Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)

1966-06-10 / nr. 5306

UNDE ÎNCEPE ŞI UNDE SPECIALIZAREA In vederea realizării unui schimb de opinii, care să pună în lumină posibilităţile practice existente, precum şi să sugereze noi modalităţi de perfecţionare a pregătirii profesionale a cadrelor tehnice, „Scînteia tine­retului“ întreprinde o anchetă în rîndul inginerilor şi tehnicienilor din industrie. Ancheta noastră pune în dezbatere următoarele probleme : • Ce acţiuni se organizează de către uzină şi ministere pentru perfecţionarea calificării inginerilor şi tehnicienilor ? • In ce măsură răspund ele multiplelor probleme pe care le pune producţia, spre rezolvare, în faţa cadrelor tehnice — şi dacă nu, ce forme şi acţiuni credeţi că le-ar putea lua locul ? • Anual pătrund pe porţile uzinelor mii de ingineri şi tehni­cieni tineri. Ce se face — şi ce ar mai trebui să se facă — pentru perfecţionarea pregătirii lor încă de la intrarea în uzină spre a-i ajuta să se integreze cit mai rapid în activitatea de rezolvare a sar­cinilor ce le revin ? • Cum este organizată informarea şi documentarea tehnică a inginerilor, unde, în ce sectoare, şi de ce nu satisface aceasta cerin­ţele imediate ale producţiei ? • Ce iniţiative şi experienţe ale organizaţiilor U.T.C. cunoaşteţi în această direcţie şi ce sugestii şi recomandări aveţi pentru creşte­rea contribuţiei acestora la activitatea de perfecţionare a calificării cadrelor tehnice tinere ? Publicăm, începînd din acest număr, primele opinii la ancheta ini­ţiată de ziar şi aşteptăm, în continuare, părerile tuturor celor care doresc să participe la această dezbatere. Deschidem dezbaterea despre perfecţionarea calificării cadrelor teh­nice cu opiniile a trei ingineri de la Uzina de aluminiu — Slatina. SPECIALIZAREA SA PRECEADĂ INTRAREA IN PRODUCŢIE Consider foarte bună o­­rientarea de a se trimite la specializare în străină­tate, înaintea punerii în funcţiune a unor obiective industriale, un număr impor­tant de cadre tehnico-ingine­­reşti. Acest fapt a avut un rol determinant în punerea în funcţiune a uzinei noastre. Cei trimişi la specializare au participat la lecţii teoretice şi practice, au luat cunoştinţă „pe viu“ cu tehnologia de fa­bricare a aluminiului, au studiat documentaţia de fa­bricaţie şi, la întoarcerea în ţară, au putut s-o in­terpreteze cu mai multă uşu­rinţă. Specializarea se cere con­tinuată, aprofundată şi a­dîncită­­ în uzină în condiţiile unei activităţi practice con-­­­tinue. Este adevărat că, prinşi­­ în „iureşul“ punerii în func­ţiune, apoi al producţiei, am neglijat, atît noi cit şi mi­nisterul, să acţionăm­ în con­tinuare asupra perfecţionării cunoştinţelor . de specialitate Anchetă organizată de C. PRIESCU (Continuare in pag. a IIl-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului RAFAEL PAASIO Prim-ministru al guvernului Finlandez Helsinki Vă rog să primiţi, Excelenţă, felicitările mele cu ocazia alegerii dv. în funcţia de prim-ministru al guvernului fin­landez. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România ★ Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Bucureşti Doresc să mulţumesc în modul cel mai sincer Excelenţei Voastre pentru amabilele felicitări pe care mi le-aţi trimis cu ocazia numirii mele ca prim-ministru al Finlandei. RAFAEL PAASIO Prim-ministru al Republicii Finlanda Succese ale oamenilor muncii din regiunea Ploieşti Direcţia de statistică a re­giunii Ploieşti ne informează că producţia realizată de în­treprinderile industriale şi unităţile economice din re­giune, în primele 5 luni ale anului, este aproape egală cu aceea obţinută în tot semes­trul I al anului 1965. In această perioadă, indicatorii de plan au fost realizaţi, iar o parte din ei chiar depăşiţi. Au fost livrate în plus două instalaţii pentru forajul sondelor la mare adîncime, benzină, mo­torină şi uleiuri superioare, 5 000 bucăţi anvelope auto şi pentru tractoare, însemnate cantităţi de ţiţei, ciment, căr­bune, superfosfaţi, detergenţi şi alte produse a căror va­loare depăşeşte 100 milioane lei. