Scînteia Tineretului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5324-5350)
1966-07-22 / nr. 5342
$ în acest număr # în paginile ® în acest număr g^garal ® în paginile * în acest număr $ în paginile # în acest SPORT La Ploieşti o mm FABRICĂ DE BIOXID DE CARBON PRODUCE La Ploieşti a Început să producă o nouă fabrică de bioxid de carbon. Aceasta este dotată cu instalaţii perfecţionate. In cea mai mare parte realizate in țară. Întregul proces de producţie este dirijat de la un tablou de comandă. Noua unitate are o capacitate de producţie de 1 600 kg pe zi, reprezentind o cantitate triplă faţă de aceea a vechii fabrici de acest lei din localitate. Materia primă a fabricii o constituie gazele arse reziduale de la centrala termică a combinatului industrial ,,Progresul". (Agerpres) Combinatul chimic Tg. Mureş. Elemer Toth şi Albert Török sunt doi dintre tinerii care conduc cu pricepere procesul tehnologic In cadrul unei întîlniri cu cîţiva tineri de la Uzinele „Electroputere“-Craiova, i-am invitat pe aceştia să-şi spună părerea în legătură cu cercurile de ridicare a calificării pe care le frecventează. Tinerii au evidenţiat, pe lingă aspecte pozitive ale organizării cursurilor şi o serie de lucruri negative, care înlăturate le-ar permite să-şi perfecţioneze într-o măsură mai înaltă pregătirea profesională. — Se întîmplă, nu o dată, spunea ing. Vasile Barbu, ca sala în care este programat să se ţină cursul să fie ocupată. In această situaţie suntem obligaţi fie să-l amînăm, fie să-l ţinem, în condiţii necorespunzătoare. — Fiind la liceul seral — a intervenit sudorul Petre Mitu nu mi se impune să particip la cursuri. O fac însă pentru că îmi sînt şi mie la fel de necesare. Cum însă orele cursului de ridicare a calificării nu ţin seama de programul nostru, mai totdeauna trebuie să plec la şcoală înaintea terminării lecţiei tehnice. Un aspect asemănător sesiza lăcătuşul Augustin Gaiţă privitor la cei din schimbul III, nevoiţi să piardă lecţiile predate cînd lucrează în tura de noapte. Aşadar, iată o primă serie de probleme, de ordin organizatoric încă nerezolvate. Tinerii Ion Popescu, Vasile Ştefan şi Elian Predescu lucrează ca lăcătuşi la acelaşi loc de muncă. „ Deşi am terminat şcoala profesională nu demult, ne-au spus ei, suntem cuprinşi la un cerc la care vreo opt lecţii au fost de aritmetică (operaţii de adunare, scădere) şi pline de noţiuni elementare despre desenul liniar. Am fi dorit să ni se vorbească despre lucrul cu suflatul oxi-acetilenic, aparat pe care-l folosim, despre construcţia şi funcţionarea agregatelor ce le construim, dar despre care nici acum nu ştim prea multe lucruri. — Ca absolvenţi ai şcolii profesionale, a continuat electricianul Marin Catană, noi cunoaştem unele lucruri destul de bine. In loc să stăm la cursuri care ne repetă elemente ştiute, am prefera ca lecţiile să aibă caracter practic, să fim îndrumaţi în operaţiile ce se execută mai greu, care cer mai multă iscusinţă. Aşa cum sublinia bobinatorul Ion Badea, lecţiile ar trebui să iasă din tiparul cunoscut din şcoală , imprimînduli-se un caracter de discuţie ele ar deveni, fără îndoială, mai atractive. Numărul acestora fiind destul de mic, ele N. UDROIU (Continuare în pag. a IlI-a) .. . "Foto: O. PLECAN Vedere de la Argeș Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5342 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 22 IULIE 1966 ŞTII! SA VĂ PURTAŢI ÎN SOCIETATE? Dintotdeauna, generaţiile şi-au avut aspiraţiile lor spre