Scînteia Tineretului, august 1967 (Anul 23, nr. 5660-5684)
1967-08-01 / nr. 5660
AU TERMINAT RECOLTATUL Ploieşti (de la corespondentul nostru) Sâmbătă, 29 iulie au anunţat terminarea recoltării griului şi lucrătorii ogoarelor din regiunea Ploieşti. Cu această cultură în regiunea Ploieşti au fost ocupate 133 000 de hectare. Consemnăm, de asemenea, şi faptul că treierişul se apropie de sfirşit — 96,2 la sută. In raioanele Cislău, Mizil, Bra, Sărat şi în unităţile din raza oraşului Buzău ca şi în gospodăriile agricole de stat această lucrare s-a încheiat. Producţia a fost bună. Ea depăşeşte cu circa 400 de kilograme pe cea planificată. In prezent se depun eforturi pentru eliberarea grabnică a terenurilor de paie și pentru executarea arăturilor de vară. asaltul luminii Deodată şoseaua îşi părăseşte matca croindu-şi albie peste ogorul încă reavăn. Am ajuns la şantierul termocentralei Deva — unul din cele mai mari obiective ale actualului cincinal. Cu un an in urmă, aici domnea încă liniştea de mormînt tulburată numai de gîlgiitul apei în sălcii şi de foşnetul moale al spicelor de griu. Acum e un şantier in adevăratul înţeles al cuvintului. Asaltul pentru descătuşarea luminii este in toi... Ne aflăm printre excavatorişti, in vecinătatea staţiei de pompe şi a barajului care va asigura apa de răcire a termocentralei. Lucrările sint pe terminate, excavindu-se pină in prezent peste 150 000 m.c. de pămint. In curind va începe betonarea barajului. — Excavatoriștii — ne spunea maistrul Lucian Popescu — s-au întrecut pe ei înșiși... In medie fiecare a excavat zilnic aproape 1000 m.c. de pămint. După ce ne-a sondat o clipă cu privirea intenţiile a continuat parcă puţin agitat. — Cine-i fruntaş ? Nu, asta nu se poate. Nu că n-ar exista fruntaşi, ci pentru că aproape toţi sunt fruntaşi... Şi apoi nu-i bine că pe unul să-l dai şi pe altul ba. Nu se poate aşa cu una cu două... Să analizăm să chibzuim — şi — apoi om vedea !... Şi-a adunat gindurile, s-a concentrat cîteva clipe, apoi ne-a făcut semn cu mim : — Vă duc la Bichescu, secretând organizaţiei U.T.C. de la I.R.C.U. El ii cunoaşte... Ne-am îndreptat spre excavavatorul aflat jos, unde începe panta. — El el — Secretarul ? — Da. Dar cum să zic... El e și fruntaşul!... , Tîrărul din cabină, văzîndu-ne ne-a aruncat o privire fugară și ne-a invitat sus, lingă el. — Căutaţi pe cineva ? ne-a întrebat intr-un grai dulce moldovenesc... — Nu. Priveam cit lucrezi de repede. — Asta-i o slăbiciune a familiei noastre: patru fraţi şi veri de-ai mei sunt şi ei tot excavatorişti. Lucrează la Hunedoara. Alexandru bulgradean corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare in pag. a V-a) Veselia strungarului Ion Pornirea de la Uzina mecanică din Timişoara este justificată, şi-n această lună, numele său se află in rîndul evidenţiaţilor. Foto : O. PLECAN „Obiectivul“ atmosferei de veselie nu se vede. Vi-l redăm noi cîţiva şcolari fac îndrăzneţe sărituri de la trambulină BANI AVEM, îl CHELTUIM, DAR NU NE ÎNTREBAŢI PE CE (Cum sunt folosite fondurile destinate acţiunilor agrozoo-veterinare) Anual, bugetul sfaturilor populare cuprinde o „rubrică“ consacrată acţiunilor agrozooveterinare. Bani destinaţi întreţinerii şi îmbunătăţirii păşunilor comunale, administrării loturilor zootehnice şi a staţiunilor de montă, prevenirii şi combaterii epizotiilor şi mortalităţii animalelor. O „adresă“, după cum se vede, destul de lungă şi foarte importantă. Aşa se şi explică mărimea fondurilor care ating, la nivel de regiune, valori de milioane de lei anual. Ce ne arată o radiografie a modului de gospodărire a acestor bani ? Ne mărginim la exemplul regiunii Banat. Despre diferitele aspecte ce le îmbracă problema în discuţie, ne vorbeşte tovarăşul IOAN GROZAV, directorul Direcţiei regionale de control şi revizie. — Este cunoscută importanţa care se acordă în ţara noastră dezvoltării sectorului zootehnic. Activitatea de îmbunătăţire a păşunilor capătă, în aceste condiţii, însemnătate deosebită, în măsura în care se asigură întreţinerea corespunzătoare a suprafeţelor destinate păşunatului, în