Scînteia Tineretului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 5685-5710)

1967-09-01 / nr. 5685

20 de ani de la apariţia ziarului „Előre“ In urma cu două decenii vedea lumina tiparului pri­mul număr al ziarului „Előre“, organ în limba maghiară al Sfaturilor Populare din Republica Socialistă România. Slujind prin cuvîntul scris cauza construcţiei so­cialiste, în toţi aceşti ani ziarul şi-a adus contribuţia la întărirea frăţiei de ne­zdruncinat între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, la mobiliza­rea oamenilor muncii în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru ridicarea patriei noastre dragi pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, în paginile co­tidianului îşi găseşte o vie reflectare hotărîrea cu care oamenii muncii români şi maghiari, întregul nostru popor, luptă laolaltă pentru înfăptuirea vastului pro­gram elaborat de Congre­sul al IX-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea conti­nuă a economiei, ştiinţei şi culturii, pentru ridicarea nivelului de trai al po­porului. La aniversarea a 20 de ani de apariţie, redacţia „Scânteii tineretului“ feli­cită călduros colectivul ziarului „Előre“ şi îi urează noi succese în activita­tea sa. ŢĂRILE PARTICIPANTE Anglia, Austria, Belgia, Bul­garia, Cehoslovacia, Dane­marca, Elveţia, Finlanda, R.D. Germană, R.F. a Ger­maniei, Iran, Iugoslavia, Ja­ponia, Liban, Mexic, Norve­gia, Polonia, Portugalia, România, S.U.A., Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. Capitala ţării noas­tre este, timp de trei zile, gazda uneia dintre cele mai mari competiţii sportive ale acestui an : Cam­pionatele mondiale de lupte greco-roma­­ne. Chiar astăzi, la patinoarul „23 Au­gust“ vor fi inaugu­rate primele întreceri ale celei de-a XVI-a ediţii. In marea con­fruntare îşi încearcă şansele 150 de spor­tivi din 24 de ţări, luptători cu renume, dintre care circa 50 sunt campioni olim­pici, mondiali şi eu­ropeni. Printre cei mai redutabili concu­renţi se numără bul­garul Kerezov, ceho­slovacul Kormanik, japonezul Hanahara, suedezul Svensson, maghiarul Kozma, sovieticii Roscin, el­lenii şi Igumenov, iugoslavul Horvath, turcul Ukar, luptăto­rii Stange din R. F. a Germaniei, şi Metz din R. D. Germană şi alţii. Actuala ediţie se bucură de participa­rea a numeroşi spe­cialişti, din toate continentele lumii, inclusiv a celor 16 membri ai biroului F.I.L.A. în frunte cu preşedintele, dl. Ro­ger Coulon (Franţa). Întrecerile vor fi, fără îndoială viu disputate. Pentru a­­ceasta pledează va­loarea concurenţilor, pregătirile intense fă­cute de fiecare echi­pă, numeroasele con­fruntări internaţio­nale care au oferit prilejul selecţionării celor mai în formă luptători. Spectatorii bucu­­reşteni, ca şi turiştii străini care au ţinut să ia parte la între­ceri (din S.U.A. şi-a anunţat participarea un grup de 50 de persoane) vor avea prilejul să urmăreas­că pasionantele între­ceri în condiţii opti­me. Pentru cei care nu pot lua loc în tri­bunele patinoarului „23 August“ studioul de televiziune va transmite, în direct, aspecte de la marea competiţie vineri de la orele 17.30—19.30, sîmbătă de la 17— 19.30 şi duminică în­­cepînd din jurul orei 12.30 cînd va avea loc, dealtfel, şi festi­vitatea de premiere a învingătorilor celor 8 categorii. Sub conducerea antrenorilor Ion Cor­­neanu şi Ion Cernea, cei opt reprezentanţi ai noştri s-au pregă­tit cu cea mai mare seriozitate şi răspun­dere pentru a repre­zenta cu cinste culo­rile patriei. Luptînd cu dârzenie, punînd în valoare întreaga gamă a cunoştinţelor tehnico-tactice, pe care le posedă, sîn­tem convinşi că