Scînteia Tineretului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5402-5427)

1966-10-01 / nr. 5402

• în acest număr • în paginile • în acest nu SS 3E3S3 *£ • In acest număr • în paginile • In acest Revistele elevilor (Tradiţii şcolare) Construcţii noi in Centrul universitar Cluj CLUJ­­ (de la co­respondentul nostru). La întoarcerea din va­canţă studenţii clujeni vor intra în noi labora­toare, săli de seminarii, amfiteatre etc. Institutul Politehnic din Cluj şi-a mărit spaţiul cu o nouă clădire care cuprinde 30 săli de cursuri şi semi­narii, laboratoare, săli pentru întocmirea pro­iectelor. A fost terminată şi clădirea în care vor funcţiona laboratoarele şi atelierele catedrei de mecanizare a agricultu­rii din cadrul institutu­lui agronomic. Studenţii facultăţii de stomatolo­gie vor avea o nouă clă­dire pentru disciplinele stomatologice. In cele 4 laboratoare şi în anexele pentru prelucrarea alia­jelor metalice se vor pregăti săptămînal peste 300 de studenţi. prof. univ. EMIL NEGRUŢIU om de ştiinţă emerit, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj Titlul acestor rînduri nu e deloc întîmplător. Se poate a­­firma fără teama de a greşi ca studenţia este şi ea, într-un fel, o profesie, chiar dacă este practicată numai cinci sau şase ani. Este de fapt o profesie care, dacă n-o practici cum se cuvine în aceşti cinci ori şase ani, se răzbună asupra conţinutului unui număr mult mai mare de ani, reprezentind contribuţia fiecăruia la mun­ca întregului nostru popor. Aşadar, studenţia, ca orice profesie, are anumite norme, legi aş putea spune, pe care neapărat trebuie să le res­pecţi. Nu durata contează, ci, în primul rînd, intensitatea cu care trăieşti această eta­pă unică în viaţă. Şi cum stu­denţiei i-am dat titlul de mare nobleţe al profesiunii, avem pretenţia de la tineri să şi-o însuşească foarte bine, să o respecte, respectîndu-se, în acelaşi timp, pe ei înşişi. Pen­tru a izbuti în această pro­fesiune, tînărului nu-i trebuie altceva decit perseverenţă şi o ambiţie pozitivă de a-şi îm­plini propriul ideal, pe care şi l-a ales. Zeci de mii de tineri reintră, în octombrie, în amfiteatre, începînd sau reîncepînd acti­vitatea căreia i s-au dedicat. Nu trebuie să ne-o ia în nume de rău nouă, dascălilor, dacă de fiecare dată, cu prilejul unui asemenea eveniment, ne angajăm cu ei într-o discuţie despre cum trebuie trăită stu­denţia. Intenţia noastră este foarte departe de dădăceală ; ştim că avem de-a face cu ti­neri maturi, care-şi cunosc în­datoririle şi interesele. Noi le uşurăm numai înţelegerea mai deplină a acestor îndatoriri şi interese. Profesorul care pe ogorul atit de fertil al minţilor ti­nere, capabile de a asimila o bogăţie de cunoştinţe, seamă­(Continuare in pag. a, V-a) Pe şantierul Fabricii de zahăr din Buzău. Se lucrează la scheletul metalic al halei de fabricatie Foto : ION CUCU CINTEIUL MIHAIL DAVIDOGLU Dacă ar fi să călătorim îna­poi in timp şi cercetind arca­nele istoriei cu toate treptele de biruinţă şi ceasurile de adincă întristare, afundindu-ne mereu in timp, dincolo de ori­care semn de aducere aminte, dincolo de cetăţile suite pe creste de munţi cu ziduri pe care mileniile cu întregul şir de viforniţe, ploi şi năpraznice geruri nu au ştiut să le do­boare, dincolo de vestigiile ne­înfricatelor legiuni cu care mundra Roma a venit faţă in faţă paloşului încovoiat şi steagului cu capul de lup al lui Decebal cel de veşnică adu­cere aminte, dincolo de toate aceste semne şi mărturii şi pentru cunoaşterea temeiului şi al izvoarelor care au zămis­lit acest popor al nostru, ca un fel de călătorie in însuşi su­fletul poporului, nu ar fi afla decit să ne plecăm urechea peste inima sa, să-i ascultăm cintecele. Sunt cintece din vechi, cu zvon de bucium şi aspră che­mare la luptă, cu chiote de bărbat pentru care viaţa şi moartea au preţ şi adincime, cintece cu răsunetul înmires­mat al acestui pămint bogat de roadă, ai pădurilor şi plaiurilor cu cint de păsări şi glas de izvoare, cu