Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)
1966-06-10 / nr. 5306
UNDE ÎNCEPE ŞI UNDE SPECIALIZAREA In vederea realizării unui schimb de opinii, care să pună în lumină posibilităţile practice existente, precum şi să sugereze noi modalităţi de perfecţionare a pregătirii profesionale a cadrelor tehnice, „Scînteia tineretului“ întreprinde o anchetă în rîndul inginerilor şi tehnicienilor din industrie. Ancheta noastră pune în dezbatere următoarele probleme : • Ce acţiuni se organizează de către uzină şi ministere pentru perfecţionarea calificării inginerilor şi tehnicienilor ? • In ce măsură răspund ele multiplelor probleme pe care le pune producţia, spre rezolvare, în faţa cadrelor tehnice — şi dacă nu, ce forme şi acţiuni credeţi că le-ar putea lua locul ? • Anual pătrund pe porţile uzinelor mii de ingineri şi tehnicieni tineri. Ce se face — şi ce ar mai trebui să se facă — pentru perfecţionarea pregătirii lor încă de la intrarea în uzină spre a-i ajuta să se integreze cit mai rapid în activitatea de rezolvare a sarcinilor ce le revin ? • Cum este organizată informarea şi documentarea tehnică a inginerilor, unde, în ce sectoare, şi de ce nu satisface aceasta cerinţele imediate ale producţiei ? • Ce iniţiative şi experienţe ale organizaţiilor U.T.C. cunoaşteţi în această direcţie şi ce sugestii şi recomandări aveţi pentru creşterea contribuţiei acestora la activitatea de perfecţionare a calificării cadrelor tehnice tinere ? Publicăm, începînd din acest număr, primele opinii la ancheta iniţiată de ziar şi aşteptăm, în continuare, părerile tuturor celor care doresc să participe la această dezbatere. Deschidem dezbaterea despre perfecţionarea calificării cadrelor tehnice cu opiniile a trei ingineri de la Uzina de aluminiu — Slatina. SPECIALIZAREA SA PRECEADĂ INTRAREA IN PRODUCŢIE Consider foarte bună orientarea de a se trimite la specializare în străinătate, înaintea punerii în funcţiune a unor obiective industriale, un număr important de cadre tehnico-inginereşti. Acest fapt a avut un rol determinant în punerea în funcţiune a uzinei noastre. Cei trimişi la specializare au participat la lecţii teoretice şi practice, au luat cunoştinţă „pe viu“ cu tehnologia de fabricare a aluminiului, au studiat documentaţia de fabricaţie şi, la întoarcerea în ţară, au putut s-o interpreteze cu mai multă uşurinţă. Specializarea se cere continuată, aprofundată şi adîncită în uzină în condiţiile unei activităţi practice con-tinue. Este adevărat că, prinşi în „iureşul“ punerii în funcţiune, apoi al producţiei, am neglijat, atît noi cit şi ministerul, să acţionăm în continuare asupra perfecţionării cunoştinţelor . de specialitate Anchetă organizată de C. PRIESCU (Continuare in pag. a IIl-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului RAFAEL PAASIO Prim-ministru al guvernului Finlandez Helsinki Vă rog să primiţi, Excelenţă, felicitările mele cu ocazia alegerii dv. în funcţia de prim-ministru al guvernului finlandez. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România ★ Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Bucureşti Doresc să mulţumesc în modul cel mai sincer Excelenţei Voastre pentru amabilele felicitări pe care mi le-aţi trimis cu ocazia numirii mele ca prim-ministru al Finlandei. RAFAEL PAASIO Prim-ministru al Republicii Finlanda Succese ale oamenilor muncii din regiunea Ploieşti Direcţia de statistică a regiunii Ploieşti ne informează că producţia realizată de întreprinderile industriale şi unităţile economice din regiune, în primele 5 luni ale anului, este aproape egală cu aceea obţinută în tot semestrul I al anului 1965. In această perioadă, indicatorii de plan au fost realizaţi, iar o parte din ei chiar depăşiţi. Au fost livrate în plus două instalaţii pentru forajul sondelor la mare adîncime, benzină, motorină şi uleiuri superioare, 5 000 bucăţi anvelope auto şi pentru tractoare, însemnate cantităţi de ţiţei, ciment, cărbune, superfosfaţi, detergenţi şi alte produse a căror valoare depăşeşte 100 milioane lei. