Scînteia Tineretului, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5428-5453)

1966-11-01 / nr. 5428

I în în în această această pagină pagină ace pagină pagină IN DEZBATERE - Mfci | PROIECTUL DE LEGE A PENSIILOR ÎNALTA PREŢUIRE A MUNCII VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE! Adunarea muncitorilor, tehnicienilor şi personalului administrativ din staţia C. F. R. Basarab s-a desfăşurat într-o atmosferă de entuziasm. Participanţii au exprimat în luările de cuvînt sprijinul şi recunoştinţa lor faţă de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. și Proiectul de lege cu privire la acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare. Vorbitorii au subliniat marea însemnătate a hotărîrii pentru necontenita ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii, arătînd că Hotărîrea oglindeşte importantele realizări ale construcţiei socialismului în ţara noastră, fiind o urmare firească a necontenitelor victorii ale poporului sub conducerea Partidului Comunist Român. — Ca muncitor ceferist din anul 1931 şi ca participant al grevei din 1933 — a spus tîmplarul Grigore Buzatu — am fost martorul fiecărui pas şi al fiecărei victorii a socialismului. Recenta Hotărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. şi Proiectul legii pensiilor este o nouă expresie a grijii pe care partidul nostru o are faţă de om şi nivelul de viaţă al poporului. Această Hotărîre ne obligă să răspundem prin munca plină de elan, prin noi realizări în producţie. Noi, cei care vom ieşi în curînd la pensie, avem datoria să ne îngrijim de schimbul nostru de mîine, de tineret. împreună cu tovarăşii din colectivul meu voi răspunde grijii partidului prin noi realizări în muncă și prin permanenta preocupare de a ridica calificarea profesională a tinerilor care ne vor lua locul, astfel încît ei să nu fie cu nimic mai prejos decît cei care le-au pus meseria în mînă. — Nu ne-am pus încă problema pensionării — a spus impiegatul de mișcare Aurelia Luca, dar am primit cu nespusă bucurie Hotărîrea şi Proiectul noii legi a pensiilor. Pînă la vîrsta pensionării mele voi mai face un număr de ani de muncă care îmi vor asigura o pensie apropiată de salariu. Lucrez de 11 ani la C.F.R. şi sînt hotărîtă să nu-mi schimb locul de muncă şi nici măcar unitatea. Noi, tineretul, care sîntem încă departe de vîrsta pensionării, avem datoria să răspundem prin muncă însufleţită grijii partidului de a ne asigura o necontenită creştere a nivelului de trai. Exprimînd în cuvinte calde bucuria şi emoţia cu care a studiat Hotărîrea şi Proiectul legii pensiilor, tovarăşa Filofteia Popescu a spus : — Lucrez din anul 1952 în staţia Basarab. Am început aici ca frînar. Ajutată de organizaţia de partid am reuşit să-mi ridic calificarea, îmbunătăţirile continue ale nivelului de viaţă şi dragostea cu care ne înconjoară partidul ne însufleţesc în muncă. Consider justă mărirea cu doi ani a timpului de lucru efectiv pînă la vîrsta de pensionare, căci astfel vom putea să ne bucurăm mai îndelung de faptul că sîntem folositori societăţii. Arătînd greutăţile bătrînilor în trecut pentru a-şi putea asigura traiul, muncito rul Gheorghe Vasile, a continuat . Am aflat cu bucurie de cele 1 365 milioane lei pe care statul îi va aloca anual pentru majorarea pensiilor. Nu ne rămîne decît să mulţumim din toată inima partidului pentru grija pe care ne-o poartă şi să ne luăm angajamentul de a munci şi mai departe cu sîrguinţă pentru îndeplinirea prevederilor de plan. P. SEVERIN Proiectul noii legi a pensiilor a fost de curînd dezbătut şi la Grupul şcolar profesional din Bucureşti al Ministerului Invăţămîntului. Cadrele didactice, personalul administrativ al şcolii, au subliniat înalta valoare umană a hotărîrii partidului, şi-au exprimat satisfacţia faţă de grija pe care statul socialist o acordă bunului trai al oamenilor muncii pînă la adînci bătrîneţe, au făcut propuneri. Documentul pus în dezbatere a captat deopotrivă interesul celor care au cunoscut şi legile de pensii mai vechi, viaţa dinainte şi după eliberarea ţării ca şi al celor tineri şi chiar foarte tineri (elevi ai anului III — membri de sindicat), care, pînă ce