fericire, spre perfecţiune, dintotdeauna entuziasmul a fost preţiosul apanaj al tinereţii şi aceasta, firesc, ca tot ceea ce reprezintă valoare umană, s-a perpetuat în timp, trecînd ca o flacără, ca o ştafetă de la cei mai vîrstnici la cei mai tineri. Totuşi, fiecare generaţie şi-a avut timbrul său, numai al său, fie că era vorba de nişte date fizice ideale, deci sentimentale, fie de propriul său timbru care a sunat mai puternic sau mai slab după atît de complexe împrejurări istorice. Trecînd însă peste efemerele imagini exterioare ce se pierd în vreme rămîn eternele virtuţi ale tinereţii ce se cer relevate. Marea bogăţie a unei generaţii — Voi începe cu constatarea că dumneavoastră, SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI tinerii, sînteţi infinit mai bogaţi ca cei de acum două decenii şi jumătate, de exemplu, ne spune tov. DOBROIU EUGEN, lector universitar la Facultatea de limbi romanice şi clasice. Zicînd aceasta mă refer în primul rină la imensa grijă ce se acordă formării unei noi mentalităţi, a unei noi conştiinţe, factori de cea mai mare răspundere conlucrînd la dezvoltarea armonioasă a tineretului. MIHAI HETCO (Continuare în pag. a.Ill-a) COORDONATELE ŞTIINŢEI Anul care s-a scurs de la cel de-al IX-lea Congres al partidului a însemnat şi pentru activitatea ştiinţifică, cadrul unui bilanţ rodnic în realizări. In cadrul complexului şi atotcuprinzătorului program de dezvoltare a ţării elaborat cu acest prilej, un loc de mare însemnătate a revenit ştiinţei. Atenţia deosebită de care se bucură acest vast domeniu de activitate din partea clarvăzătorului arhitect al întregii opere de construcţie care se desfăşoară din plin în ţara noastră, se datoreşte aprecierii lucide şi înţelepte a rolului pe care-l joacă ştiinţa în societatea contemporană. Trăim anii unui puternic avînt al ştiinţei, caracterizînd toate ramurile ei. Asistăm la o dezvoltare vertiginoasă a tuturor domeniilor ştiinţifi-Acad. prof. dr. Nicolae Theodorescu ce — atît în lărgime, cit şi în adîncime. Acest avînt este — aş zice — exponenţial şi se însoţeşte şi de o dezvoltare asemănătoare a tehnicii. Ambele caracterizează revoluţia ştiinţifico-tehnică pe care o trăieşte astăzi din plin omenirea, atît de profundă prin urmările ei nemijlocite nu numai asupra producţiei, ci şi asupra felului de a gîndi al oamenilor. în plin proces de transformare într-o forţă nemijlocită a producţiei, ştiinţa ridică neîncetat noi şi noi probleme în faţa creatorilor bunurilor materiale, rezolvă nemijlocit nenumărate probleme ale producţiei, stă la baza avîntului tehnicii şi însuşi progresul ei este condiţionat — în bună măsură — de către aceasta. Dacă acestea reprezintă numai cîteva coordonate care caracterizează ştiinţa în general, cu atît mai mult sînt ele valabile în ceea ce priveşte rolul pe care-l are cercetarea ştiinţifică în construcţia socialistă din ţara noastră. Partidul a acordat din totdeauna atenţie deosebită pentru crearea celor mai bune condiţiuni în vederea asigurării nu numai a bazei materiale, dar şi a climatului necesar cercetării ştiinţifice. Anii construcţiei socialiste au marcat ridicarea pe o nouă treaptă a cercetării ştiinţifice în ţara noastră. Condiţii la care savanţii noştri de prestigiu mondial din trecut năzuiseră au devenit realitate. De la numai 52 de unităţi de cercetare ştiinţifică — cite erau în România antebelică — şi acestea activînd în împrejurări precare, numărul lor s-a ridicat, în prezent, la 264. Statul nostru acordă miliarde