Scînteia Tineretului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5324-5350)

1966-07-22 / nr. 5342

$ în acest număr # în paginile ® în acest nu­măr g^garal ® în pagi­nile * în acest număr $ în paginile # în acest SPORT La Ploieşti o mm FABRICĂ DE BIOXID DE CARBON PRODUCE La Ploieşti a În­ceput să producă o nouă fabrică de bio­xid de carbon. Aceas­­ta este dotată cu in­stalaţii perfecţionate. In cea mai mare parte realizate in țară. În­tregul proces de pro­ducţie este dirijat de la un tablou de co­mandă. Noua unitate are o capacitate de producţie de 1 600 kg pe zi, reprezentind o cantitate triplă faţă de aceea a vechii fa­­brici de acest lei din localitate. Materia pri­mă a fabricii o consti­tuie gazele arse rezi­duale de la centrala termică a combinatului industrial ,,Progresul". (Agerpres) Combinatul chimic Tg. Mureş. Elem­er Toth şi Albert Török sunt doi dintre tinerii care conduc cu pricepere procesul tehnologic In cadrul unei întîlniri cu cîţiva tineri de la Uzinele „Electroputere“-Craiova, i-am invitat pe aceştia să-şi spu­nă părerea în legătură cu cercurile de ridicare a califică­rii pe care le frecventează. Tinerii au evidenţiat, pe lin­gă aspecte pozitive ale organi­zării cursurilor şi o serie de lucruri negative, care înlătu­rate le-ar permite să-şi per­fecţioneze într-o măsură mai înaltă pregătirea profesională. — Se întîmplă, nu o dată, spunea ing. Vasile Barbu, ca sala în care este programat să se ţină cursul să fie ocupată. In această situaţie suntem­ o­­bligaţi fie să-l amînăm, fie să-l ţinem, în condiţii neco­respunzătoare. — Fiind la liceul seral — a intervenit sudorul Petre Mitu nu mi se impune să particip la cursuri. O fac însă pentru că îmi sînt şi mie la fel de ne­cesare. Cum însă orele cursu­lui de ridicare a calificării nu ţin seama de programul no­stru, mai totdeauna trebuie să plec la şcoală înaintea ter­minării lecţiei tehnice. Un aspect asemănător sesiza lăcătuşul Augustin Gaiţă pri­vitor la cei din schimbul III, nevoiţi să piardă lecţiile pre­date cînd lucrează în tura de noapte. Aşadar, iată o primă serie de probleme, de ordin organi­zatoric încă nerezolvate. Tinerii Ion Popescu, Vasile Ştefan şi Elian Predescu lu­crează ca lăcătuşi la acelaşi loc de muncă. „ Deşi am terminat şcoala profesională nu demult, ne-au spus ei, suntem­ cuprinşi la un cerc la care vreo opt lecţii au fost de aritmetică (operaţii de adunare, scădere) şi pline de noţiuni elementare despre de­senul liniar. Am fi dorit să ni se vorbească despre lucrul cu suflatul oxi-acetilenic, aparat pe care-l folosim, despre con­strucţia şi funcţionarea agre­gatelor ce le construim, dar despre care nici acum nu ştim prea multe lucruri. — Ca absolvenţi ai şcolii profesionale, a continuat elec­tricianul Marin Catană, noi cunoaştem unele lucruri des­tul de bine. In loc să stăm la cursuri care ne repetă elemen­te ştiute, am prefera ca lecţii­le să aibă caracter practic, să fim îndrumaţi în operaţiile ce se execută mai greu, care cer mai multă iscusinţă. Aşa cum sublinia bobinato­rul Ion Badea, lecţiile ar tre­bui să iasă din tiparul cunos­cut din şcoală , imprimîndu­­li-se un caracter de discuţie ele ar deveni, fără îndoială, mai atractive. Numărul aces­tora fiind destul de mic, ele N. UDROIU (Continuare în pag. a IlI-a) .. . "Foto: O. PLEC­AN Vedere de la Argeș Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5342 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 22 IULIE 1966 ŞTII! SA VĂ PURTAŢI ÎN SOCIETATE? Dintotdeauna, generaţii­le şi-au avut aspiraţiile lor spre fericire, spre perfecţi­une, dintotdeauna entuzias­mul a fost preţiosul apanaj al tinereţii şi aceasta, fi­resc, ca