Scînteia Tineretului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 5685-5710)
1967-09-01 / nr. 5685
20 de ani de la apariţia ziarului „Előre“ In urma cu două decenii vedea lumina tiparului primul număr al ziarului „Előre“, organ în limba maghiară al Sfaturilor Populare din Republica Socialistă România. Slujind prin cuvîntul scris cauza construcţiei socialiste, în toţi aceşti ani ziarul şi-a adus contribuţia la întărirea frăţiei de nezdruncinat între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, la mobilizarea oamenilor muncii în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru ridicarea patriei noastre dragi pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, în paginile cotidianului îşi găseşte o vie reflectare hotărîrea cu care oamenii muncii români şi maghiari, întregul nostru popor, luptă laolaltă pentru înfăptuirea vastului program elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea continuă a economiei, ştiinţei şi culturii, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. La aniversarea a 20 de ani de apariţie, redacţia „Scânteii tineretului“ felicită călduros colectivul ziarului „Előre“ şi îi urează noi succese în activitatea sa. ŢĂRILE PARTICIPANTE Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Iran, Iugoslavia, Japonia, Liban, Mexic, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, S.U.A., Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. Capitala ţării noastre este, timp de trei zile, gazda uneia dintre cele mai mari competiţii sportive ale acestui an : Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Chiar astăzi, la patinoarul „23 August“ vor fi inaugurate primele întreceri ale celei de-a XVI-a ediţii. In marea confruntare îşi încearcă şansele 150 de sportivi din 24 de ţări, luptători cu renume, dintre care circa 50 sunt campioni olimpici, mondiali şi europeni. Printre cei mai redutabili concurenţi se numără bulgarul Kerezov, cehoslovacul Kormanik, japonezul Hanahara, suedezul Svensson, maghiarul Kozma, sovieticii Roscin, ellenii şi Igumenov, iugoslavul Horvath, turcul Ukar, luptătorii Stange din R. F. a Germaniei, şi Metz din R. D. Germană şi alţii. Actuala ediţie se bucură de participarea a numeroşi specialişti, din toate continentele lumii, inclusiv a celor 16 membri ai biroului F.I.L.A. în frunte cu preşedintele, dl. Roger Coulon (Franţa). Întrecerile vor fi, fără îndoială viu disputate. Pentru aceasta pledează valoarea concurenţilor, pregătirile intense făcute de fiecare echipă, numeroasele confruntări internaţionale care au oferit prilejul selecţionării celor mai în formă luptători. Spectatorii bucureşteni, ca şi turiştii străini care au ţinut să ia parte la întreceri (din S.U.A. şi-a anunţat participarea un grup de 50 de persoane) vor avea prilejul să urmărească pasionantele întreceri în condiţii optime. Pentru cei care nu pot lua loc în tribunele patinoarului „23 August“ studioul de televiziune va transmite, în direct, aspecte de la marea competiţie vineri de la orele 17.30—19.30, sîmbătă de la 17— 19.30 şi duminică începînd din jurul orei 12.30 cînd va avea loc, dealtfel, şi festivitatea de premiere a învingătorilor celor 8 categorii. Sub conducerea antrenorilor Ion Corneanu şi Ion Cernea, cei opt reprezentanţi ai noştri s-au pregătit cu cea mai mare seriozitate şi răspundere pentru a reprezenta cu cinste culorile patriei. Luptînd cu dârzenie, punînd în valoare întreaga gamă a cunoştinţelor tehnico-tactice, pe care le posedă, sîntem convinşi că reprezentanţii noştri nu vor precupeţi nici un efort pentru a urca noi trepte inerarhia valorilor internaţionale. V. CABULEA ASTĂZI - PRIMUL GONG ÎN MONDIALELE DE LUPTE GRECO-ROMÂNE • 150 de participanţi din 24 