vor fi în posesia carnetului de lucrător calificat, mai au doar cîteva luni de şcoală. — Fără îndoială, spunea Crăciun Alexandru, viitor strungar, la vremea pensiei, e greu, deocamdată, să ne gindim. Mai avem puţin timp şi vom ieşi deabia muncitori cu o meserie la bază. In şcoală avem condiţii minunate de viaţă şi învăţătură, ni s-au creat posibilităţi să învăţăm temeinic meseria. Ce se discută însă aici în şedinţă ne interesează şi ne bucură pentru că în hotărîrea recent adoptată de partid vedem cu cită grijă se ocupă statul nostru socialist de viaţa oamenilor muncii, de la tinereţe şi pînă la adînci bătrîneţe. Şi e bine aşa. Ii auzim adesea pe muncitorii din întreprinderile unde facem practică comentînd cu satisfacţie noul proiect de lege. Şi noi sîntem la fel de bucuroşi. Comentariile lor, ideile cu care şi-au argumentat cuvîntul ne-au reţinut atenţia. Marin Nicolae din anul III C, a cărei profesie va fi tot strungăria, spunea: „Cred că toţi tinerii au avut motive de bucurie la apariţia hotărîrii partidului. Ni se asigură dreptul la muncă dar, totodată, statul socialist se îngrijeşte, la modul foarte concret, cum vom trăi peste ani şi ani .And desigur şi noi vom ieşi la pensie. Fiindcă e destulă vreme pînă atunci, eu m-aş referi însă la un aspect care are o foarte strinsă legătură cu ceea ce vom face noi peste 7—6 luni. Se prevede astfel în proiectul noii legi că dacă unii muncitori stau mai mult într-o uzină primesc un anumit spor (ând vor ieşi la pensie. Noi, cei tineri, vom simţi însă avantajele acestei prevederi cu foarte mulţi ani înainte de pensie". Ideea lui Marin Nicolae e foarte bine argumentată şi concretizată de Niţu Ion, viitor lăcătuş, acum în anul III B. — Aşa este, spune el, cine nu ştie că dacă stai mai multă vreme pe acelaşi loc de muncă şi „prinzi" toate secretele, poţi face faţă mai bine sarcinilor ? Lucrurile sunt într-o strinsă legătură: cunoşti mai bine meseria, primeşti şi o remuneraţie mai mare. Plus că, aşa cum au arătat şi colegii mei, acest lucru îţi este recunoscut şi cînd ai împlinit anii de pensie. In ce mă priveşte sînt hotărît să lucrez mereu în acelaşi loc de muncă, în aceeaşi fabrică. — Şi eu, intervine Stanciu Dumitru, voi lucra în uzina cu care am contract şi voi sta acolo pînă la adînci " bătrîneţe. Mă gîndesc să mă perfecţionez continuu după terminarea şcolii, să urmez liceul seral şi apoi, poate, mai de■ parte. Dar orice aş ajunge, maistru sau muncitor, tot în uzina din care am plecat mă voi întoarce. Nu voi umbla dintr-un loc în altul, să iau totdeauna lucrurile de la capăt, ca un începător. Pînă atunci datoria noastră este să muncim intens, să ne punem la punct cu ultimele „amănunte" ale meseriei. Cristea Ion este şi el în anul III,îndeplineşte totodată şi sarcina de secretar al organizaţiei U.T.C. din clasa III BI. Poate că şi din acest motiv s-a oprit mai mult asupra unor lucruri de care trebuie să se ocupe biroul organizaţiei U.T.C. — Continuitatea pe locul de muncă, spunea el, nu ţine de o hotărîre luată pe moment a unuia sau altuia dintre băieţi. După părerea mea acest lucru are la bază măsura în care tînărul respectiv îşi îndrăgeşte meseria, măsura în care s-a ataşat mai mult sau mai puţin de uzină, de locul de muncă. Lucrurile nu sunt deloc simple şi aş spune că multe depind de munca pe care o ducem noi, organizaţia U.T.C., încă de acum, din şcoală. Am avut cîteva cazuri de chiul de la practică şi am pus în discuţia adunării generale această problemă. Tinerii respectivi s-au îndreptat. Nu-i însă deajuns ce am întreprins pînă acum. Activitatea îndreptată spre cunoașterea uzinei în care vom lucra, spre îndrăgirea profesiei, cultivarea dragostei de muncă, cer o preocupare permanentă. I. BODEA In timpul dezbaterilor la Întreprinderea de prefabricate —Giurgiu Dintre măsurile care traduc în viaţă sarcinile ce decurg din lucrările celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei suplimentare este, fără îndoială, de importanţă şi semnificaţie deosebită. Importanţa acestei legi derivă din aceea că ea constituie o cale prin care se asigură ridicarea bunăstării oamenilor muncii, scop fundamental al politicii Partidului