Scînteia Tineretului, martie 1967 (Anul 23, nr. 5530-5556)
1967-03-01 / nr. 5530
• In acest număr • In paginile # In acest numâr • In pagini Strl nile • în acest număr • In paginile # In acest număr CONTEMPORANI CU O importantă rezervă de producţie PREZENTA LA Bilanţul pe care-l încheierii în finele fiecărui an e mereu mai... greu pentru că exprimă plusuri de sute de tone-produse, de sute de mii de lei. Producţiile realizate în ultimii ani în sectorul vegetal şi cel animal relevă stăruinţa şi hărnicia celor 314 familii de cooperatori români, germani, sîrbi şi maghiari de a folosi cît mai bine condiţiile naturale şi baza materială proprie. Edificatoare sînt şi producţiile obţinute anul trecut: 2357 kg grîu, 3701 kg porumb, 33 205 kg sfeclă de zahăr, 14 827 kg cartofi timpurii la hectar etc. Venitul bănesc s-a cifrat la suma de 6 359 568 lei. Rezultatele sunt bune, însă nu exprimă încă exact posibilităţile mari pe care le avem. O problemă de maximă importanţă, care determină în bună măsură punerea în valoare a rezervelor de care dispunem pentru creşterea producţiilor şi a veniturilor pe unitatea de suprafaţa este pi esenţa oamenilor la lucru şi buna organizare a muncii. înainte, cu 3 000 de locuitori, comuna noastră, aflată la 25 kilometri de oraşul Timişoara, are azi 6 000 de locuitori. In procesul de dezvoltare a satului au fost create aici: o gospodărie de stat, o staţiune de maşini şi tractoare, o fabrică de mobilă, o cooperativă meşteşugărească, o şcoală profesională de mecanici agricoli şi un liceu teoretic. Normal, s-a produs o deplasare a forţei de muncă ocupată înainte exclusiv în cultivarea pămîntului, spre fabrici, spre noi locuri de muncă. Existenţa mai multor unităţi de producţie a creat o situaţie competitivă. Omul preferă unitatea, întreprinderea care îi asigură un cîştig mai bun, o cît mai bună valorificare a capacităţilor sale, a calificării. Astfel, poate înaintea altora, la noi prezentul pune cu toată acuitatea problema utilizării complete, cu maximum de randament, a forţei de muncă pe care o avem la dispoziţie. O analiză a ultimilor doi ani privind prezenţa la muncă scoate însă în evidenţă mari resurse care au rămas nefolosite. 262 de cooperatori în 1965 nu au efectuat nici o zi-muncă, iar 77 nu au efectuat minimum de zilemuncă stabilit de adunarea generală. In anul 1966, prin participarea la lucru a cooperatorilor care nu au realizat nici o zi-muncă și a acelora care n-au realizat minimul de zile-muncă, s-ar fi putut realiza 28 440 zile-muncă. O precizare. Majoritatea celor ce nu au fost prezenţi cu regularitate la lucru sunt tineri, care, neclarificîndu-şi ce vor să facă Ing. BOREVOI S. POPOVICI de la cooperativa agricolă din Peciu Nou, regiunea Banat (Continuare în pag. a IlI-a) In lumea de minuni a microscopului (Experienţă de fizică la clasa a Xl-a C. Liceul „Mihail Sadoveanu“ din Capitală) In rolurile principale : DON JUAN — Ştefan Varga jr. TATAL EROULUI — tatăl lui Ştefan. DONA OLIMPIA DONA FLORICA I DONA MARIOARA DONA MARGARETA DONA ANA DEMASCAREA LUI DON JUAN In interpretarea unor tinere femei în căutarea unor roluri de „soţii fericite“, în alte roluri: părinţii Anei, soţul Margaretei, bărbaţi, femei etc. Scenariul de LIANA ANGHEL. Ţinem să precizăm că orice asemănare de situaţii şi potrivire de nume este absolut adevărată. ! Tinerii sub 20 de ani au acces obligatoriu la vizionarea acestui microfilm. El se recomandă deopotrivă şi părinţilor varora le‘plac asemenea eroi. Copilăria şi primele aventuri ale lui Don Juan La început l-a chemat Ştefan, dar era alintat Nelu. Singur la părinţi, a fost socotit ca un prinţişor. Ce visa noaptea, ai lui se străduiau să-i dăruiască ziua. La 7 ani s-a dus la şcoală. După doi se plictiisise'.de atîta'învăţătură !aică, mas repetent. Noroc ! că Nelu avea. părinţi iubitori, singurii, care de altfel îl înţelegeau. Mai cu .seamă tăticul lui. Ce !; n-a făcut acesta , după ce,. pentru vagabondaj ‘şi : huliganism, odorul. peritru , care se sacrificase, cheltuise bani, nu-l certase niciodată (că tare este deştept şi simpatic !) pe care-l răsfăţase în ciuda celor ce-i voiau, „răul“,i i-a fost internat într-o şcoală de corecţie.’ Şi probabil a reuşit să-i înduplece şi ‘pe aceştia căci în martie 1965 pe bietul şi năpăstuitul Nelu — printr-un recurs introdus de tată la tribunal — a reuşit să-l elibereze, luîndu-l în grija sa şi pe a lui garanţie că va fi un copil cuminte. De-acum Nelu era bărbat în puterea cuvîntului. Făcuse cîteva clase elementare, fusese la şcoala de corecţie... om în toată firea, avea doar 16 ani! ? Era primăvară. După ce mămica îi pregătea mîncarea, hainele, îi curăţa pantofii şi-i aprindea ţigara, Nelu ieşea în faţa casei şi visa. Visa şi se gîndea la dragoste. De silă, de milă (de mila lui tăticu, Ştefan Varga, mai ales) s-a dus Nelu al nostru la muncă. A fost montor la T.C.M.M. Dar nu i-a plăcut. Era prea departe de casă. S-a angajat ajutor de şofer la I.G.O. Lucru murdar: ulei, mereu sub maşină. După o lună a plecat şi de acolo. A fost şi la Aprozar. A stat două săptămîni , nu i-a plăcut mirosul de ceapă. S-a dus şi a lucrat 4 zile la o cooperativă agricolă de pro (Continuare in pag. a IlI-a) J Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5530 4 PAGINI - 25 BANI MIERCURI 1 MARTIE 1967 „PREMIANŢI" PE REGIUNE SUCEAVA (de la corespondentul nostru) Gospodăriei de stat Leorda din raionul Botoşani i s-a decernat diploma de unitate fruntaşă, pe regiune în întrecerea socialistă pe anul 1966. In anul care a trecut, colectivul acestei unităţi agricole şi-a depăşit, la producţia globală, cu 11 000 000 lei angajamentele luate. Prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii peste plan de 3 milioane lei, iar beneficiile suplimentare s-au cifrat la peste 4 milioane lei. Productivitatea muncii a sporit cu 16 la sută faţă de prevederile planului. Pentru realizările obţinute în cursul anului trecut, 101 muncitori şi maiştri, 7 brigăzi şi 2 sectoare au primit diploma şi steguleţe de fruntaş în întrecerea socialistă. ALEGERILE DE DEPOT AUTEAPRESIE A DEMOCRATISMDI SOCIALISE Duminică, milioane de alegători ,din toate comunele ţării noastre vor păşi la alegerea celor peste o sută de mii de deputaţi care alcătuiesc sfaturile populare comunale. Aceasta este cea dinţii largă consultare electorală a maselor Mircea Lepădătescu şef de sector în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România populare după Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român, care a trasat măreţele sarcini ce stau în faţa poporului nostru pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, şi după adoptarea Constituţiei socialismului victorios, care consfinţeşte, asigură şi organizează adîncirea continuă a democratismului în ţara noastră. Insemnînd puterea poporului, democraţia este indisolubil legată de socialism şi nu este cu adevărat posibilă decît în socialism. Transformarea revoluţionară a societăţii, pe care o înfăptuieşte socialismul, nu este cu putinţă decît prin participarea activă şi conştientă a maselor celor mai largi la îndeplinirea sarcinilor din ce în ce mai ample pe care această transformare le impune, prin conducerea efectivă de către oamenii muncii a întregii vieţi de stat şi obşteşti. Revoluţia socialistă, prin cucerirea puterii politice de către mase, le ridică la creaţia istorică conştientă, la făurirea economiei socialiste, baza economică de natură să determine şi să asigure o democraţie reală şi consecventă. Consacrind victoria deplină şi definitivă a socialismului, atît la oraşe cît şi la sate, prin făurirea economiei socialiste unitare, Constituţia din 21 august 1965 a statornicit regulile fundamentale ale democratismului socialist, consemnînd realitatea esenţială că, în Republica Socialistă Romînia, puterea aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa. In strînsă unire, clasa muncitoare — clasa conducătoare în societate, ţărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism, îşi îndreaptă întreaga lor activitate şi folosesc toată puterea lor creatoare în scopul dezvoltării orînduirii şi înfloririi naţiunii socialiste, creşterii continue