Scînteia Tineretului, mai 1966 (Anul 22, nr. 5273-5297)
1966-05-04 / nr. 5274
ÎN CINSTEA CELEI DE-A 45-A ANIVERSĂRI A CREĂRII P. C. R. FILE DE INTRECERE Premierele şantierului • Pe şantierul Combinatului chimic Tr. Măgurele încep probele mecanice şi tehnologice la 4 fabrici • Intre 15 mai şi 30 iunie vor avea loc punerile în funcţiune • Tinerii în primele rînduri ale întrecerii de ing. C. NACUŢA vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Planificării Ai senzaţia, de la primii paşi pe şantierul Combinatului chimic Tr. Măgurele, că te afli în ajunul unei premiere. Graficele de producţie, instalate in locurile cele m nei vizibile, prezintă laconic termenele cînd o lucrare sau alta trebuie terminată. Altele anunţă, la fel de laconic, datele şi termenele cînd o instalaţie, cînd o fabrică sau un grup, trebuie să înceapă probele tehnologice. Gigantul din cîmpia Burnasului trăieşte clipele marilor premiere. Constructorii, fixîndu-şi angajamentele în întrecerea socialistă pe acest an, au fixat, odată cu ele, şi datele acestor premiere : 15 mai — 30 iunie 1966. Fabrica de amoniac a trăit prima acest moment. Zgomotul încordat al turbocompresoarelor, puse în mişcare de motoare puternice, a vestit acum o săptămînă începerea probelor tehnologice. El se va repeta în curînd în alte locuri la zeci şi sute de instalaţii, în fabricile de acid azotic, uree şi azotat de amoniu. Agenda întrecerii constructorilor consemnează — odată cu depăşirea tuturor angaja-IORDAN POPESCU (Continuare in pag. a 111-a) (Continuare în pag. a 11-a) Idealul unei ţări prospere, strălucind pe culmile civilizaţiei, progresului şi culturii, în care omul să-şi dezvolte nestingherit personalitatea, eliberat de exploatare, mizerie şi umilinţă — iată idealul nobil, izvorît din cel mai profund patriotism, pentru care a militat partidul nostru de-a lungul celor 45 de ani glorioşi de luptă. Fundamentul trainic al înfăptuirii acestui înalt ideal de civilizaţie, libertate şi bunăstare este transpunerea în viaţă a politicii ştiinţifice a P.C.R. de industrializare socialistă a ţării. Pentru România industrializarea reprezintă o necesitate obiectivă a progresului economic şi social. Această necesitate decurge înainte de toate din situaţia economică moştenită de la regimul burghezomoşieresc, din rolul hotărîtor al industriei în dezvoltarea rapidă şi multilaterală a forţelor de producţie, în înfăptuirea progresului tehnic, în întărirea continuă a independenţei şi suveranităţii naţionale. înaintea celui de-al doilea război mondial, România era o ţară cu o industrie insuficient dezvoltată, cu o agricultură înapoiată, cu o economie în care monopolurile străine deţineau poziţii dominante. Slaba înzestrare din punct de vedere tehnic era însoţită de disproporţii între ramuri şi de o scăzută productivitate a muncii sociale. In asemenea condiţii, bogatele resurse ale ţării nu-şi puteau găsi o valorificare raţională, forţa creatoare a poporului s f era irosită, iar traiul maselor coborît. România împărtăşea astfel soarta tuturor ţărilor slab dezvoltate şi supuse exploatării străine. Patriotismul înflăcărat al comuniştilor a răzbătut în vigoarea cu care ei au demascat teoriile potrivit cărora România trebuia să rămînă o ţară „eminamente agricolă“furnizoare de produse agricole pentru ţările dezvoltate industrial. Partidul Comunist a susţinut şi fundamentat teoretic necesitatea industrializării ţării ca sin Strungarul Alexandru Sava se numără printre tinerii evidenţiaţi in întrecerea socialistă din secţia sculerie a Uzinelor „Tractorul“ Braşov. L-am rugat să-şi întrerupă cîteva clipe lucrul, timp in care aparatul fotografic şi-a făcut datoria Foto : O. PLECAN Şi-au îndeplinit angajamentele întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare au anunţat depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 45-a aniversări a partidului. Potrivit ultimelor date, volumul producţiei globale a fost depăşit cu 120 milioane lei. De la începutul anului au fost livrate pieţei peste plan 32 000 hl lapte de consum ; 850 tone unt; 6 700 tone ulei comestibil ; 2 700 tone slănină; 620 tone biscuiţi; 120 tone paste făinoase ; 26 800 hl bere şi alte produse. 86 la sută din sporul de producţie s-a obţinut prin creşterea productivităţii muncii. (Agerpres) TEMELIE A ÎNFLORIRII PATRIEI In marea coloană, de 1 Mai Foto: AGERPRES PE ARGEŞ ÎN SUS... In zilele de o mare limpezime, de sus, de pe crestele Făgăraşului, poţi vedea pînă la Dunăre şi mare. Şi eu vă chem aici, în limpezime, sus, de unde poţi îmbrăţişa timpul şi ţara. Din Piscul Doamnei se aştern în jos — ţesături muscelene — pămînturile Argeşului, încrustate de borangicul argintiu al rîurilor, de amidul roşu al satelor cu muşcate şi ţigle înflorite proaspăt, cu brîiele brune ale arăturilor, cu fluturii smălţuitelor livezi. E un zbor al luminii şi o aşternere calmă de pămînturi, un vers de legendă şi frumuseţe continuă, o curgere de ape