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! • EDUCAŢIE MUZICALĂ FĂRĂ PROFESOR O ştire importantă pentru elevi şi studenţi la pag. a 3-a ACTUALITATEA ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5306 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 10 IUNIE 1966 primirea de cmcOLAE CE a grupului de ziarişti italieni Joi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziarişti italieni alcătuit din Giusseppe Boffa, de la ziarul „l’Unita“, Franco Bertone de la revista „Rinascita“, Cesare Pillon de la revista „Vie Nuove“, Augusto Livi de la ziarul „Paese Sera“ şi Sergio Mugnai, corespondentul ziarului „l’Unita“ la Bucureşti, care a făcut o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înfăţişat activitatea şi preocupările partidului în legătură cu înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vorbit despre probleme actuale ale vieţii internaţionale şi a răspuns la întrebările ziariştilor. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. La primire a participat tovarăşul Sion Bujor, şeful Secţiei presă şi edituri a C.C. al P.C.R. în timpul cit s-au aflat în ţara noastră, ziariştii italieni au vizitat obiective industriale şi agricole, şantiere de construcţii, instituţii economice şi culturale centrale, s-au întîlnit cu muncitori, ţărani, intelectuali, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii culturale. Pentru noi, vocaţie, aptitudinea unică, de neînlocuit a unui individ de a exercita, cu maximum de eficienţă, o meserie sau alta, constituie un bun obştesc, un fond de aur care trebuie pus în întreaga valoare. Un stat este cu atît mai puternic, cu cît ştie să creeze fiecăruia dintre membrii lui locul optim de activitate, acel sector de muncă unde resursele lui spirituale concordă pe deplin, armonios, cu profesia exercitată. Statul nostru s-a dovedit, şi în această privinţă, exemplar. Şi nu numai atît. Am reuşit excluderea unei anumite monotonii a profesiilor. Dezvoltarea rapidă, multilaterală, a societăţii sau chiar inaugurarea unor profesii noi, dezvăluind un cîmp larg de activitate vocaţiei, construcţiile unor mari centre siderurgice, a uzinelor constructoare de maşini, a hidrocentralelor şi termocentralelor, a combinatelor chimice, prin complexitatea şi modernitatea lor, de la montare şi pînă la darea lor în folosinţă, au ridicat probleme capitale, Grigore Hagiu de ordin tehnic şi, mai ales, uman. Pentru a le putea vedea cum arată ele astăzi, a fost şi este nevoie de însuşirile deosebite ale unor oameni, de vocaţia lor aplicată, creatoare, deplasindu-se din sfera ei naturală şi devenind de o izbitoare ■ concreteţe. Şi acest proces, specific ţării, nu a fost mai puţin resimţit nici de oamenii de ştiinţă, nici de artişti. Ca orice fenomen profund sănătos, el a cuprins toate straturile sociale, tot ceea ce, prin vocaţie deliberată, se simţea legat indestructibil de socialism. Unghiul vast de cuprindere al problemei vocaţiei, raportarea ei la tot ce poate fi mai general, ne face să neglijăm uneori propria noastră persoană, să uităm aspectul ei intim, care ne vizează direct. Felul în care ne-am comportat şi continuăm să ne comportăm faţă de vocaţia noastră începe să ne preocupe din ce în ce mai mult. îşi face astfel loc în etică o nouă categorie: responsabilitatea