de ţări • Printre luptători circa 50 de deţinători ai unor titluri olimpice, mondiale şi europene • Televiziunea va transmite, în direct, aspecte de la întreceri • Toţi cei 16 membri ai biroului F.I.L.A. prezenţi la întreceri ECHIPA ROMÂNIEI Cornel Turturea (categoria 52 kg), Ion Baciu (57 kg), Simion Popescu (63 kg), Ion Enache (70 kg), Ion Ţăranu (78 kg), Gheorghe Popovici (87 kg), Nicolaie Martinescu (97 kg) şi Constantin Buşoiu (peste 97 kg). După examen, iată şi mult aşteptatul brevet de înotător... De ce vor absenta la 15 septembrie unele manuale şcolare? (Urmare din pag. Inceput tipărirea cu o asemenea întirziere ni s-a răspuns că, în conformitate cu programa şcolii de 12 ani, Editura a cerut autorilor acestui manual să-şi revizuiască manualul. Aceştia au refuzat pentru că urmau să plece in străinătate. Atunci Editura a început tipărirea altui manual, premiat de o comisie specială a Ministerului Invăţămîntului în 1963, ai cărui autori insă nu erau membri ai catedrei de matematică de la Universitatea Bucureşti. Catedra de matematică a refuzat să-şi dea avizul pe acest manual în curs de tipărire şi astfel a trebuit să se reînceapă tipărirea celui vechi — lucru care a fost posibil numai la 10 iulie. Intr-o situaţie ciudată se află şi două manuale de desen — cel pentru clasa a V-aprevăzut să apară — nu înţelegem de ce — după 15 septembrie cu scuza că va fi în schimb în opt culori şi este primul manual-caiet de desen etc., etc.) şi mai ales manualul„fantomă“ pentru clasa a X-a. De câţiva ani se aşteaptă cu răbdare apariţia acestui manual „formidabil“ , combinat cu elemente de istoria artei. S-au ţinut deja cîteva şedinţe in care au fost respinse pe rind întii partea teoretică apoi partea grafică, urmind ca fiecare să fie refăcută. Manualul este reţinut şi ni se explică intîrzierea apariţiei lui prin faptul că in Istoria artei specialiştii nu s-au pus încă de acord. Cam aceasta este, in mare, situaţia manualelor pentru şcolile de cultură generală, în privinţa manualelor pentru şcolile profesionale stăm chiar ceva mai puţin bine. 5 manuale au fost introduse în plan la ÎS mai 1967, alte 9 introduse la 23 iunie 1966 sunt propuse să apară în 1968. Cu alte cuvinte, din totalul de 42 de titluri propuse pentru anul acesta au apărut 23 , restul urmînd să apară în trimestrul IV al acestui an şi în trimestrul I al anului viitor. Ni s-a explicat că elevii nu vor avea de suferit deoarece au manuale vechi, după care vor putea învăţa pînă la apariţia celor noi. Atunci de ce au fost necesare manuale noi din moment ce sînt bune şi cele vechi ? Există un H.C.M., nr. 983 din 22 iunie 1954, care stabileşte foarte clar obligaţia de a se asigura apariţia manualelor pentru învăţămîntul elementar şi mediu pînă la 1 iulie şi difuzarea pînă la 15 august al fiecărui an, iar planurile tematice ale manualelor să se facă la 1 octombrie pe 21 luni înainte. Atunci de ce se introduc în plan discipline la 17 aprilie (spaniola pentru clasa a IX-a, Germana pentru clasa a V-a) sau la 18 mai (cele cinci manuale pentru liceele de specialitate) ? Cum se respectă punctul I al acestei hotărîri cînd practic speranţele noastre ca toate manualele şcolare să fie difuzate pînă la 15 august sînt spulberate de cele 101 titluri din tipografii şi cele 30 de titluri în elaborare ? Şi dacă putem înţelege eventual această gravă intîrziere pentru unele discipline recent introduse în programa de învăţămînt, ce explicaţie putem primi pentru apariţia, după 1 iulie, a manualului de aritmetică pentru clasa a II-a sau a celui de literatură română pentru clasa a Xl-a ? Şi cum să înţelegem faptul că unele manuale sunt propuse să apară in trimestrul IV al anului 1967 sau chiar în trimestrul