Scînteia Tineretului, mai 1967 (Anul 23, nr. 5557-5583)
1967-04-01 / nr. 5557
BUNUL SIMŢ DIN FRUMOASĂ Sunt citeva cuvinte care, odată cu venirea primăverii traduc în imagini vizuale, în senzaţii şi emoţii, transfigurarea naturii, florile, aerul care vibrează intre umbră şi lumină, candoarea primelor raze calde ale soarelui, răsuflarea de entuziasm a străzii, freamătul privirilor... Oamenii receptează tumultuos natura, se privesc unii pe alţii şi se oglindesc în marea renaştere a firii... Există o expresie care, în acest anotimp, devine similară cu însăşi esenţa sa, cu tendinţa de întinerire, de înnoire , frumuseţea femeii. Observaţi pe stradă cum primăvara colorează chipurile lor, le dă farmec şi expresie, le dă eleganţă şi graţie, mişcările lor sunt mai vioaie, hainele mai suple, poruncind ochilor să remarce, să admire prezenţa, frumuseţea şi gingăşia lor. Natura, în efortul ei spre perfecţiune, a înzestrat feminitatea cu calităţi estetice deosebite, cu linii armonioase cîntate de poeţi, dăltuite de sculptori, rămase, ca o pecete, în pînzele pictorilor. Frumuseţea a devenit o însuşire şi un merit, un drept şi o datorie firească a femeii. Ancheta noastră şi-a propus să investigheze în câteva secvenţe această valoare socială a frumuseţii feminine, această inepuizabilă sursă de sentimente care bucură, înnobilează viaţa, şi-a propus, mai ales, să „redescopere“ necesitatea ca femeia să-şi facă, din cultivarea continuă a calităţilor sale naturale, o datorie estetică şi socială. Respectul pentru tine însăţi „Frumuseţea feminină este o parte inseparabilă a frumuseţii vieţii. Admiraţia faţă de calităţile estetice ale feticeii este un sentiment firesc — ne spune tov. Gh. Berescu, cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Republicii Socialiste România. Frumuseţea feminină, ca noţiune, e greu de definit, ca, de altfel, tot ceea ce este natural. După opinia unor medici şi cosmeticieni nu există femei urîte, ci numai femei care nu ştiu să fie frumoase, care nu înţeleg că înfăţişarea lor este un atribut esenţial al frumuseţii, grija pentru estetica exterioară — o datorie. Aceasta nu înseamnă că feminitatea este evidentă, numai printr-un chip atrăgător şi îngrijit; frumuseţea moral-spirituală o întrece pe cea fizică pentru că defineşte omul. Exteriorizarea unui caracter integru, a bunului simţ, a gustului pentru frumos se face printr-o serie de amănunte care definesc, în fond, feminitatea“. „Aş începe prin a arăta că feminitatea are o reală valoare socială pentru că ea ar trebui să fie proprie tuturor femeilor, aşa cum le este propriu sentimentul maternităţii, intervine Odette Mihăiescu — creatoare de modele la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Nu numai tradiţia, dar şi recunoaşterea firească a frumuseţii feminine, a creat, pe planul economiei, o întreagă industrie menită să servească şi să reliefeze această frumuseţe. Fără a calcula în cifre exacte, un mare procent din sortimentele vestimentare, din ţesăturile pe care le produce industria noastră, 90 la sută din produsele cosmetice sunt pentru femei. Cred că feminitatea, ca un al şaselea simţ, propriu femeii, îi caracterizează personalitatea. Iar feminitate înseamnă sentimentul propriei valori, posibilitatea de a discerne ceea ce ţi se potriveşte, ceea ce subliniază calităţi şi estompează defecte, creînd o armonie a înfăţişării, o sănătate a întregii fiinţe. Arta de a-ţi evidenţia cu gust personalitatea, feminitatea nu este sinonimă cu frivolitatea, ea este proprie unei femei ca o dovadă de respect pentru persoana sa, ca şi pentru cei din jur. Poate fi educată... feminitatea ? Frumuseţea este, desigur, o calitate nativă. „Dar — precizează Gh. Berescu -r- frumuseţe ca atare nu există ; ţinuta etică şi estetică este raportată la celelalte calităţi umane şi adevărata valoare a frumuseţii