vocaţiei. A fi responsabil de vocaţia ta, ghicindu-i coordonatele fără greşeală, cu tot inefabilul ei, înseamnă a te înscrie într-o ordine superioară de civilizaţie, înseamnă să-ţi cunoşti foarte bine caracterul, puterea (Continuate in pag. a lll-a) RESPONSABILITATEA VOCAŢIEI Apus de soare pe litoral... JOC DE URIAŞI Mihai Cararifi! Numai cu trei săptămîni în urmă, şedeam rezemat de stînci la 100 de metri deasupra fluviului şi priveam panorama fascinantă a batardoului de la Porţile de Fier. Incinta creată prin închiderea arcului uriaş al palplanşelor de oţel dăduse naştere unui lac desprins din albia fluviului. Fluviul se zbuciuma astfel mîniat pentru furtul pe care şi l-au îngăduit oamenii şantierului. Pe lacul liniştit — apă care aici se odihnea pentru prima dată — un vaporaş alb făcea curse într-o aparentă dezordine — prizonier — furat şi el din valurile fluviului şi silit să se agite ca un peşte în acvariu. De aceea îmi pare uimitoare vestea sosită acum trei zile: apa din batardou a fost evacuată, începe etapa turnării betoanelor în albia Dunării. Ce s-o fi întîmplat cu vaporaşul alb în clipa în care oglinda lacului, coborînd, au ieşit la lumina zilei stîncile ameninţătoare ale fostului fund de fluviu, stîncile care în decursul veacurilor au sfărîmat şi au răpit corăbii şi trireme romane, barabafte turceşti şi multe vapoare ale (Continuare in pag. a IlI-a) -A, In timp record In numai 20 de zile, timp care constituie un record, constructorii Trustului Crișana au ridicat pînă la acoperiș, prin sistemul cofrajelor glisante,, un bloc cu 9 nivele, in cartierul nou din vestul orașului Oradea. Acesta face parte din suita celor 6 blocuri-turn — toate cu 9 nivele — ce se vor înălţa aci in acest an. Noile construcţii vor marca tot mai pronunţat conturul viitoarei magistrale de acces în oraş dinspre punctul de frontieră Borş. (Agerpres) ,Măinescu Lidia şi Abibac Jeana, studente la TMUniversitatea din Bucureşti, alt de ce să fiebucuroase,au trecut cu succes în noi un examen. Foto: O. PLECAN Sub ape IE", îi* 6. comori! In lunca dunăreană a Olteniei aproape 4 500 hectare din cele mai fertile terenuri încă n-au fost însămînţate cu culturi. „Fiind foarte joase şi încă neîndiguite, preciza tovarăşul Ion Nicolae — preşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor agricole — uşor au fost cuprinse de apele fluviului şi ale bălţilor în revărsare. De anul viitor, o dată cu încheierea lucrărilor în sistemele de desecare Ghidici-Rast-Negoi şi Bechet-Corabia, pericolul inundaţiilor se va reduce complet. Dar cele 4 500 hectare vor trebui să producă încă de anul acesta. Şi vor produce ! Porumb pentru boabe şi furaje pentru animalele proprietate obştească. Ce ţine de pregătire a fost pus la punct. Sămînţa — din soiurile şi hibrizii cei mai precoci şi mai productivi — a fost adusă în magazii şi tratată. Marea bătălie se dă însă în cîmp, acolo unde se grăbeşte retragerea apelor“. Pentru tinerii ţărani cooperatori şi mecanizatori din raionul Corabia, „marea bătălie se dă în cîmp“ înseamnă în GH. FECIORU (Continuate In pag. a lil a) TELEGRAMĂ DE CONDOLEANŢE Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a primit din partea tovarăşului Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, următoarea telegramă : Cu profund repet am aliat despre vestea privind catastrofa feroviara, care a avut loc în apropierea Bucureştiului. In numele poporului albanez, ai Consiliului de Ministri ai Republicii Populare Albania şi al meu personal vă exprim dv., şi prin dv. poporului frate român guvernului Republicii Socialiste România, precum și familiilor victimelor, sincerele noastre condoleanțe.