de Florenţa Albu ajunse în cumpăna luminii şi o curgere de evi, trecînd prin arcul de triumf al istoriei. Şi eu vă chem în pragul Făgăraşilor, ridicat către aceste ţinuturi, aici, de unde poţi cuprinde laolaltă înfloriturile de piatră ale turlelor Curţii de Argeş şi geometria ceramicei de Horezu, cerdacurile caselor de Vîlcea şi culele de la Măldăreşti, turnurile Combinatului de aluminiu de la Slatina şi arpegiile de beton şi oţel ale barajului de pe Argeş, defileul Oltului, drumul patetic al unor vremi străvechi, semănat cu castrele romane şi mînăstirile Basarabilor şi drumul viu al înaltei tensiuni, legînd alte cetăţi ridicate în anii noştri. Privelişte spre Argeş, ţinutul ctitorilor şi întemeietorilor■ de ţară, de frumuseţi şi legende... Pe fiecare kilometru distanţă în timp, se întîlnesc evii grei, grei de semnificaţia duratei, căutărilor, trudei, cîntecului şi zidirilor unui popor. Şi eu vă chem aici, pe înălţimile de unde poţi îmbrăţişa, cu gestul mîinii pornit din inimă, ţara şi timpul, pînă departe, pînă în viitor. Cîmpulung şi Curtea de Argeş, Horezu şi Cozia, Govora şi Arnota — vestigii ale unor vremi istorice... Aici au întemeiat Basarabii Voievodatul independent al Ţării româneşti ; aici s-a petrecut istoria — iată, aurul şi sîngele, pămîntul şi culoarea, scrisul şi nimburile sînt vii în freşti şi în zidiri. Aici e leagănul arhitecturii româneşti, primele monumente care au realizat acea sinteză unică între stilul bizantin şi stilul oriental, îmbogăţit cu elementele autohtone, creînd stilul locului, încă o dată afirmarea aceleiaşi mîndre neatîrnări. Iată, biserica episcopală a Curţii de Argeş, bijuterie de piatră, zbor oprit în turle subţiri. La temelia ei, glăsuieşte legenda, a fost zidită soţia meşterului Manole; şi iată, zidirea pare un tors de femeie urcînd din piatră, mers uşor, crescut în I (Continuare în pag. a IlI-a) O umbră, un om cu braţul ridicat sugerînd modulul de aur al arhitecţilor... In soare — strălucind pe fondul azuriu al infinitului. Una din coloanele fără Sfîrşit ale construcţiei socialiste Foto: ION CUCU Construcţii noi in cartierul Giuleşti Fotó : ■ AGERPRES Proletari din toate țările, uniti-vă ! Anul XXII, seria II, Nr. 5274 4 PAGINI — 25 BANI Miercuri 4 mai 1966 Plecarea în R. I. Vietnam a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Marţi după-amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Hanoi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam şi a guvernului R. D. Vietnam, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor armate, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Moangă, ambasadorul Republicii Socialiste România la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dănălache, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la București, Ho Tu Truc, și ambasadorul R. P. Chineze, Tzen Iun Ciuan. La semănat, întreaga nlamină! Zilnic tot mai multe cooperative de producţie din regiunea Bacău raportează încheierea însămînţării porumbului. Altele însă, deşi timpul a fost în toate raioanele deosebit de favorabil, mai au încă de semănat — şi chiar de executat arături pe suprafeţe însemnate, în raionul Bacău, de pildă, în urmă cu cîteva zile erau încă neînsămînţate cu porumb aproape 9 000 hectare din suprafaţa de peste 22 000 planificată. Una din cooperativele de producţie care „trag în urmă“ rezultatele obţinute pe întregul raion este cea din Mărăşti. Preşedintele şi inginerul agronom de aici afirmau că pămîntul a fost multă vreme moale şi bun s-a putut lucra. „Pe “deasupra, adaugă dînşii, în cea mai mare parte terenul nostru este nemecanizabil“. Totuşi, timp de 6 zile — între 21 şi 27 aprilie — vremea a fost bună ; cu toate acestea, cele 33 de atelaje folosite nu au arat şi semănat decât 36 hectare, ceea ce scoate în evidenţă folosirea necorespunzătoare a timpului de lucru. Din acelaşi motiv şi contribuţia mecanizatorilor a fost scăzută (şeful brigăzii de tractoare a fost trimis de conducerea S.M.T. Răcăciuni în alte comune, împreună cu doi tractorişti, în timp ce la Mărăşti probleme urgente îi reclamau prezenţa. Şi în comuna de alături, Filipeni, unde la începutul zilei de 27 aprilie erau semănate cu porumb doar 50 hectare din 420 stabilite în planul de producţie, timpul favorabil muncilor în cîmp nu este pe deplin folosit. Acum, cînd este indicat să se lucreze pe schimburi sau în schimburi prelungite, unii mecanizatori ies la semănat tîrziu. Situaţia întîlnită în comuna Gloduri ilustrează cit de important este ca atelajele să fie bine şi la timp folosite. Aici sînt două cooperative. In satul Gloduri se însămînţaseră pînă la sfîrşitul zilei de 27 aprilie 100 hectare cu porumb din 455 planificate, în vreme ce la Obîrşia se rea-CONSTANTIN NANCU corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. a IlI-a) Citiţi în paginile 2 - 3: • INTRODUCERE LA UN CICLU DE AUDIŢII (Educaţie muzicală fără profesor) • „SIMPLE COINCIDENŢE“ (carnet teatral)