aceeaşi măsură poate fi influenţată creşterea în greutate a animalelor, sporirea producţiei de lapte pe cap de vacă furajată. Am controlat nu de mult modul de îndeplinire a sarcinilor şi utilizarea creditelor prevăzute pentru acţiunile agrozooveterinare, în cuprinsul regiunii Banat. Am întîlnit cu această ocazie situaţii care, dincolo de neîncadrarea în prevederile legale, atenuează substanţial eficienţa fondurilor cheltuite. Pentru fiecare unitate din subordinea Consiliului agri-N. UDROIU (Continuare in pag. a V-a) ÎN PAG. 2 CITIȚI ÎN PAG. 3 • Cît se va mai vorbi încă LISTA LICEELOR ECONOMICE la timpul viitor despre CU ÎNVĂȚĂMÎNT FĂRĂ FRECVENTĂ PRACTICA UCENICILOR LA CARE SE VA TINE CONCURS DIN ULTIMUL AN ? DE ADMITERE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII SERIA II, NR. 5660 6 PAGINI 25 BANI MARŢI 1 AUGUST 1967 CITIŢI ÎN PAG. REZOLUŢIA CONFERINŢEI PE ŢARĂ A MIŞCĂRII SPORTIVE Nou tip de rulmenţi radiali La fabrica din Bîrlad a început producţia unui tip nou de rulmenţi radiali, cu role cilindrice folosit la vagoanele de cale ferată. Clasa superioară de execuţie le conferă o mare precizie şi o durabilitate sporită. Alte tipuri noi de rulmenţi livraţi de fabrica birlădeană sunt destinaţi industriilor constructoare de maşini, petroliere, chimice şi uşoare. In prezent la Birlad se realizează aproape 250 de tipuri de rulmenţi. Intr-un articol publicat cu mulţi ani în urmă şi intitulat „Observaţii de bun simţ asupra culturii“, Mihail Ralea, după ce consemna cu ironie titlul de glorie oferit unora de etalarea erudiţiei în sine, scria : „Puţini înţeleg că şi cunoştinţele sunt un mijloc, nu un scop (...) O dată ce cunoştinţele precis limitate au dispărut, rămâne atitudinea sufletească. Aceasta singură importă. Cultura trebuie să însemne posibilitatea reacţiei noastre sufleteşti. Rareori un om de mare şi exactă memorie e un om cu adevărat cult. Unii studenţi reproduc enorm şi exact“. Şi ceva mai departe : „Cultura înseamnă transformarea ideilor în sentiment“. Astăzi, într-o altă etapă a dezvoltării societăţii româneşti, reluarea problemei, în confruntarea cu o altă generaţie de studenţi prezintă interes din multiple puncte de vedere. Indiscutabil, unii studenţi continuă doar să reproducă enorm şi exact şi nu poate fi vorba să stabilim statisticeşte noul conţinut numeric al cuvîntului unii. Dar este tot atît de adevărat că, printre atîtea substanţiale schimbări intervenite în viaţa noastră, se află şi definitiva demitizare a acelei specii de cultură artificială, exterioară, pasivă, crescută prin acumulări de titluri şi pagini, de nume şi date, însă rămasă neaderentă la şi neangajată în cultura sufletească — aşadar erudiţia ca simplu depozit ticsit. Avem astăzi de cinci ori mai mulţi studenţi decit înainte de război, solicitaţi de aspersia colosală a unei economii ce se dezvoltă impetuos şi cu perspective din ce în ce mai importante în viitorul previzibil. Fiecăruia din aceşti 136 000 de viitori specialişti programul de învăţămînt, îndatoririle vieţii sociale, necesităţile vîrstei ii impun un continuu efort pentru rezolvarea personală a ecuaţiei timpului, aparent insolubilă. Ce loc ocupă, într-un asemenea context, cultura ? Care este accepţia dată acesteia ? Cultura în compartimente ? Pentru Cristian Ţînţăreanu, student la o facultate cu profil tehnic ■ (absolvent al anului III electrotehnică) o alegere deliberată între lectura în scopul informării şi aceea destinată să ofere o destindere este greu de făcut, ba chiar inacceptabilă. Refuzul compartimentării este semnificativ : spiritul viitorului inginer recunoaşte unitatea în varietate a tuturor surselor care-l alimentează. Un tovarăş de generaţie, Mihai Niculescu, notifică ■mai explicit despre ce este vorba : studentul citeşte asiduu atît pentru a fi la curent cu un tot mai mare număr de producţii ale geniului uman, cît şi pentru a-şi aerisi cugetul după o muncă in(Continuare în pag. a ll-aj FNTRUL PROPRIEI GINDIRI de Ştefan Iureş Colectivele exploatărilor miniere Baia Sprie, Nistru şi Săsar-Baia Mare au atins la săparea unor suitori