Comunist Român, iar semnificaţia ei este strîns legată de progresul şi prosperitatea ce se înregistrează în viaţa poporului român. Proiectul legii pensiilor, prin simpla lui lectură, ne conduce la concluzia că nu sîntem în prezenţa unei simple modificări a textelor în vigoare ci în faţa unei legi cu un conţinut nou, bazat pe principii superioare celor de azi. Aceste principii noi şi superioare sunt cuprinse în cadrul a numeroase texte, din care menţionăm, în primul rînd, acela care se referă la fixarea unui alt raport dintre pensie şi salariu tarifar. Acest raport, favorabil pensionarilor, face ca, în special, pensia pentru limită de vîrstă să fie egală sau apropiată de salariul tarifar pe care angajatul l-a avut în timpul activităţii. Tabloul procentelor de bază pentru calculul pensiei integrale pentru limită de vîrstă şi care sunt diferenţiate în raport de salariu tarifar, ne indică cifre care asigură pensionarilor acelaşi nivel de viaţă ca şi cel dinaintea pensionării. Este suficient să arătăm că angajaţii cu salarii tarifare de pînă la 800 lei — încadraţi în locuri de muncă din grupa I — vor primii drept pensie salariul întreg, iar cei din grupa II vor primi 90/0 din acest salariu. Mai buna corelare a nivelului pensiei cu salariul va acţiona însă ca pîrghie principală pentru obţinerea unei înalte calificări profesionale, pentru specializarea şi perfecţionarea cadrelor. Intr-adevăr, un cadru cu o calificare superioară, va primi un salariu superior şi aceasta va antrena și un cuantum mai mare al pensiei .De pildă, dacă — adică 60 la sută din salariul tarifar. Un alt principiu nou al legii pensiilor este și acela prin care s-a stabilit că pensionarii au dreptul la pensie așa cum ea rezultă din calcul, fără ca aceasta să mai fie plafonată ca în prezent (acest plafon maxim al pensiei este astăzi de 1 200 lei), în acest fel pensionarul va primi cuantumul pensiei stabilite, singura limitare — firească de altfel — fiind doar aceea ca ea să nu depăşească salariul tarifar pe baza căruia a fost calculată. Desfiinţarea plafonului pen- Georgeta Flrtan consilier juridic principal la Comitetul de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salariilor reglementează şi o problemă de mare însemnătate pentru angajaţi şi unităţi şi anume aceea a încurajării şi răsplătirii celor care au prestat o activitate continuă şi îndelungată în aceeaşi unitate. în acest sens, legea prevede acordarea unor sporuri — din pensii — de 4,7 la sută sau 10 la sută în funcţie de numărul anilor lucraţi neîntrerupt înainte de pensionare, în aceeaşi unitate. Ca elemente noi care se mai desprind din reglementarea pensiilor, nu este lipsit de interes să menţionăm că pensia de urmaş cuvenită copiilor, fraţilor sau surorilor unui decedat se poate acorda — dacă aceştia urmează studii — pînă la terminarea acestora — fără a depăşi vîrsta de 25 ani, faţă de actuala prevedere care fixează această vîrstă la 20 ani. In legătură cu această prevedere este şi aceea care stabileşte că pensia de urmaş acordată copiilor, fraţilor şi surorilor nu se suspendă în cazul cînd se căsătoresc, dispoziţie care sprijină şi favorizează închegarea familiilor. Cu totul nou şi în acord cu relaţiile noi de colaborare şi întrajutorare reciprocă între oameni, este instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor. Această pensie, bazată pe principiul mutualităţii, se acordă în plus faţă de pensia cuvenită din fondurile de stat pentru asigurările sociale. Construirea fondului pentru pensia suplimentară se va face din contribuţia de 2 la sută din salariul tarifar pe care o va vărsa fiecare angajat. Cota de 2 la sută — sumă posibilă a fi suportată de oricare angajat — este de fapt o depunere bănească pe care o va primi integral sub forma pensiei suplimentare şi mai mult decît atit, pensionarii vor beneficia de pensii suplimentare cu mult mai mari decît depunerile ce le-au făcut. Important de reţinut este şi faptul că s-au clasificat — prin noua lege — locurile de muncă în 3 grupe, după condiţiile în care angajatul şi-a desfăşurat activitatea. Condidiţiile de la locul de muncă constituie un element principal care se ia în considerare