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! • EDUCAŢIE MUZICALĂ FĂRĂ PROFESOR O ştire importantă pentru elevi şi stu­denţi la pag. a 3-a ACTUALITATEA ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5306 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 10 IUNIE 1966 primirea de cm­cOLAE CE a grupului de ziarişti italieni Joi dimineaţă, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de zia­rişti italieni alcătuit din Giusseppe Boffa, de la ziarul „l’Unita“,­­ Franco Bertone de la revista „Rinascita“, Ce­­sare Pillon de la revista „Vie Nuove“, Augusto Livi de la ziarul „Pae­­se Sera“ şi Sergio Mug­­nai, corespondentul zia­rului „l’Unita“ la Bucu­reşti, care a făcut o vi­zită în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înfăţişat activitatea şi preocupă­rile partidului în legă­tură cu înfăptuirea ho­­tărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vor­bit despre probleme ac­tuale ale vieţii interna­ţionale şi a răspuns la întrebările ziariştilor. Primirea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. La primire a partici­pat tovarăşul Sion Bu­jor, şeful Secţiei presă şi edituri a C.C. al P.C.R. în timpul cit s-au aflat în ţara noastră, ziariştii italieni au vizitat obiec­tive industriale şi agri­cole, şantiere de con­strucţii, instituţii econo­mice şi culturale cen­trale, s-au întîlnit cu muncitori, ţărani, inte­lectuali, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii cultu­rale. Pentru noi, vocaţie, aptitu­dinea unică, de neînlocuit a unui individ de a exercita, cu maximum de eficienţă, o me­serie sau alta, constituie un bun obştesc, un fond de aur care trebuie pus în întreaga valoare. Un stat este cu atît mai puternic, cu cît ştie să creeze fiecăruia dintre mem­brii lui locul optim de activi­tate, acel sector de muncă unde resursele lui spirituale concordă pe deplin, armonios, cu profesia exercitată. Statul nostru s-a dovedit, şi în aceas­tă privinţă, exemplar. Şi nu numai atît. Am reuşit exclu­derea unei anumite monotonii a profesiilor. Dezvoltarea ra­pidă, multilaterală, a societă­ţii sau chiar inaugurarea unor profesii noi, dezvăluind un cîmp larg de activitate voca­ţiei, construcţiile unor mari centre siderurgice, a uzinelor constructoare de maşini, a hi­drocentralelor şi termocentra­lelor, a combinatelor chimice, prin complexitatea şi moder­nitatea lor, de la montare şi pînă la darea lor în folosinţă, au ridicat probleme capitale, Grigore Hagiu de ordin tehnic şi, mai ales, uman. Pentru a le putea ve­dea cum arată ele astăzi, a fost şi este nevoie de însuşi­rile deosebite ale unor oameni, de vocaţia lor aplicată, crea­toare, deplasindu-se din sfera ei naturală şi devenind de o izbitoare ■ concreteţe. Şi acest proces, specific ţării, nu a fost mai puţin resimţit nici de oa­menii de ştiinţă, nici de ar­tişti. Ca orice fenomen pro­fund sănătos, el a cuprins toate straturile sociale, tot ceea ce, prin vocaţie delibera­tă, se simţea legat indestruc­tibil de socialism. Unghiul vast de cuprindere al problemei vocaţiei, rapor­tarea ei la tot ce poate fi mai general, ne face să neglijăm uneori propria noastră per­soană, să uităm aspectul ei intim, care ne vizează direct. Felul în care ne-am comportat şi continuăm să ne comportăm faţă de vocaţia noastră începe să ne preocupe din ce în ce mai mult. îşi face astfel loc în etică o nouă categorie: responsabilitatea