tot ceea ce repre­zintă valoare umană, s-a perpetuat în timp, trecînd ca o flacără, ca o ştafetă de la cei mai vîrstnici la cei mai tineri. Totuşi, fie­care generaţie şi-a avut timbrul său, numai al său, fie că era vorba de nişte date fizice ideale, deci sen­timentale, fie de propriul său timbru care a sunat mai puternic sau mai slab după atît de complexe împreju­rări istorice. Trecînd însă peste efemerele imagini ex­terioare ce se pierd în vreme rămîn eternele vir­tuţi ale tinereţii ce se cer relevate. Marea bogăţie a unei generaţii — Voi începe cu consta­tarea că dumneavoastră, SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI tinerii, sînteţi infinit mai bogaţi ca cei de acum două decenii şi jumătate, de exemplu, ne spune tov. DOBROIU EUGEN, lector universitar la Facultatea de limbi romanice şi cla­sice. Zicînd aceasta mă re­fer în primul rină la imen­sa grijă ce se acordă for­mării unei noi mentalităţi, a unei noi conştiinţe, fac­tori de cea mai mare răs­pundere conlucrînd la dez­voltarea armonioasă a ti­neretului. MIHAI HETCO (Continuare în pag. a.Ill-a) COORDONATELE­­ ŞTIINŢEI Anul care s-a scurs de la cel de-al IX-lea Congres al partidului a însemnat şi pen­tru activitatea ştiinţifică, ca­drul unui bilanţ rodnic în realizări. In cadrul complexu­lui şi atotcuprinzătorului program de dezvoltare a ţării elaborat cu acest prilej, un loc de mare însemnătate a reve­nit ştiinţei. Atenţia deosebită de care se bucură acest vast domeniu de activitate din partea clarvăzătorului arhi­tect al întregii opere de con­strucţie care se desfăşoară din plin în ţara noastră, se dato­­reşte aprecierii lucide şi în­ţelepte a rolului pe care-l joacă ştiinţa în societatea contemporană. Trăim anii unui puternic a­­vînt al ştiinţei, caracterizînd toate ramurile ei. Asistăm la o dezvoltare vertiginoasă a tuturor domeniilor ştiinţifi-Acad. prof. dr. Nicolae Theodorescu ce — atît în lărgime, cit şi în adîncime. Acest avînt este — aş zice — exponenţial şi se însoţeşte şi de o dezvoltare a­­semănătoare a tehnicii. Am­bele caracterizează revoluţia ştiinţifico-tehnică pe care o trăieşte astăzi din plin omeni­rea, atît de profundă prin ur­mările ei nemijlocite nu nu­mai asupra producţiei, ci şi asupra felului de a gîndi al oamenilor. în plin proces de transformare într-o forţă ne­mijlocită a producţiei, ştiinţa ridică neîncetat noi şi noi pro­bleme în faţa creatorilor bu­nurilor materiale, rezolvă ne­mijlocit nenumărate proble­me ale producţiei, stă la baza avîntului tehnicii şi însuşi progresul ei este condiţionat — în bună măsură — de că­tre aceasta. Dacă acestea reprezintă nu­mai cîteva coordonate care caracterizează ştiinţa în gene­ral, cu atît mai mult sînt ele valabile în ceea ce priveşte rolul pe care-l are cercetarea ştiinţifică în construcţia so­cialistă din ţara noastră. Par­tidul a acordat din totdeauna atenţie deosebită pentru crea­rea celor mai bune condiţiuni în vederea asigurării nu nu­mai a bazei materiale, dar şi a climatului necesar cercetării ştiinţifice. Anii construcţiei socialiste au marcat ridicarea pe o nouă treaptă a cercetării ştiinţifice în ţara noastră. Condiţii la care savanţii noş­tri de prestigiu mondial din trecut năzuiseră au devenit realitate. De la numai 52 de unităţi de cercetare ştiinţifică — cite erau în România ante­belică — şi acestea activînd în împrejurări precare, numă­rul lor s-a ridicat, în prezent, la 264. Statul nostru acordă miliarde pentru dezvoltarea ştiinţei. Cei aproape 23 000 de cercetători, cit există actual­mente în ţara noastră, desfă­şoară o rodnică activitate care se materializează — între al­(Continuare în pag. a II-a) Fabrica de ciment Fieni. Ve­dere parțială * * * * * * * * * * * -k­ STRA­TEGI AI RECOLTELOR priA­re DSJMH In aceste zile, pe tarlalele cooperativelor agricole de producţie şi ale gospodăriilor agricole de stat se dă bătălia pentru stringerea r­ecoltei la timp şi iară pierderi. Un loc principal in această acţiune 11 ocupă mecanizatorii. Azi vă prezentăm cîţiva fruntaşi care prin activitatea lor s-au între­cut în obţinerea unor succese deosebite la locul lor de muncă. 