feminine nu poate fi concepută decît ca un domeniu continuu perfecţionabil în funcţie de capacitatea asimilării unor idealuri, înalte, a unor răspunderi sociale majore“. Un raid pe străzile orașului descoperă unei priviri atente, complexitatea aspectelor sub care apare feminitatea. Lîngă cinematograful „Patria“ stăm de vorbă cu un grup de tineri, elevi ai Grupului școlar tehnic de chimie. — Colegele noastre sînt fete frumoase, dar le lipseşte unora ceva, nu ştiu dacă gingăşia sau... delicateţea, vorbesc urît pentru a nu le crede noi prea ipocrite... Există în vocabular cuvinte care, pronunţate de o fată, o urîţesc pe ea... — Multe vin dintr-un alt mediu şi, vrînd să fie prea repede bucureştence, moderne şi elegante, exa-GALINA RADULESCU (Continuare in pag. a 11-a) „In drumeţie" Un nou şantier de locuinţe în oraşul Constanţa Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! CUM SUNT FOLOSIŢI „CAII PUTERE" PENTRU PRINDEREA TIMPULUI OPTIM In Oltenia primăvara a „înscris“ în planurile operative ale cooperativelor agricole încă de la începutul lunii martie menţiunea : „timp optim pentru arături şi însămînţările din epoca întîi“. Şi, în noianul treburilor din actuala campanie un cuvînt hotăritor îl au, desigur, mecanizatorii. De modul în care îşi organizează ei munca, de roadele activităţii fiecăruia depinde terminarea în condiţii de calitate cerută a tuturor lucrărilor prevăzute în graficele primăverii. Fără îndoială, succesul nu depinde numai de ei ci şi de felul în care cooperativele agricole de producţie le asigură „frontul de lucru“ necesar, rezolvînd la timp şi cu maximă grijă problemele legate de organizarea muncii, fertiliza- I re, aprovizionarea cu seminţe I etc. * Am urmărit în raionul Craiova I .,asamblarea“ dintre aceşti doi factori cu valori egale în folosirea raţională, deplină, a „cailor I putere“ pentru încadrarea în I timpul optim cu lucrările agricole de primăvară. Sub „inscripţia" a patru sta-ţiuni de maşini şi tractoare, 658 MIHAIL DUMITRESCU Corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Oltenia (Continuare in pag. a V-a) | CITITI PAGINA LOCUL ECONOMISTULUI IN PRODUCTIA MODERNA Intre noi... fetiţele ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru sărbătorirea în România a semicentenarului I Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, eveniment de răscruce în istoria universală, care a ~r-~~• -—-.-oftare, epoca trecem popoarelor de la capitalism la socialism. Pregătită şi desfăşurată sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Vladimir Ilici Lenin, Revoluţia din Octombrie a dat o lovitură puternică sistemului imperialist, slăbindu-i considerabil forţele. Victoria proletariatului din Rusia, ideile lui Octombrie au stimulat avîntul revoluţionar al clasei muncitoare, al maselor largi populare de pe toate meridianele globului, râsunînd ca un îndemn înflăcărat la lupta pentru realizarea aspiraţiilor de libertate şi progres, pentru eliberarea socială şi naţională, în întreaga lume s-au desfăşurat acţiuni ale clasei muncitoare, ale forţelor progresiste de solidarizare cu lupta proletariatului din Rusia pentru apărarea puterii sovietice şi zdrobirea intervenţiei militare întreprinse de reacţiunea mondială. Revoluţia din Octombrie a avut un puternic ecou în România. Clasa muncitoare, ţărănimea, oamenii muncii care luptau pentru eliberarea lor de exploatare şi asuprire au văzut în Revoluţia din Octombrie un exemplu însufleţitor, exprimîndu-şi cu deosebită forţă solidaritatea faţă de cauza acesteia. Puternicele acţiuni desfăşurate pe întreg cuprinsul ţării — mitinguri, demonstraţii, greve — în sprijinul Revoluţiei din Octombrie, cît şi participarea a numeroşi oameni ai muncii români, a detaşamentelor revoluţionare române la lupta cu arma în mînă pentru apărarea puterii sovietice, reprezintă o pagină