vocaţiei. A fi responsabil de vocaţia ta, ghicindu-i coordonatele fără greşeală, cu tot inefabilul ei, înseamnă a te înscrie în­­tr-o ordine superioară de civi­lizaţie, înseamnă să-ţi cunoşti foarte bine caracterul, puterea (Continuate in pag. a lll-a) RESPONSABILITATEA VOCAŢIEI Apus de soare pe litoral... JOC DE URIAŞI Mihai Cararifi! Numai cu trei săptămîni în urmă, şedeam re­zemat de stînci la 100 de metri deasupra fluviu­lui şi priveam panorama fascinantă a batardou­­lui de la Porţile de Fier. Incinta creată prin în­chiderea arcului uriaş al palplanşelor de oţel dă­duse naştere unui lac desprins din albia fluviu­lui. Fluviul se zbuciuma astfel mîniat pentru furtul pe care şi l-au îngăduit oamenii şantie­rului. Pe lacul liniştit — apă care aici se odih­nea pentru prima dată — un vaporaş alb făcea curse într-o aparentă dezordine — prizonier — furat şi el din valurile fluviului şi silit să se agite ca un peşte în acvariu. De aceea îmi pare uimitoare vestea sosită acum trei zile: apa din batardou a fost evacuată, în­cepe etapa turnării betoanelor în albia Dunării. Ce s-o fi întîmplat cu vaporaşul alb în clipa în care oglinda lacului, coborînd, au ieşit la lu­mina zilei stîncile ameninţătoare ale fostului fund de fluviu, stîncile care în decursul veacu­rilor au sfărîmat şi au răpit corăbii şi trireme romane, barabafte turceşti şi multe vapoare ale (Continuare in pag. a IlI-a) -A, In timp record In numai 20 de zile, timp care con­stituie un record, constructorii Trus­tului Crișana au ri­dicat pînă la acope­riș, prin sistemul cofrajelor glisante,, un bloc cu 9 nivele, in cartierul nou din vestul orașului Ora­dea. Acesta face parte din suita celor 6 blocuri-turn — toate cu 9 nivele — ce se vor înălţa aci in acest an. Noile construcţii vor mar­ca tot mai pronunţat conturul viitoarei magistrale de acces în oraş dinspre punctul de frontieră Borş. (Agerpre­s) ,Măinescu Lidia şi Abibac Jeana, studente la TMUniversitatea din Bucureşti, alt de ce să fie­­bucuroase,­au trecut cu succes în noi un examen. Foto: O. PLECAN Sub ape IE", îi* 6. comori! In lunca dunăreană a Olteniei aproape 4 500 hectare din cele mai fertile terenuri încă n-au fost însămînţate cu culturi. „Fiind foarte joase şi încă neîndiguite, preciza tovarăşul Ion Nicolae — preşedinte al Uniunii regionale a co­operativelor agricole — uşor au fost cuprinse de apele fluviului şi ale bălţilor în revărsare. De anul viitor, o dată cu încheierea lucrărilor în sistemele de desecare Ghidici-Rast-Negoi şi Bechet-Corabia, perico­lul inundaţiilor se va reduce complet. Dar cele 4 500 hectare vor trebui să producă încă de anul acesta. Şi vor produce ! Porumb pen­tru boabe şi furaje pen­tru animalele proprie­tate obştească. Ce ţine de pregătire a fost pus la punct. Sămînţa — din soiurile şi hibrizii cei mai precoci şi mai productivi — a fost adu­să în magazii şi tratată. Marea bătălie se dă însă în cîmp, acolo unde se grăbeşte retragerea apelor“. Pentru tinerii ţărani cooperatori şi mecaniza­tori din raionul Corabia, „marea bătălie se dă în cîmp“ înseamnă în­ GH. FECIORU (Continuate In pag. a lil a) TELEGRAMĂ DE CONDOLEANŢE Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România, a primit din partea tovarăşului Meh­met Shehu, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Albania, ur­mătoarea telegramă : Cu profund rep­et am aliat des­pre vestea privind catastrofa fe­­roviara, care a avut loc în apro­pierea Bucureştiului. In numele po­porului albanez, ai Consiliului de Ministri ai Republicii Populare Al­bania şi al meu personal vă ex­prim dv., şi prin dv. poporului frate român guvernului Republicii Socialiste România, precum și fa­­miliilor victimelor, sincerele noas­tre condoleanțe.

Next