re­prezentanţii noştri nu vor precupeţi nici un efort pentru a urca noi trepte in­erarhia valorilor in­ternaţionale. V. CABULEA ASTĂZI - PRIMUL GONG ÎN MONDIALELE DE L­UPTE GRECO-ROMÂNE • 150 de participanţi din 24 de ţări • Printre luptători circa 50 de deţinători ai unor titluri olimpice, mondiale şi europene • Televiziunea va transmite, în direct, aspecte de la întreceri • Toţi cei 16 membri ai biroului F.I.L.A. pre­zenţi la întreceri ECHIPA ROMÂNIEI Cornel Turturea (categoria 52 kg), Ion Baciu (57 kg), Simion Popescu (63 kg), Ion Enache (70 kg), Ion Ţăranu (78 kg), Gheorghe Popovici (87 kg), Nicolaie Martinescu (97 kg) şi Constantin Buşoiu (peste 97 kg). După examen, iată şi mult aşteptatul brevet de înotător... De ce vor absenta la 15 septembrie unele manuale şcolare? (Urm­are din pag. In­ceput tipărirea cu o asemenea întirziere ni s-a răspuns că, în conformitate cu programa şco­lii de 12 ani, Editura a cerut autorilor acestui manual să-şi revizuiască manualul. Aceştia au refuzat pentru că urmau să plece in străinătate. Atunci Editura a început tipărirea al­tui manual, premiat de o co­misie specială a Ministerului Invăţămîntului în 1963, ai că­rui autori insă nu erau mem­bri ai catedrei de matematică de la Universitatea Bucureşti. Catedra de matematică a refu­zat să-şi dea avizul pe acest manual în curs de tipărire şi astfel a trebuit să se reîn­­ceapă tipărirea celui vechi — lucru care a fost posibil numai la 10 iulie. Intr-o situaţie ciudată se află şi două manuale de desen — cel pentru clasa a V-a­­pre­văzut să apară — nu înţelegem de ce — după 15 septembrie cu scuza că va fi în schimb în opt culori şi este primul manual-caiet de desen etc., etc.) şi mai ales manualul­„fan­tomă“ pentru clasa a X-a. De câţiva ani se aşteaptă cu răb­dare apariţia acestui manual „formidabil“ , combinat cu elemente de istoria artei. S-au ţinut deja cîteva şedinţe in care au fost respinse pe rind întii partea teoretică apoi par­tea grafică, urmind ca fiecare să fie refăcută. Manualul este reţinut şi ni se explică intîr­­zierea apariţiei lui prin faptul că in Istoria artei specialiştii nu s-au pus încă de acord. Cam aceasta este, in mare, situaţia manualelor pentru şcolile de cultură generală, în privinţa manualelor pen­tru şcolile profesionale stăm chiar ceva mai puţin bine. 5 manuale au fost introduse în plan la ÎS mai 1967, alte 9 in­troduse la 23 iunie 1966 sunt propuse să apară în 1968. Cu alte cuvinte, din totalul de 42 de titluri propuse pentru anul acesta au apărut 23 , restul urmînd să apară în trimestrul IV al acestui an şi în trimes­trul I al anului viitor. Ni s-a explicat că elevii nu vor avea de suferit deoarece au manuale vechi, după care vor putea în­văţa pînă la apariţia celor noi. Atunci de ce au fost necesare manuale noi din moment ce sînt bune şi cele vechi ? Există un H.C.M., nr. 983 din 22 iunie 1954, care stabileşte foarte clar obligaţia de a se asigura apariţia manualelor pentru învăţămîntul elementar şi mediu pînă la 1 iulie şi di­fuzarea pînă la 15 august al fiecărui an, iar planurile te­matice ale manualelor să se facă la 1 octombrie pe 21 luni înainte. Atunci de ce se introduc în plan discipline la 17 aprilie (spaniola pentru clasa a IX-a, Germana pentru clasa a V-a) sau la 18 mai (cele cinci ma­nuale pentru liceele de specia­litate) ? Cum se respectă punctul I al acestei hotărîri cînd practic speranţele noastre ca toate manualele şcolare să fie difu­zate pînă la 15 august sînt spulberate de cele 101 titluri din tipografii şi cele 30 de tit­luri în elaborare ? Şi dacă putem înţelege eventual aceas­tă gravă intîrziere pentru une­le