la stabilirea cuantumului pensiei şi care conduc la o substanţială majorare a acesteia. Astfel, prin lege, se acordă angajaţilor sporuri de vechime în muncă de 6 luni pentru fiecare an lucrat în grupa I, adică în locuri de muncă cu condiţii foarte grele sau foarte vătămătoare, şi de 3 luni pentru cei care lucrează în grupa II, adică în locuri de muncă cu condiţii grele sau vătămătoare. Aceasta înseamnă că unui angajat care a lucrat 20 ani în locuri de muncă din grupa I i se va stabili pensia corespunzătoare unei vechimi în muncă de 30 ani (un spor de 6 luni la fiecare an efectiv lucrat). Recapitulînd avantajele acordate cu ocazia pensionării celor care au lucrat în condiţii deosebite de muncă, observăm că ele se referă la procente de bază superioare şi diferenţiate pentru calculul pensiei, la sporuri de vechime la care urmează să adăugăm şi beneficiul reducerii vîrstei de pensionare care este cu cîte 6 luni sau 3 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă din grupa I sau respectiv II. Noul sistem de acordare a pensiilor nu este o problemă ce interesează numai bătrînii şi bătrîneţea. Trecînd peste o serie de dispoziţii care privesc direct pe cei tineri şi în această direcţie se poate menţiona dreptul la pensia de invaliditate a elevilor şi studenţilor care au devenit invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale, actualul proiect de lege interesază şi cointeresează întregul nostru popor. un angajat are funcţia de insiei este încă o prevedere careginer principal într-o fabrică alături de corelarea mai coresde sticlă, cu un salariu tam- punzătoare a pensiei cu salafar de 2100 lei, pensia aces- unul, va asigura cointeresarea tuia — calculată la grupa III ,materială, a oamenilor muncii, de muncă — ar fi de 1365 lei Proiectul noii legi a pensii EXPRESIE A PROGRESULUI SI PROSPERITĂTII TĂRII Foto: O.PLECAN Deşi pensionar, tovarăşul Dan Gheorghe nu se poate despărţi de uzina lui dragă „Griviţa Roşie". La 64 de ani este activ, cu putere de muncă. De aceea două luni pe an vine in mijlocul celor mai tineri, cu hărnicia şi bogata sa experienţă profesională ÎN SPRIJINUL FAMILIEI Noua lege a pensiilor pe care in aceste zile o dezbate ţara întreagă este menită să sprijine în cel mai înalt grad familia şi în special mamele care au adus pe lume mai mulţi copii. Noua lege a pensiilor ţine seama de munca suplimentară depusă de mamele care au crescut şi educat copiii, astfel că femeile care au dat ţării cel puţin 4 vlăstare vor beneficia de o reducere a vîrstei de pensionare cu 1 an, iar cele care au născut şi crescut peste 5 copii pînă la 10 ani, limita pentru pensionare de vîrstă se reduce cu 2 ani. Fiind mamă a 6 copii (cel mai tînăr are 12 ani, iar cel mai vîrstnic 25 ani), eu voi beneficia în cea mai înaltă măsură de aceste prevederi. Voi ieşi la pensie la 55 de ani, avînd o vechime în producţie de peste 30 de ani şi o continuitate în acelaşi loc de muncă de peste 25 ani, ceea ce îmi va aduce un spor de 20 la sută la calcularea sumei ce mi se cuvine pentru munca depusă. STAN SORICA muncitoare, filatură-ring Întreprinderea textilă — Dacia • PENTRU BUNĂSTAREA NOASTRĂ în comuna Cindeşti din raionul Piatra Neamţ, într-una din dupăamiezile trecute, în drum către căminul cultural unde urma să aibă loc o manifestare culturală, cîţiva săteni în vîrstă discutau cu multă aprindere. Erau printre ei şi alde Aniculoaiei Ion, pensionar textilist cu 38 de ani de muncă fără întrerupere, Ion Aionesei, pensionar forestier cu aceeaşi vechime în cîmpul muncii, Pavel Gurlan, fost textilist, şi alţii. „îmi amintesc de timpurile trecute, a spus Aionesei, cînd lucram care pe unde apucam, la cherestea, la Tazlău, de pildă... Stăm în colibe din cetină de brad, hrana noastră era cel mai adesea mămăligă rece cu usturoi, sau ceapă... Şi astăzi ? E deajuns să vină cineva în casele noastre, în ospeţie, va vedea că trăim altă viaţă. Dacă la bibliotecă nu sosesc toate noutăţile ne supărăm. Iar muncitorii de la cherestea, ce dormitoare frumoase au, ce curăţenie, ca în farmacie !