I al anului 1968? E un secret oare pentru Editura didactică şi pedagogică, că, de ani şi ani, şcoala începe la 15 septembrie ? V-AŢI ÎNSURA CU UN ROBOT ? (Urmare din pag. I) BUCĂTĂRIA — UN REGAT AL BĂRBAŢILOR? în cei 45 de ani care au trecut de la primul salon de aparate casnice şi pînă la ultimul salon, al 36-lea, reunind la Paris 1 350 de expozanţi, gospodăria, aşa cum o ştiam de la bunicile noastre, a fost înnobilată de tehnică. „Cu mijloace tehnice bine concepute şi realizate, întreţinerea casei, pregătirea mîncării tind să devină ocupaţii agreabile. Ni se întîmplă însă prea des să nu găsim piese de schimb“ — ne spunea ing. Aglaia Bălescu, din Galaţi, şi încă multe alte gospodine. „La maşina de spălat „Alba lux“ nu pot folosi storcătorul din cauza unei mici piese care costă 2,50 lei“, arată Manolache I. din Brăila. Se pare însă că recordul reclamaţiilor vin de la Focşani. Dificultatea de a repune în funcţiune un aparat electric odată defectat este evidentă . „Aştept de trei săptămîni să vină un meşter să-mi repare aragazul“, se plînge, pe bună dreptate gospodina Damian Lucreţia. — Nu avem lucrători, explică vicepreşedintele cooperativei focşănene. Trei oameni pentru Focşani, Panciu, Odobeşti şi încă 40 de comune... Soluţia ? Tovarăşa Prînzaru, de la staţia de radioficare a oraşului, propunea editarea unei cărţi cu sfaturi care să orienteze gospodinele pentru a remedia micile defecţiuni. Tovarăşi de la cooperaţie, grăbiţi-vă să găsiţi dv. o altă soluţie. E păcat să rămîneţi fără lucru. Şi încă ceva. Meditaţi şi asupra faptului că incompetenţa, necinstea şi lipsa de conştiinciozitate a unor lucrători de la centrele de reparaţii discreditează produse reuşite ale industriei noastre. „De trei ori au venit în termen de garanţie să-mi repare maşina de spălat. Abia cînd acest termen a expirat şi am plătit reparaţia, am putut folosi maşina“. (Damian L. Brăila). „Ni se cer semnături pe bonuri albe, fără a cunoaşte exact ce piese ni s-au schimbat“. După trei luni de la cumpărarea unui frigider, cetăţeanul Dimache Dănilă, din Galaţi, solicită serviciile unui lucrător. Ilegal i se pretinde taxa de deplasare la domiciliu. Achită. Şi... după şase zile mai aştepta încă lucrătorul. — Sîntem des solicitaţi pentru noul tip de frigidere „Jiul“. O mică deviere în aşezarea frigiderului şi termosul nu mai merge. Vînzătorii ar trebui să dea mai multe relaţii cumpărătorilor, să atragă atenţia asupra acestui amănunt — este de părere preşedintele cooperativei „Avîntul“, tovarăşul Dan Dumitru. — Cu asta sîntem de acord. Dar de ce, tovarăşe preşedinte, pentru fiecare... brînci dat frigiderelor, salariaţii cooperativei pretind 12 lei (taxă de deplasare) ?... „AM DORI SA GĂSIM ÎN MAGAZINE“ : • Maşini de spălat covoare • Aparat — robot pentru bucătărie cu multiple folosinţe • Calandre pentru călcat • Aparat de spălat vase • Mănuşi râzătoare pentru curăţat cartofi noi, morcovi etc. Şi, credem, arsenalul menajului modern va aduce mai des bărbatul în bucătărie, eliberîndu-1 de unele prejudecăţi , maşinile de gospodărie solicitîndu-1, atrăgîndu-1 prin mecanismul lor, va face treburi fără a avea senzaţia că nu i se potrivesc. De aici, chiar şi cei mai convinşi adepţi ai indentificării „specificului feminin“ cu fatalitatea claustării în bucătărie n-au de făcut decît un singur pas pînă la a accepta ideea egalităţii sexelor, nu numai în drepturi, dar şi în îndatoriri. ACCEPTAŢI RISCUL ? Spălatul şi călcatul lenjeriei, întreţinerea şi curăţirea locuinţei înnecesită şi ele cheltuieli semnate de timp. Ce propuneţi ? „Unităţile de servicii gospodăreşti ar permite creşterea productivităţii muncii casnice într-o proporţie de unu la doi ha, uneori, chiar unu la trei“ , ne asigură economistul JEAN DEYRE, care a calculat că jumătate din cheltuiala de muncă „utilă" este afectată azi treburilor gospodăreşti. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor se profilează ca soluţii pentru „producerea“ timpului liber. Se pare însă că la Galaţi această eficientă cale — demonstrată în alte regiuni — nu este cunoscută. Să ne oprim la spălătoria chimică. Singura din regiune. 10 000 de clienţi lunar din şase centre raionale. — Natura petelor ? Bineînţeles că e dificil, dacă nu imposibil, să-ţi reaminteşti fiecare urmă de pe haine, chiar sub ameninţarea „dacă nu ştiţi, nu vă garantăm curăţirea lor“. Garantată, negarantată, accepţi riscul. Şi nu de puţine ori clienţilor nemulţumiţi li se invocă scuza „doar v-am prevenit !“ în toată această întreprindere nu există un laborator, nu există un chimist, un tehnician specialist care să dirijeze subtilele procese chimice ce concură la curăţirea ţesăturilor, totul se face după ochi. Poate tocmai de aceea nu se primesc perdele, covoare, şi mai ales stofe sport. Nu există o secţie de boiangerie. Chiar dacă termenii sînt prea tari, adevărul este acesta : te gîndeşti la Tîndală cînd vezi muncitori cădind pe braţe haine curăţate pentru a le încărca în maşinile împotmolite în zilele ploioase la sute de metri de întreprindere. O mie de metri, un kilometru de stradă plină de gropi maltratează cumplit maşinile (multe pe butuci acum), rufele şi chiar pe cei care le transportă. • La Zagreb s-a disputat primul meci al finalei „Cupei oraşelor tîrguri“ la fotbal între echipele Dynamo Zagreb şi Leeds United. Fotbaliştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (1—0). • Turneul internaţional de şah de la Skoplje s-a încheiat cu victoria marelui maestru american Boby Fischer care după 17 runde a totalizat 13,5 puncte. Șahistul român Bela Soos s-a clasat pe locul 13 cu 7,5 puncte. • Cea de a patra manşă a campionatului mondial de yachting (clasa „Dragon“), care se desfășoară în prezent pe lacul Ontario a fost cîștigată de sportivul danez A. Birch. Pe locurile următoare s-au clasat B. Sundelin (Suedia) şi R. Mosbacher (S.U.A.). • Cu prilejul unui concurs internaţional de nataţie desfăşurat la Tokio, sportivul american John Ferris a stabilit un nou record mondial în proba de 200 m fluture cu timpul de 2006”. Joi la amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Maxim Berghianu. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi membri ai conducerii C.S.P., precum şi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La plecarea din Moscova, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării a fost condus de N. K. Baibakov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării din U.R.S.S., de membri ai conducerii comitetului. Erau prezenți Titus Sinu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Socialiste România la Moscova, și alți membri ai ambasadei. ★ La invitaţia Comitetului Naţional F.A.O., a sosit în Capitală Domnul Egon Glisinger, director general adjunct al F.A.O., care va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de prof. David Davidescu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, de reprezentanţi ai Comitetului Naţional F.A.O. în cursul dimineţii de joi, membrii delegaţiei Adunării Naţionale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreşedinte al Adunării Naţionale, s-au întîlnit cu preşedinţii şi membrii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, între parlamentarii români şi francezi au avut loc discuţii cu privire la activitatea comisiilor permanente ale M.A.N. în continuare, parlamentarii francezi au făcut o vizită la Universitatea Bucureşti. (Agerpres) Oaspeţi ai Festivalului „George Enescu“ Alături de personalităţile care îşi vor da concursul în jurii sau ca dirijori şi solişti ai suitei de concerte şi spectacole ale Festivalului vor mai sosi ca invitaţi ai actualei ediţii numeroşi muzicieni printre care amintim pe compozitorii Georges Aurie şi Marius Consstant (Franţa), Roman Vlad (Italia), Werner Egk (R. F. a Germaniei), John Mandewell, director general al B.B.C., şi R.P.H. Davies, directorul departamentului dramă şi muzică din British Council (Anglia), Monique Marcu, director general al Institutului de muzică din Montreal, Vilem Pospisil, directorul Festivalului „Primăvara la Praga“, prof. Saburo Sonobe preşedintele Societăţii japoneze pentru educaţie muzicală etc. (Urmare din pag. I) Ca unul care aniversez nu peste mult timp al treilea deceniu de activitate ca agronom, mă simt dator să fiu alături de ei cu un sfat, cu o împărtăşire din propria experienţă, cu sublinierea că în viaţă vor reuşi sigur aceia ce au deplină încredere în forţele lor, aceia ce vor reuşi să-şi atragă oamenii şi vor considera prezenţa lor în cooperativa agricolă sau în întreprinderea agricolă de stat ca ■ cel mai de seamă obiectiv al vieţii lor; vor reuşi toţi aceia care vor rămîne însufleţiţi de dorinţa de a schimba înfăţişarea cîmpurilor unde merg, de a face să se cunoască că acolo a venit, şi trăieşte un agronom. Şi eu încă mai simt emoţia primelor zile de activitate într-o cooperativă agricolă de producţie de pe meleagurile Olteniei — „8 Martie“ din Ioneşti, raionul Filiaşi. Brigăzile din două sate plantau în ziua aceea de sfîrşit de martie al anului 1962 pomi fructiferi pe dealurile brăzdate în toate părţile de ogaşe şi de urme ale torenţilor. Doi brigadieri şcolarizaţi, conduceau lucrările. Deşi aveam numai cîteva ore de cînd picasem între aceşti oameni, m-am simţit de-ai lor, pentru munca ce o întreprindeau mă simţeam şi eu răspunzător. De la început mi-am dat seamă că lucrarea se execută la un nivel necorespunzător din punct de vedere agrotehnic. Aş fi făcut poate cea mai gravă greşeală din viaţa mea dacă m-aş fi mulţumit numai cu observaţia că „nu-i bine" şi dacă nu le-aş fi demonstrat concret oamenilor cum să procedeze. In faţa tuturor cooperatorilor aflaţi atunci în cîmp şi adunaţi în jurul meu ca un ciucure, am plantat cîţiva puieţi pe porţiuni de teren ce ofereau condiţii diferite. Privirile pe sub sprincene ce le observasem la început, s-au transformat apoi exprimînd încredere, dorinţa de a mi se adresa şi în multe alte probleme. Aproape două săptămîni nu m-am ocupat de nimic concret. Un singur obiectiv urmăream să-l rezolv : cunoaşterea oamenilor, a cooperativei agricole, în care scop am parcurs palmă cu palmă cele aproape 1 500 de hectare, am discutat cu foarte mulţi oameni, am căutat să pătrund în psihologia lor, să le cunosc bine gîndurile. Cum s-ar spune, am luat toate măsurile să-mi asigur o solidă bază de lansare a activităţii ulterioare. Aceste două săptămîni de muncă au constituit pentru mine o adevărată şcoală. Pentru a lua cele mai potrivite măsuri, am făcut eforturi; la sfîrşitul fiecărei zile de lucru purtam discuţii separate cu brigadierii şi şefii de echipă, cu tractoriştii şi îngrijitorii de animale. Treceau zile în şir şi la sediul cooperativei agricole nu stăteam nici cinci minute. Văzând cîte probleme trebuie rezolvate şi constatînd cu satisfacţie ce rămîne în urma mea, mi-am dat seama că singurul şantier rentabil al agronomului este cîmpul şi din el mi-am făcut deviza activităţii zilnice. Chiar din primul an am aşezat numeroase experienţe. In fiecare tarla, pe terenurile de şes, pe platouri sau pe versanţi am înfiinţat cîmpuri experimentale, urmărind comportarea soiurilor şi hibrizilor, doze