discipline recent introduse în programa de învăţămînt, ce explicaţie putem primi pentru apariţia, după 1 iulie, a ma­nualului de aritmetică pentru clasa a II-a sau a celui de lite­ratură română pentru clasa a Xl-a ? Şi cum să înţelegem faptul că unele manuale sunt propuse să apară in trimestrul IV al anului 1967 sau chiar în trimestrul I al anului 1968? E un secret oare pentru Edi­tura didactică şi pedagogică, că, de ani şi ani, şcoala începe la 15 septembrie ? V-AŢI ÎNSURA CU UN ROBOT ? (Urmare din pag. I) BUCĂTĂRIA — UN REGAT AL BĂRBAŢILOR? în cei 45 de ani care au tre­cut de la primul salon de aparate casnice şi pînă la ultimul salon, al 36-lea, reunind la Paris 1 350 de expozanţi, gospodăria, aşa cum o ştiam de la bunicile noastre, a fost înnobilată de tehnică. „Cu mijloace tehnice bine con­cepute şi realizate, întreţinerea casei, pregătirea mîncării tind să devină ocupaţii agreabile. Ni se întîmplă însă prea des să nu gă­sim piese de schimb“ — ne spu­nea ing. Aglaia Bălescu, din Ga­laţi, şi încă multe alte gospodine. „La maşina de spălat „Alba lux“ nu pot folosi storcătorul din cauza unei mici piese care costă 2,50 lei“, arată Manolache I. din Brăila. Se pare însă că recordul re­­clamaţiilor vin de la Focşani. Dificultatea de a repune în func­ţiune un aparat electric odată defectat este evidentă . „Aştept de trei săptămîni să vină un meşter să-mi repare ara­gazul“, se plînge, pe bună drep­tate gospodina Damian Lucreţia. — Nu avem lucrători, explică vicepreşedintele cooperativei foc­­şănene. Trei oameni pentru Foc­şani, Panciu, Odobeşti şi încă 40 de comune... Soluţia ? Tovarăşa Prînzaru, de la staţia de radioficare a oraşului, propu­nea editarea unei cărţi cu sfa­turi care să orienteze gospodi­nele pentru a remedia micile defecţiuni. Tovarăşi de la cooperaţie, gră­­biţi-vă să găsiţi dv. o altă soluţie. E păcat să rămîneţi fără lucru. Şi încă ceva. Meditaţi şi asupra fap­tului că incompetenţa, necinstea şi lipsa de conştiinciozitate a unor lucrători de la centrele de reparaţii discreditează produse reuşite ale industriei noastre. „De trei ori au venit în ter­men de garanţie să-mi repare maşina de spălat. Abia cînd a­­­cest termen a expirat şi am plă­tit reparaţia, am putut folosi ma­şina“. (Damian L.­­ Brăila). „Ni se cer semnături pe bo­nuri albe, fără a cunoaşte exact ce piese ni s-au schimbat“. După trei luni de la cumpăra­rea unui frigider, cetăţeanul Di­­mache Dănilă, din Galaţi, solicită serviciile unui lucrător. Ilegal i se pretinde taxa de deplasare la domiciliu. Achită. Şi... după şase zile mai aştepta încă lucrătorul. — Sîntem des solicitaţi pentru noul tip de frigidere „Jiul“. O mică deviere în aşezarea frigide­rului şi termosul nu mai merge. Vînzătorii ar trebui să dea mai multe relaţii cumpărătorilor, să atragă atenţia asupra acestui a­­mănunt — este de părere preşe­dintele cooperativei „Avîntul“, tovarăşul Dan Dumitru. — Cu asta sîntem de acord. Dar de ce, tovarăşe preşedinte, pentru fiecare... brînci dat frigi­derelor, salariaţii cooperativei pretind 12 lei (taxă de depla­sare) ?... „AM DORI SA GĂSIM ÎN MAGAZINE“ : • Maşini de spălat covoare • Aparat — robot pentru bucătărie cu multiple folosinţe • Calandre pentru călcat • Aparat de spălat vase • Mănuşi râzătoare pentru curăţat cartofi noi, morcovi etc. Şi, credem, arsenalul menajului modern va aduce mai des băr­batul în bucătărie, eliberîndu-1 de unele prejudecăţi , maşinile de gospodărie solicitîndu-1, atră­­gîndu-1 prin mecanismul lor, va face treburi fără a avea senzaţia că nu i se potrivesc. De aici, chiar şi cei mai convinşi adepţi ai indentificării „specificului