pentru dezvoltarea ştiinţei. Cei aproape 23 000 de cercetători, cit există actualmente în ţara noastră, desfăşoară o rodnică activitate care se materializează — între al(Continuare în pag. a II-a) Fabrica de ciment Fieni. Vedere parțială * * * * * * * * * * * -k STRATEGI AI RECOLTELOR priAre DSJMH In aceste zile, pe tarlalele cooperativelor agricole de producţie şi ale gospodăriilor agricole de stat se dă bătălia pentru stringerea recoltei la timp şi iară pierderi. Un loc principal in această acţiune 11 ocupă mecanizatorii. Azi vă prezentăm cîţiva fruntaşi care prin activitatea lor s-au întrecut în obţinerea unor succese deosebite la locul lor de muncă. 1. O mică defecţiune la combină nu-i lucru grav. Mecanizatorul NICOLAIE ION de la S.M.T. Buda, care lucrează la recoltat pe tarlalele cooperativei agricole Dărmăneşti, din raionul Ploieşti, ştie să o înlăture operativ. 2. „Cit mai e pină în seară ? se întreabă mecanizatorul ION METELEANU. Combina, tractorul merg „ceas". M-am angajat in fata cooperatorilor de aici din Glodeanu-Siliştea ca azi să recoltez mai mult cu un hectar ca ieri. Dar angajamentul, evident, 11 voi depăşi. 3. Iată-l şi pe PETRE RUSEN de la gospodăria agricolă de stat Pogoanele. În vederea eliberării rapide a terenului, el balotează paiele. Chipul său exprimă mulţumirea. 4. Miriştea a rămas liberă. Pe ea paiele au fost transportate. Acum, la arat, pentru a pregăti un bun pat germinativ recoltelor anului viitor ! La volanul tractorului, tânărul mecanizator NICOLAE MARIN de la S.M.T.Băneasa, raionul Giurgiu. Foto: GH. CUCU O. PLECAN LOCUINŢE NOI In cursul acestui an, în oraşele regiunii Bacău au primit locuinţe noi peste 600 de familii. Acum se află în curs de execuţie alte 800 de locuinţe prevăzute a fi predate beneficiarilor pină la sfîrşitul anului. (Agerpres) SESIZĂRI PE ADRESĂ OROAmnitoR Ştefăneşti — Argeş, iulie 1966. La staţiunea de aici a Institutului de cercetări hortiviticole i-am întîlnit pe cei 123 de studenţi ai anului IV — Facultatea de biologie din Bucureşti, aflaţi în practică. — Sîntem în staţiune de două săptămîni — ne spune studentul VALERIU CIMPOIERU. Astăzi a fost ultima zi de practică. Programul zilnic prevedea expuneri teoretice şi aplicaţii practice în sectoarele pomicultură, viticultură, legumicultură ; ne-au fost prezentate, de asemenea, şi unele probleme de mecanizare a agriculturii, agrochimie, zootehnie. Dar în programul de practică au fost cuprinse multe lucruri neinteresante pentru noi şi nefolositoare pentru viitoarea noastră activitate profesională. Am vrut să vedem dacă această părere corespunde realităţii. In consecinţă, am purtat o discuţie cu studenţi şi cadre didactice. • IRINA SOARE — studentă, secţia biologie . — In orice caz nu putem da un calificativ bun practicii pe care am făcut-o aici. Ne aşteptam să avem prilejul de a aprofunda cunoştinţele însuşite la cursuri de specialitate ca fitotehnie, hortiviticultură şi altele, căpătînd o explicaţie biologică complexă a aspectelor practice din activitatea staţiunii. In loc de aceasta am primit noţiuni care ION TRONAC ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a III-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al întregului popor român, transmitem poporului polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polonez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, intre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii in lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România