Iată, bise­rica episcopală a Curţii de Argeş, bijuterie de piatră, zbor oprit în turle subţiri. La te­melia ei, glăsuieşte legenda, a fost zidită soţia meşterului Manole; şi iată, zidirea pare un tors de femeie urcînd din piatră, mers uşor, crescut în I (Continuare în pag. a IlI-a) O umbră, un om cu braţul ridicat sugerînd modulul de aur al arhitecţilor... In soare — strălucind pe fondul azu­riu al infinitului. Una din coloanele fără Sfîrşit ale construcţiei socialiste Foto: ION CU­CU Construcţii noi in cartierul Giuleşti Fotó : ■ AGERPRES Proletari din toate țările, uniti-vă ! Anul XXII, seria II, Nr. 5274 4 PAGINI — 25 BANI Miercuri 4 mai 1966 Plecarea în R. I­. Vietnam a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Marţi după-amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Ha­noi, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii So­cialiste România condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş,­­ membru al Comitetului Exe­cutiv şi al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, care, la in­vitaţia Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam şi a guvernului R. D. Vietnam, va face o vi­zită în această ţară. Din delegaţie fac parte to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ad­junct al ministrului forţelor armate, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Ion Moangă, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Dră­­ghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dănă­­lache, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la București, Ho Tu Truc, și ambasadorul R. P. Chineze, Tzen Iun Ciuan. La semănat, întreaga n­lamină! Zilnic tot mai multe coope­rative de producţie din regiu­nea Bacău raportează înche­ierea însămînţării porumbu­lui. Altele însă, deşi timpul a fost în toate raioanele de­osebit de favorabil, mai au încă de semănat — şi chiar de executat arături pe supra­feţe însemnate, în raionul Bacău, de pildă, în urmă cu cîteva zile erau încă neînsămînţate cu porumb aproape 9 000 hectare din suprafaţa de peste 22 000 planificată. Una din co­operativele de producţie care „trag în urmă“ rezultatele obţinute pe întregul raion este cea din Mărăşti. Preşe­dintele şi inginerul agronom de aici afirmau că pămîntul a fost multă vreme moale şi bun s-a putut lucra. „Pe “­deasupra, adaugă dînşii, în cea mai mare parte terenul nostru este nemecanizabil“. Totuşi, timp de 6 zile — între 21 şi 27 aprilie — vremea a fost bună ; cu toate acestea, cele 33 de atelaje folosite nu au arat şi semănat decât 36 hectare, ceea ce scoate în evidenţă folosirea necores­punzătoare a timpului de lu­cru. Din acelaşi motiv şi con­tribuţia mecanizatorilor a fost scăzută (şeful brigăzii de tractoare a fost trimis de conducerea S.M.T. Răcăciuni în alte comune, împreună cu doi tractorişti, în timp ce la Mărăşti probleme urgente îi reclamau prezenţa­. Şi în comuna de alături, Fi­­lipeni, unde la începutul zilei de 27 aprilie erau semănate cu porumb doar 50 hectare din 420 stabilite în planul de producţie, timpul favorabil muncilor în cîmp nu este pe deplin folosit. Acum, cînd este indicat să se lucreze pe schimburi sau în schimburi prelungite, unii mecanizatori ies la semănat tîrziu. Situaţia întîlnită în comu­na Gloduri ilustrează cit de important este ca atelajele să fie bine şi la timp folosite. Aici sînt două cooperative. In satul Gloduri se însămîn­­ţaseră pînă la sfîrşitul zilei de 27 aprilie 100 hectare cu porumb din 455 planificate, în vreme ce la Obîrşia se rea-CONSTANTIN NANCU corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. a IlI-a) Citiţi în paginile 2 - 3: • INTRODUCERE LA UN CICLU DE AUDIŢII (Educaţie muzicală fără profesor) • „SIMPLE COINCIDENŢE“ (carnet teatral)

Next