fe­minin“ cu fatalitatea claustării în bucătărie n-au de făcut decît un singur pas pînă la a accepta ideea egalităţii sexelor, nu numai în drepturi, dar şi în îndatoriri. ACCEPTAŢI RISCUL ? Spălatul şi călcatul lenjeriei, întreţinerea şi curăţirea locuinţei în­necesită şi ele cheltuieli semnate de timp. Ce propuneţi ? „Unităţile de servicii gospo­dăreşti ar permite creşterea pro­ductivităţii muncii casnice într-o proporţie de unu la doi ha, une­ori, chiar unu la trei“ , ne asi­gură economistul JEAN DEYRE, care a calculat că jumătate din cheltuiala de muncă „utilă" este afectată azi treburilor gospodă­reşti. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor se profilează ca soluţii pentru „producerea“ timpului li­ber. Se pare însă că la Galaţi această eficientă cale — demon­strată în alte regiuni — nu este cunoscută. Să ne oprim la spălătoria chi­mică. Singura din regiune. 10 000 de clienţi lunar din şase centre raionale. — Natura petelor ? Bineînţeles că e dificil, dacă nu imposibil, să-ţi reaminteşti fie­care urmă de pe haine, chiar sub ameninţarea „dacă nu ştiţi, nu vă garantăm curăţirea lor“. Garantată, negarantată, accepţi riscul. Şi nu de puţine ori clien­ţilor nemulţumiţi li se invocă scuza „doar v-am prevenit !“ în toată această întreprindere nu există un laborator, nu există un chimist, un tehnician specia­list care să dirijeze subtilele pro­cese chimice ce concură la cură­ţirea ţesăturilor, totul se face după ochi. Poate tocmai de aceea nu se primesc perdele, covoare, şi mai ales stofe sport. Nu există o secţie de boiangerie. Chiar dacă termenii sînt prea tari, adevărul este acesta : te gîndeşti la Tîndală cînd vezi muncitori cădind pe braţe haine curăţate pentru a le încărca în maşinile împotmolite în zilele ploioase la sute de metri de în­treprindere. O mie de metri, un kilometru de stradă plină de gropi maltratează cumplit maşi­nile (multe pe butuci acum), ru­fele şi chiar pe cei care le trans­portă. • La Zagreb s-a disputat pri­mul meci al finalei „Cupei ora­şelor tîrguri“ la fotbal între echipele Dynamo Zagreb şi Leeds United. Fotbaliştii iugo­slavi au obţinut victoria cu sco­rul de 2—0 (1—0). • Turneul internaţional de şah de la Skoplje s-a încheiat cu victoria marelui maestru ameri­can Boby Fischer care după 17 runde a totalizat 13,5 puncte. Șahistul român Bela Soos s-a clasat pe locul 13 cu 7,5 puncte. • Cea de a patra manşă a campionatului mondial de ya­chting (clasa „Dragon“), care se desfășoară în prezent pe la­cul Ontario a fost cîștigată de sportivul danez A. Birch. Pe locurile următoare s-au clasat B. Sundel­in (Suedia) şi R. Mos­­bacher (S.U.A.). • Cu prilejul unui concurs in­ternaţional de nataţie desfăşurat la Tokio, sportivul american John Ferris a stabilit un nou record mondial în proba de 200 m flu­ture cu timpul de 2006”. Joi la amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, preşedintele Comi­tetului de Stat al Planificării, Maxim Berghianu. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi membri ai conduce­rii C.S.P., precum şi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La plecarea din Moscova, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării a fost con­dus de N. K. Baibakov, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., pre­şedintele Comitetului de Stat al Planificării din U.R.S.S., de membri ai conducerii co­mitetului. Erau prezenți Titus Sinu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii So­cialiste România la Moscova, și alți membri ai ambasadei. ★ La invitaţia Comitetului Naţional F.A.O., a sosit în Capitală Domnul Egon Gli­­singer, director general