necurmat fior de viaţă şi bucurie de a trăi. Acesta-i poporul nostru. Din leagăn cintecul I-a Insolit In toate drumurile, in toate încer­cările. Şi acesta-i încă unul din semnele sub care s-a înfăţişat şi s-a făcut cunoscut la marea intîlnire a popoarelor. La toate cele multe intîlniri de popoare cite au avut loc pe acest pămint al nostru. Tăindu-şi drum în piatră, cu pod aruncat peste Dunăre îna­intau legiunile lui Traian. Şi în cintec, minări şi neînfricaţi flu­­turînd în vînt cumplitul lor steag de luptă, coborau din munţi oştenii legendarului rege. Veac după veac se alungă veacurile şi mereu alte încer­cări, alte intîlniri vin să se adauge celor care au fost şi de fiecare dată cintecul se inmlă­­diază şi capătă noi înfăţişări şi noi cuprinsuri. Pe caii lor iuţi Codrenii Tigheciului i-au a­vans din urmă pe mirzacii cotropi­tori. Pe citi i-au tăiat ei, pe citi Vrincenii, vorba-i că n-au lăsat unul in viaţă. Acuma se întorc fiecare la vetrele lor şi in Ţara de Jos e pace şi voie bună. Şleaurile răsună de cintec. Şi in cintecul lor e În­demn la luptă şi dragoste de vatra strămoşească şi dor de prunca lăsată acasă. Cintecui ii leagă fraţi. Ca un zid viu aşa înaintează pe caii lor pietroşi, înaintează pe caii lor pietroşi şi cintecul se aude pînă în cele patru zări. Spre fala lor şi spaima duşmanilor. Istoria se reconstituie din do­cumente. Dar cunoaştem o re­constituire nu mai puţin vie, aceea afectivă. Şi nu această afectivă reconstituire a zbuciu­matei şi glorioasei noastre isto­rii cintecul îşi are partea sa de seamă. Aceasta, fiindcă pe pd­­minteanul nostru, in tot lungul vieţii, cintecul l-a insotit şi-l însoţeşte ca un prieten şi tova­­răş pînă in zilele noastre de faţă. (Continuare in pag. a V-a) La G.A.S. Ruşefti, regiunea Bucureşti, se recoltează ul­timele suprafeţe cu floarea­­soarelui Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5402 6 PAGINI - 25 BANI SÎMBĂTA 1 OCTOMBRIE 1966 CIT DUREAZĂ ASIMILAREA LUI T.V.71? Foto: AGERPRES Cine este_ TV 71 ? Sub acest simbol se află numele unui autobuz. Fişa lui biografică conţine cîteva date cu care merită să facem cunoştinţă. Actul de naştere al lui TV 71 (pe atunci se numea TV 7) este semnat în 1962 cînd în­cepe proiectarea lui în Uzina „Autobuzul". Primele 500 de autobuze se produc în două trimestre în anul 1965. Dar, la scurt timp după primirea lor, bene­ficiarii constată că maşinile nu merg ca pe.... roate. In faţa examenului practic, acest produs al uzinei „Auto­buzul“ se dovedeşte a fi debil. Beneficiarii propun reasi­­milarea maşinii. TV 7 urcă din nou, după patru ani, pe... planşetă, în­cepe reproiectarea. Autobuzul are acum şi un nou sim­bol : TV 71. în ce­ stadiu se află reasimilarea lui ? Cit va dura ea? Va avea maşina, cel puţin acum, o naştere reuşită ? S. O. S.-ul beneficiarului ...D.G.T.A. (Direcţia genera­lă transporturi auto), benefi­ciarul autobuzului. „Vreţi să scrieţi de TV 71 ? — ne în­trebă directorul general al D. G. T. A. Notaţi următo­rul S. O. S. : „D. G. T. A. aştepta ca noul autobuz să fie gata cit mai repede. Avem ne­voie f.f urgentă de această ma­şină. Cerem de aceea uzinei să acorde toată atenţia urgen­tării şi calităţii asimilării au­tobuzului TV 71. Noi sîntem hotărîţi să nu facem nici un rabat de la calitate la omolo­garea produsului“. Aici este momentul să fa­cem o precizare. Reprezen­tanţii Ministerului Transpor­turilor Auto, Navale şi Ae­riene au participat şi la o­­mologarea lui TV 7. Au fost prezenţi la toate şedinţele. Au avut şi atunci unele observaţii dar — sub cuvîn­tul de garanţie al uzinei că „deficienţele semnalate vor fi rezolvate pe parcurs" — au cedat... Generozitatea se plă­teşte scump... Garanţiile şi... rezervele proiectantului ...Proiectantul. In faţa noas­tră se află un om cu părul cărunt. Inginerul Gh. Popescu este recunoscut ca unul dintre specialiştii cu cea mai mare experienţă ai Uzinei „Auto­buzul“. — Soluţia constructivă a­­doptată — suspensie pe bară de torsiune — este unanim a­­preciată în lume. Dacă para­metrii ei n-au fost realizaţi şi la autobuzul TV 7 — preci­zează proiectantul — nu tre­buie să căutăm cauzele prea departe : pregătirea tehnolo­(Continuare in pag. a ll-a) C. FRAESCU Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a tovarăşilor Giorgio Veronesi şi Vincenzo Balzamo, membri ai Direcţiunii P. C. R. Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P.C.R., a primit pe tovarăşii Giorgio Veronesi şi Vincenzo Balza­mo, membri ai Direcţiunii Partidului Socialist Italian, care fac o vizită în ţara noas­tră. La primire au participat to­varăşii Manea Mănescu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Vasile Patilinet, secre­tar al C. C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Bujor Sion, şefi de secție la C. C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o discuție care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, to­vărășească. Lucrările agricole de toamnă La Consiliul Superior al Agri­culturii s-au primit din toate re­giunile tării situaţii cu privire la desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă pînă la 28 septembrie. Din ele rezultă că lucrările de recol­tare ca şi insămînţările de toamnă se execută potrivit planuriior ope­rative de muncă întocmite de uni­tăţile agricole socialiste. In majoritatea regiunilor s-a ter­minat recoltarea florii-soarelui şi a fasolii, iar la sfecla de zahăr şi cartofii de toamnă, această lucrare a fost efectuată pe aproape 60 la sută din suprafeţele cultivate. Po­rumbul a fost cules de pe mai mult de 1 100 000 hectare, îndeo­sebi in sudul ţării. In ultimele zile ale acestei săp­­tămîni a început culesul porumbu­lui şi in nordul ţării. S-a intensi­ficat, de asemenea, culesul stru­gurilor, fructelor şi legumelor de toamnă. In această săptămlnă tot mai multe tractoare şi maşini agricole au fost concentrate la executarea arăturilor şi însămînţărilor. Au şi fost efectuate arături pe mai mult de 60 la sută din suprafaţa ce va fi însămînţată în toamna aceasta şi au fost însămînţate cu diferite culturi circa 600 000 hectare. O dată cu primele zile ale lunii octombrie, în toate regiunile ţării începe perioada optimă pentru executarea însămînţării griului. In centrul atenţiei Consiliilor agri­cole, Uniunilor cooperativelor agri­cole şi conducerilor unităţilor de producţie va trebui să stea in a­­ceste zile folosirea Întregii capaci­tăţi a tractoarelor şi maşinilor pentru buna pregătire a terenului şi efectuarea insămînţărilor, re­coltarea, transportul şi inmagazi­­narea produselor. (Agerpres) Se culeg viile şi au­ început cîntecele. Se culeg şi celelalte roade ale toamnei, şi se află acum în hambare. In fiecare toamnă, cîntecele sînt mai multe şi parcă mai frumoase. Sînt cin­tece de muncă ale unui popor harnic, care în fiecare an, după un strămoşesc obicei săr­bătoreşte încheierea tt-ION MARCOVICI (Continuare in pag. a­­V-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republi­cii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră şi prin dum­neavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez prieten un salut frăţesc şi calde feli­citări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Popu­lare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viaţa poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea parti­dului său comunist, poporul chinez înfăptuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridicarea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie de seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale im­perialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului şi păcii in lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îl urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi colaborare în­tre ţările şi partidele noastre, ne exprimăm convingerea că aces­tea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului proletar, corespunzător intere­selor celor două popoare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next