a bunăstării materiale şi culturale a poporului, asigurării libertăţii şi demnităţii omului, afirmării multilaterale a personalităţii umane. Adîncirea continuă a democratismului socialist, determinată le(Continuare în pag. a ll-a) Vedere parţială a Combinatului chimic — Craiova Ultimele cumpărături... la termenul prevăzut Foto: AGERPRES IN LOC DE 48 ORE - 90 DE MINUTE Calculatoarele electronice sunt folosite cu succes şi în economia forestieră. Pe baza unui studiu întocmit de lucrătorii Institutului de cercetări forestiere a fost elaborată o schemă logică și un program de calcul pentru folosirea calculatorului electronic CIFA-4, la determinarea umidităţii lemnului. Rezultatele obţinute sunt din cele mai bune. în numai 90 de minute, calculatorul a efectuat această operaţie, la o cantitate de lemn pentru care erau necesare circa 48 de ore de lucru prin metodele clasice. Noua metodă de determinare a umidităţii lemnului asigură executarea automatizată a unui mare volum de calcule, dind posibilitatea în acest fel personalului tehnico-ingineresc să afecteze un timp mai mare pentru conducerea operaţiilor pe teren. (Agerpres) MĂRŢIŞOR S-ar fi cuvenit ca de la această fereastră gazetărească să dăruim un mărţişor cititorului, un bob de rouă cu străluciri proaspete, primăvăratece, de aninat de pieptul său boltit îndrăzneţ spre viaţă. S-ar fi cuvenit o urare pe presupusa adiere de nou sezon, care să-i mingiie şi auzul şi inima. S-ar fi cuvenit să devenim, sublimă terapeutică spirituală, pasageri de o zi prin zonele în care evită inefabila poezie. S-ar fi cuvenit ! Dar cum fiecare dintre noi, în această dimineaţă, poposeşte mai îndelung să-şi desăvîrşească ţinuta la întîlnirea cu primăvara, dar cum fiecare dintre noi îşi va apleca, oricum, mai atent urechea la exploziile miriadelor de muguri plesnind în floare, dar cum fiecare dintre noi îşi va aminti în trecerea grăbită de pieton că totuşi strada e prelucrarea urbană a unui colţ imemorial de natură şi că natura e generosul nostru decor, ne oprim secretele efluvii lirice gata să potopească în această dimineaţă cînd jocul sferelor cereşti ne alcătuiesc din nou existenţa, sub semnul veşnic cintatului anotimp. Din morţeala cu vifor şi gheaţă a iernii, intrăm în dulcea ameţeală a primăverii solare, filtrată cu fineţe, cu adieri de brad verde şi coruri de planete păsăreşti, îşi face loc, cu insinuate insistenţe, copilăria lui vine, vine primăvara, clorofila oraşului încearcă incendieri cromatice, oamenii şi strada se prind într-un dans al culorilor memorate de noi nostalgic în trecerea prin împărăţia de alb a lui decembrie. S-ar fi cuvenit în pragul acestei primăveri să dăruim soţiilor şi mamelor din colitul acestei rubrici, prieteni , lor şi cunoscuţilor, semănă- * torului plinii albe ce va creş- rte peste vară, Jurnalistului incandescentului vifor de oţel topit, studentului îndrăgostit şi cărturarului truditor, bobul de rouă strîns într-un mărţişor, metaforă a generozităţii noastre, semn al urării de sănătate lungă, şi folositoare, şi de mai bine. S-ar fi cuvenit ca urarea noastră să fie lirică urcînd din inimă în inima semenilor noştri. S-ar fi cuvenit. Şi facem loc aici cuvenitului obicei de inimă, românesc, de 1 martie. V. ARACHELIAN Preocupări pentru economisirea metalului BRAŞOV (de la corespondentul nostru). Recent a fost organizată, din iniţiativa Comitetului regional Braşov al P.C.R., o consfătuire privind problemele legate de economisirea metalului, la care au luat parte cadre de conducere, ingineri, economişti, maiştrii din întreprinderile constructoare de maşini, din industria chimică şi uşoară de pe raza regiunii, profesori universitari de la Institutul Politehnic, specialişti din cadrul Comisiei regionale de cercetări ştiinţifice etc. Dezbaterile, care s-au purtat pe baza referatelor prezentate, au scos în evidenţă marile rezerve de care dispune economia regiunii Braşov pentru valorificarea superioară a metalului, au subliniat direcţiile în care trebuie să se acţioneze pentru obţinerea unor rezultate superioare celor existente.