1. O mică defecţiune la com­bină nu-i lucru grav. Mecani­zatorul NICOLAIE ION de la S.M.T. Buda, care lucrează la recoltat pe tarlalele cooperati­vei agricole Dărmăneşti, din raionul Ploieşti, ştie să o înlă­ture operativ. 2. „Cit mai e pină în seară ? se întreabă mecanizatorul ION METELEANU. Combina, trac­torul merg „ceas". M-am an­gajat in fata cooperatorilor de aici din Glodeanu-Siliştea ca azi să recoltez mai mult cu un hectar ca ieri. Dar angaja­mentul, evident, 11 voi depăşi. 3. Iată-l şi pe PETRE RU­SEN de la gospodăria agricolă de stat Pogoanele. În vederea eliberării rapide a terenului, el balotează paiele. Chipul său exprimă mulţumirea. 4. Miriştea a rămas liberă. Pe ea paiele au fost transportate. Acum, la arat, pentru a pre­găti un bun pat germinativ recoltelor anului viitor ! La volanul tractorului, tână­­rul mecanizator NICOLAE MARIN de la S.M.T.­Băneasa, raionul Giurgiu. Foto: GH. CUCU O. PLECAN LOCUINŢE NOI In cursul acestui an, în oraşele regiunii Bacău au pri­mit locuinţe noi peste 600 de familii. Acum se află în curs de execuţie alte 800 de lo­cuinţe prevăzute a fi predate beneficiarilor pină la sfîrşitul anului. (Agerpres) SESIZĂRI PE ADRESĂ OROAmnitoR Ştefăneşti — Argeş, iulie 1966. La staţiunea de aici a Institutului de cercetări hor­­tiviticole i-am întîlnit pe cei 123 de studenţi ai anului IV — Facultatea de biologie din Bucureşti, aflaţi în practică. — Sîntem în staţiune de două săptămîni — ne spune studentul VALERIU CIMPO­­IERU. Astăzi a fost ultima zi de practică. Programul zilnic prevedea expuneri teoretice şi aplicaţii practice în sectoa­rele pomicultură, viticultură, legumicultură ; ne-au fost pre­zentate, de asemenea, şi unele probleme de mecanizare a a­­griculturii, agrochimie, zoo­tehnie. Dar în programul de practică au fost cuprinse mul­te lucruri neinteresante pentru noi şi nefolositoare pentru vii­toarea noastră activitate pro­fesională. Am vrut să vedem dacă a­­ceastă părere corespunde realităţii. In consecinţă, am purtat o discuţie cu studenţi şi cadre didactice. • IRINA SOARE — studen­tă, secţia biologie . — In orice caz nu putem da un calificativ bun practicii pe care am făcut-o aici. Ne aş­teptam să avem prilejul de a aprofunda cunoştinţele în­suşite la cursuri de speciali­tate ca fitotehnie, hortiviti­­cultură şi altele, căpătînd o explicaţie biologică complexă a aspectelor practice din ac­tivitatea staţiunii. In loc de aceasta am primit noţiuni care ION TRONAC ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a III-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socia­liste România şi al întregului popor român, transmitem poporu­­lui­ polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polo­nez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncito­resc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea econo­miei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, intre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele po­poarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii in lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tova­răşi, dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflo­rirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next