glorioasă a prieteniei dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, o manifestare de înalt internaţionalism proletar a maselor muncitoare din România. Principalul rezultat al Revoluţiei din Octombrie a fost făurirea Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, stat al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. în cele cinci decenii care au trecut din octombrie 1917, Uniunea Sovietică a cunoscut profunde transformări sociale , a fost clădită o nouă orînduire — orînduirea socialistă —, au luat un puternic avînt forţele de producţie, statul sovietic s-a transformat într-o putere industrială de prim rang. Forța noii orînduiri sociale s-a manifestat în modul cel mai viu în Marele Război pentru Apărarea Patriei, cînd Uniunea Sovietică a dus greul bătăliilor pentru zdrobirea fascismului, cucerind prin lupta sa eroică admiraţia şi recunoştinţa popoarelor de pretutindeni. Partidul Comunist Român, întregul nostru popor, dau o înaltă preţuire activităţii însufleţite a poporului sovietic, a partidului său comunist, pentru construirea comunismului, succeselor sale în dezvoltarea industriei, agriculturii, celorlalte ramuri ale econocente a Cosmosului:'In"'ridicarea,''nivelului "de trai. Rod al muncii pline de abnegație a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, realizările Uniunii Sovietice constituie o contribuţie hotârîtoare la întărirea puterii economice, politice şi militare a sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului, la cauza progresului şi a păcii în lume. Ideile marxism-lenînîsmului, sub steagul cărora s-a înfăptuit Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, au căpătat o largă răspîndire; pătrunzînd adînc în conştiinţa oamenilor muncii de pretutindeni, ele însufleţesc vaste mişcări progresiste ale contemporaneităţii. După al doilea război mondial, o serie de popoare din Europa, Asia şi America au înfăptuit revoluţia, smulgînd ţările lor din sistemul imperialist şi făurind noi state socialiste. Amploarea uriaşă pe care a luat-o mişcarea de eliberare naţională, accelerarea procesului de destrămare a sistemului colonial al împerialismului au dus la apariţia pe harta lumii a unui mare număr de noi state suverane, afirmînd cu vigoare sporită năzuinţele popoarelor spre independenta şi bunăstare. Partidele comuniste şi muncitoreşti, ale căror rînduri şi a căror capacitate organizatorică şi maturitate (Continuare in pag. a V-a) OMUL CU REPLICĂ Oare raţiunea echilibrului natural să nu-l servească alături de omul cu gestul penitenţei şi autoflagelării verbale pe omul cu replică ? E o însoţire bizară dar de nedespărţit, un fel de întovărăşire a junghiului cu tusea, un duet pe două registre opuse. Unul clamoros cu „prea micimea mea am făcut şi am dres, sînt vinovat, n-am să mai fac" şi celălalt neobosit spadasin cu „da, dar să vedeţi...“ Starea sa civilă nu e greu de identificat. E suficient să-l auzim oriunde şi oricînd servindu-ţi replica chit că vorbindu-i despre roze te va respinge în numele spinilor, chit că vorbindu-i exact, despre cutare lipsă de la serviciu îţi va spune c-a avut meningită cînd era mic. Impermeabil la orice critică, omul cu replica are o cuirasă de cauciuc dur care respinge orice. L-am întîlnit deseori, cu aceeaşi figură crispată, asaltată parcă de demoni nevăzuţi. Are sentimentul persecuţiei şi ştiindu-se unicat — încă din ograda copilăriei — îşi apără cu înverşunare integritatea presupusă. Intr-un fel e îndreptăţit. El n-a supărat niciodată V. ARACHELIAN (Continuare în pag. a V-a) ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5557 6 PAGINI - 25 BANI SÎMBĂTA 1 APRILIE 1967 * * * * * * * * * * Vizita în Republica Socialistă România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială in Republica Socialistă România. ÎN PAG. 2 COLOCVIU ÎN EXPOZIȚIE ION VLASIU