de îngrăşăminte, agrotehnica diferitelor culturi etc. Pe aceste parcele au lucrat numai acei ţărani cooperatori şi mecanizatori pe care eu mă bizuiam. Foarte mulţi dintre ei erau tineri, cîţiva fiind promovaţi în scurt timp în munci de răspundere — şefi de echipă sau brigadieri. Producţiile mari obţinute au convins că nu exista teren neproductiv pe raza comunei Ioneşti. Cu o singură condiţie : peste tot să se muncească la fel ca pe terenurile repartizate loturilor experimentale. Prin acţiuni de mare amploare dispăruseră multe răni săpate în pămînt de ploi şi vînturi. In locul lor au apărut ogoare în terase. De pe terenuri considerate improprii agriculturii, se obţin producţii de griu şi porumb foarte bune , peste 4 000 kilograme porumb boabe şi 3 000 de kilograme griu la hectar. De ce am amintit toate acestea ? Să arăt că muncii pasionate a inginerului agronom, este imposibil ca oamenii să nu-i răspundă tot prin entuziasm. Se vorbeşte adesea despre profunzimea filozofiei ţăranului. Mai ales în anii noştri cînd fiecare dintre ei citeşte, participă la diverse activităţi cu caracter ştiinţific şi cultural, gîndirea lui este incaparabil mai profundă. El apreciază devotamentul, îl iubeşte numai pe cel pe care-l simte alăturea şi la bine şi la rău, şi, în această categorie, sunt convins că fiecare tinăr inginer agronom se doreşte încadrat de către cei cărora a venit să le îndrume, ştiinţific, munca, să contribuie astfel prin activitatea sa la creşterea producţiilor, la ridicarea continuă a nivelului de trai în sat. CÎMPUL — singu rentabil al CINEMA AGONIE ȘI EXTAZ — film pentru ecran panoramic , rulează la Patria (orele 15, 18, 21). CUM SA FURI UN MILION — cinemascop — rulează la : Republica (orele 8; 10,30; 13,15 ; 16; 18,45; 21,30). Circul de Stat (orele 10,30; 15,30; 18,15; 21). PRIZONIERA DIN CAUCAZ rulează la: Luceafărul (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Festival (orele 9; 11;15; 13,30 ; 16; 18,30; 21), UNDE ESTE AL III-LEA REGE rulează la : Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SA-MI FACETI UNA CA ASTA ! rulează la : Capitol (orele 9,30; 12; 15; 18; 20,30), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16 ; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,45; 12,30; 15; 17,30; 20), Melodia (arele 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), SPARTACUS — ambele serii, cinemascop, rulează la : București (orele 9; 12,45; 16,30; 20,15). COMISARUL X — cinemascop, rulează la : Giulești (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 15,30; 18; 20,30). DRAGOSTEA MEA rulează la: Union (orele 15,30; 18; 20,30), Buzești (orele 15,30; 18). CU BĂRBAȚII E O ALTĂ POVESTE rulează la : Central (orele 9,30; 12,15; 15; 18; 20,45). CANALIILE rulează la : Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,30 ; 20,45). Program pentru copii orele 9—10; Tomis (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19), Mioriţa (orele 15,15; 18; 20,45). ESCAPADA: FUGA DUSKAI; GIRAFA : 450 DE ANI DE LA TÎRNOSIREA MlNĂSTIRII CURTEA DE ARGEŞ rulează la : Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). PENTRU UN PUMN DE DOLARI — cinemascop, rulează la : Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). JANDARMUL DIN SAINT TROPEZ şi JANDARMUL LA NEW YORK — cinemascop, rulează la : Dacia (orele 7,45—19, în continuare). CHEMAŢI-L PE MARTIN rulează la : Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). UN HECTAR DE CER rulează la : Griviţa (orele 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,45), Modern (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; .21). PANTERA NEAGRĂ — cinemascop, rulează la : Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30). Popular (orele 20,30). CĂLĂTORIA FANTASTICĂ — cinemascop, rulează la : Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Rahova (orele 15,30; 18). EROUL DE LA CONGLY rulează la : Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45). LUPOAICA — cinemascop, rulează la : Unirea (orele 16 ; 18,15). IERBURI AMARE rulează la: Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). STRĂINA rulează la : Vitan (orele 15,30; 18). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — cinemascop, rulează la : Aurora (orele 8,30 ; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,30), Drumul Sării (orele 17,30; 20), Popular (orele 10; 15; 17,30), Flamura (orele 9; 11,30; 15,30; 18; 20,30), Lira (orele 15; 18, 21). CIOCIRLIA rulează la : Munca (orele 15,30) și FANFAN LA TULIPE (orele 17,45 , 20). OMUL PE CARE-L IUBESC — cinemascop, rulează la: Moşilor (orele 15,30, 18). PERETELE VRĂJITOARELOR — cinemascop, rulează la : Cosmos (orele 15,30; 18, 20,30). PRINTRE VULTURI — cinemascop, rulează la : Colentina (orele 15,30; 18). PESCARUL DIN LOUISIANA rulează la: Volga (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30). ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGĂRIŢĂ — cinemascop, rulează la : Progresul (orele 14,30; 17,30; 20,30). VULCANUL INTERZIS rulează la : Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,30). ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGĂRIŢĂ — cinemascop, rulează la : Pacea (orele 15,45; 18; 20,45). ORAȘUL MEȘTERILOR rulează la : Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). HIPERBOLOIDUL INGINERULUI GARIN — cinemascop, rulează la : Drumul Sării (orele 15). MARELE RESTAURANT rulează la : Floreasca (orele 9; 11,15; 13,50; 16; 18,30; 20,45). GRĂDINI Lira VULCANUL INTERZIS rulează la : Unirea (orele 20,30), orele 19,45). CANALIILE rulează la : Tomis (orele 20). UN SURÎS ÎN PLINĂ VARĂ rulează la : Vitan (orele 20). DRAGOSTEA MEA rulează la : Buzești (orele 20,30). COMISARUL X — cinemascop, rulează la : Arta (orele 20). TITANIC VALS rulează la : Colentina (orele 20,30). OMUL PE CARE-L IUBESC — cinemascop, rulează la : Moșilor (orele 20). AM FOST ClNDVA HOȚ — cinemascop, rulează la: Progresul parc (orele 20). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — cinemascop, rulează la : Aurora (orele 20). ZORBA GRECUL rulează la : Parcul Herăstrău, (orele 20). CUM SĂ FURI UN MILION — cinemascop, rulează la : Stadionul Dinamo (orele 19,45). CĂLĂTORIE FANTASTICĂ — cinemascop, rulează la : Doina (orele 20), Rahova (orele 20). SPARTACUS — ambele serii, cinemascop, rulează la : Festival (orele 20,45) pasajul Eforie, Arenele Libertăţii (orele 19,15). SĂ-MI FACEŢI UNA CA ASTA ! rulează la : Capitol (orele 19,30). PANTERA NEAGRĂ — cinemascop, rulează la : Bucegi (orele 20). TELEVIZIUNE VINERI, 1 septembrie 17,30 Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Transmisiune de la Patinoarul „23 August“ ; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Studioul muzical. Prolog la cel de-al IV-lea Concurs şi festival internaţional „George Enescu“ ; 20,30 Reportaj ’67 ; 21,00 Reflector ; 21,15 Film artistic „Primul an de căsnicie“. O producţie a studiourilor maghiare ; 22,35 Panoramic ; 22,50 Telejurnalul de noapte. Teatrul „Matei Millo" din Timişoara la Bucureşti Teatrul „Matei Millo“ din Timişoara, prezintă în zilele de 3 şi 4 septembrie a.c. ora 20, la Teatrul de vară Herăstrău, spectacolul „ROMULUS CEL MARE“ de Fr. Dürrenmatt, în regia lui Consantin Anatol, scenografia Emilia Jîvanov, în rolurile principale : Gheorghe Leahu, artist emerit, Ştefan Iordănescu, artist emerit, Emil Reus, Radu Avram, Dora Chertes, Ovidiu Moldovan şi alţii. în caz de ploaie spectacolele vor avea loc în sala Savei.