“ Şi au discutat despre toate acestea, şi după serbarea de la căminul cultural, şi a doua şi a treia zi, cum se întimplă întotdeauna cînd ziarele comunică poporului hotărîrile înţelepte ale partidului luate pentru bunăstarea, tuturor celor care muncesc T. VASILACHE comuna Cîndeşti, raionul Piatra Neamţ La rubrica noastră — răspunde cititorilor tovarăşulI NICOLAE ALEXE, consilier al Comitetului de Stat pen-I I I I I I I ■ I I I I I I tru Problemele de Muncă şi Salarii. IONIŢĂ ZAMFIR — Bucureşti. ÎNTREBARE : Cine beneficiază de pensia suplimentară ? RĂSPUNS : Vor beneficia de pensie suplimentară, în proporţiile stabilite de lege, toţi salariaţii care au contribuit cu 2 la sută din salariul lor tarifar la fondul acestei pensii cel puţin 12 luni şi îndeplinesc condiţiile pentru a primi o pensie de asigurări sociale, precum şi urmaşii în cazul decesului titularului. Prin excepţie, potrivit dispoziţiunilor art. 74 al. 4 din proiectul de lege, pensionarii de invaliditate şi pensionarii urmaşi vor primi pensia suplimentară în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuţie (adică 5 la sută din salariul tarifar), chiar dacă s-a contribuit la fondul de pensii mai puţin de 12 luni. De asemenea mai au drept la pensia suplimentară, potrivit art. 74 al. 7 din proiectul de lege, angajaţii care au îndeplinit limita de vîrstă sau sunt invalizi şi au încetat activitatea, fără a putea fi înscrişi la pensie de asigurări sociale sau ajutor social, (din cauză că nu îndeplinesc condiţiile) dacă au contri- I buit la fondul pensiei suplimentare cel puţin 12 luni. VASILE TOMA — Bucureşti . ÎNTREBARE: In ce cazuri şi ce categorii de salariaţi pot lucra şi peste vîrsta de pensionare ? RĂSPUNS : Vîrsta de pensionare prevăzută de art. 7 şi 8 din proiectul de lege reprezintă o limită minimă la împlinirea căreia angajatul are drept la pensie fără să însemne că este şi obligat să înceteze activitatea şi să ceară înscrierea lui la pensie. Dimpotrivă, potrivit prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 12—14 octombrie, angajaţii care la împlinirea vîrstei minime prevăzute de lege îşi vor păstra capacitatea de muncă, iar unităţile vor avea nevoie de serviciile lor, pot fi menţinuţi în activitate atîta timp cît vor îndeplini in bune condiţiuni sarcinile care le revin. Dacă după împlinirea vîrstei de pensionare angajaţii vor să continue activitatea dar vor să fie și pensionari, atunci trebuie să îndeplinească condițile cerute pentru cumulul pensiei cu salariul prevăzut de capitolul XII, articolele 59, 60 şi 61 din proiectul de lege. GHEORGHE POPA — Eu- m I zău . * I ÎNTREBARE : Deţinătorii pensiilor de invaliditate pot ocupa o jumătate de nor I I mă intr-un serviciu în care ■ I ar putea munci ? RĂSPUNS : Pensionarii de ’ invaliditate sunt împărţiţi I după gravitatea invalidităţii în trei grade : gradul I, — I cei care nu pot să muncească şi trebuie ajutaţi pentru ca să-şi poată îndeplini unele necesităţi vitale, gradul II — cei care nu pot I să muncească, dar se pot servi singuri, şi gradul III — cei care, prin invalidita- te, numai li s-a diminuat capacitatea de muncă faţă de situaţia anterioară invalidităţii. Pensionarii de gradul II şi II pot presta o muncă de reconfortare cu avizul organelor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Potrivit art 61 al. 3 aceşti pensionari vor primi pensie în întregime pe tot timpul cît sînt încadraţi în muncă. Pensionarii de gradul III, prin însăşi natura invalidităţii lor, pot ocupa nu numai o jumătate de normă, dar chiar şi o normă întreagă la o muncă corespunzătoare capacităţii lor de după invaliditate. In cazul lor, proiectul de lege prevede la art. 61 al. 1 că vor primi, cit timp sunt angajaţi, pe lingă , salariu şi pensia în întregime fără ca acestea împreună să depăşească salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcţiei avute la data pensionării de invaliditate. ALEXANDRU FLORESCU — Curtea de Argeş întrebare : cum se calculează pensia salariaţilor care în ultima perioadă de activitate au cumula două funcţii ? RĂSPUNS : Pensia se calculează pe baza salariulu tarifar al funcției de bază in cazul cînd angajatul a fost încadrat pe posturi cu o jumătate de normă se ia în considerație un salariu tarifar corespunzător unei norme întregi.