viteze medii lunare de 75-100 metri in zăcăminte alcătuite din roci dure şi extradure. Performanţa minerilor din cele trei exploatări constituie adevărate recorduri la lucrările de săpare, plasate pe verticală. Înregistrarea unor asemenea viteze de lucru in suitori a devenit posibilă datorită aplicării unui nou procedeu de săpare, bazat pe folosirea platformelor mobile. Asigurînd o mai bună poziţie de lucru, platforma permite folosirea utilajului de perforare cu maximum de randament, fapt ce contribuie la obţinerea unei productivităţi superioare, cu peste 20 la sută faţă de procedeele clasice de săpare a suitoarelor miniere. (Agerpres) Mamaia. „Perla“ litoralului cum se nasc infractorii ? Convorbire cu psiho-patologul Constantin Păunescu şef de sector la Institutul de ştiinţe pedagogice al Academiei Republicii Socialiste România Statisticile privitoare la infracţiunea în rîndul minorilor pe plan mondial permit o evaluare a creşterii frecvenţei infracţiunii în rîndul copiilor şi adolescenţilor rămaşi în afara influenţei procesului instructiveducativ organizat. Cu alte cuvinte, cei care mai devreme sau mai tirziu sunt „certaţi“ cu şcoala, cu profesia, cu sursele de culturalizare. — Nu există nici o îndoială — ne spunea interlocutorul nostru — că obligativitatea învăţămîntului şi o structură stabilă care să permită o continuitate a influenţei culturii asupra personalităţii umane, rectifică în primul rînd erorile procesului de integrare socială a adolescentului. Instrucţia şi cultura dau un echilibru stabil procesului fundamental de adaptare creatoare la viaţa societăţii. Şi nu este vorba numai de o adaptare la cerinţele momentului, cultura şi instrucţia facilitează o educare a personalităţii. — Neintegrarea copilului în activitatea şcolară nu este aşa cum se socoteşte îndeobşte — o problemă eminamente şcolară ? — Şcoala constituie factorul cel mai important de civilizaţie şi progres. Ea trebuie, deci, să prefigureze prin instrucţie, la educaţia şi cultura pe care o oferă elementele de bază ale integrării normale, creatoare ale individului în societate, în civilizaţie, în progres. Este firesc, deci, ca prin conflictul cu ’ şcoala ' insul să fie lipsit de elementele esenţiale necesare conştiinţei, personalităţii, pentru orientarea în viaţa socială. , . Din lotul de infractoare adolescente, cercetate de noi înainte de discuţia la care v-am invitat, 65 la sută au avut o repetenţie în primele cinci clase, iar alte 23 la sută duble repetenţii. In general, 88 la sută dintre adolescentele infractoare au prezentat o neadaptare la activitatea şi la viaţa şcolară, înregistrînd insuccese totale sau parţiale. Ce semnificaţie psihologică are insuccesul repetat ? — în primul rind atunci cînd el este intensificat de o tensiune afectivă accentuată în relaţiile din cadrul familiei, insuccesul şcolar capătă funcţii traumatizante care pe de o parte permit instalarea unei atitudini negative faţă de valorile culturale, o tendinţă de fugă, de îndepărtare de instituţia care simbolizează procesul de instrucţie ■şi cultură, pe de altă parte o stare de echilibru nesigur, în faţa tentaţiilor care nu solicită un efort intelectual - cultural. Copilul şi adolescentul „certat“ cu şcoa VIORICA DIACONESCU (Continuare in pag. a III-a) • 20 de întrebări despre: stilul, cantitatea de cultură şi situaţia infracţională • O constatare interesantă: repetenţia şi infracţiunea se urmează cu regularitate • Ar fi o anomalie şcoala pentru copiii mai puţini dotaţi ? PE ŞANTIERUL NAVAL DE LA GALAŢI GALAŢI (de la corespondentul nostru). Pe porţiunea de cală a Şantierului naval din Galaţi — destinată lansării la apă a mineralierelor — se execută în ritm intens lucrările de montaj la ,cel de al treilea vas de 12 500 tone. Pînă acum constructorii navali gălăţeni au asamblat peste 30 la sută din volumul de elemente ce vor compune nava iar în prezent se montează secţiunea de pupa de la sala maşinilor, suprastructura şi prova. Pe cala Şantierului naval din Galaţi se află în stadii avansate de asamblare şi montaj alte două nave de câte 4 500 tone fiecare.