ad­junct al F.A.O., care va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost în­­tîmpinat de prof. David Da­­videscu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, de reprezentanţi ai Comitetului Naţional F.A.O. în cursul dimineţii de joi, membrii delegaţiei Adunării Naţionale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepre­şedinte al Adunării Naţiona­le, s-au întîlnit cu preşedinţii şi membrii unor comisii per­manente ale Marii Adunări Naţionale, între parlamentarii români şi francezi au avut loc discu­ţii cu privire la activitatea comisiilor permanente ale M.A.N. în continuare, parlamenta­rii francezi au făcut o vizită la Universitatea­ Bucureşti. (Agerpres) Oaspeţi ai Festivalului „George Enescu“ Alături de perso­nalităţile care îşi vor da concursul în jurii sau ca dirijori şi solişti ai suitei de concerte şi specta­cole ale Festivalului vor mai sosi ca in­vitaţi ai actualei ediţii numeroşi mu­zicieni printre care amintim pe compo­zitorii Georges Au­rie şi Marius Cons­­stant (Franţa), Ro­man Vlad (Italia), Werner Egk (R. F. a Germaniei), John Mandewell, director general al B.B.C., şi R.P.H. Davies, direc­torul departamentu­lui dramă şi muzică din British Coun­cil (Anglia), Moni­que Marcu­, direc­tor general al In­stitutului de muzi­că din Montreal, Vilem Pospisil, di­rectorul Festivalu­lui „Primăvara la Praga“, prof. Saburo Sonobe preşedintele Societăţii japoneze pentru educaţie mu­zicală etc. (Urmare din pag. I) Ca unul care aniversez nu pes­te mult timp al treilea deceniu de activitate ca agronom, mă simt dator să fiu alături de ei cu un sfat, cu o împărtăşire din propria experienţă, cu sublinierea că în viaţă vor reuşi sigur aceia ce au deplină încredere în forţele lor, aceia ce vor reuşi să-şi atragă oa­menii şi vor considera prezenţa lor în cooperativa agricolă sau în întreprinderea agricolă de stat ca ■ cel mai de seamă obiectiv al vieţii lor; vor reuşi toţi aceia care vor rămîne însufleţiţi de do­rinţa de a schimba înfăţişarea cîmpurilor unde merg, de a face să se cunoască că acolo a venit, şi trăieşte un agronom. Şi eu încă mai simt emoţia primelor zile de activitate într-o cooperativă agri­colă de producţie de pe meleagu­rile Olteniei — „8 Martie“ din Ioneşti, raionul Filiaşi. Brigăzile din două sate plantau în ziua a­­ceea de sfîrşit de martie al anului 1962 pomi fructiferi pe dealurile brăzdate în toate părţile de ogaşe şi de urme ale torenţilor. Doi bri­gadieri şcolarizaţi, conduceau lu­crările. Deşi aveam numai cîteva ore de cînd­ picasem între aceşti oameni, m-am simţit de-ai lor, pentru munca ce o întreprindeau mă simţeam şi eu răspunzător. De la început mi-am dat seamă că lu­crarea se execută la un nivel ne­corespunzător din punct de ve­dere agrotehnic. Aş fi făcut poa­te cea mai gravă greşeală din via­ţa mea dacă m-aş fi mulţumit numai cu observaţia că „nu-i bine" şi dacă nu le-aş fi demon­strat concret oamenilor cum să procedeze. In faţa tuturor coope­ratorilor aflaţi atunci în cîmp şi adunaţi în jurul meu ca un ciucure, am plantat cîţiva puieţi pe porţiuni de teren ce ofereau condiţii diferite. Privirile pe sub sprincene ce le observasem la început, s-au transformat apoi exprimînd încredere, dorinţa de a mi se adresa şi în multe alte probleme. Aproape două săptă­mîni nu m-am ocupat de nimic concret. Un singur obiectiv urmă­ream să-l rezolv : cunoaşterea oamenilor, a cooperativei agri­cole, în care scop am parcurs palmă cu palmă cele aproape 1 500 de hectare, am discutat cu foarte mulţi oameni, am căutat să pătrund în psihologia lor, să le cunosc bine gîndurile. Cum s-ar spune, am luat toate mă­surile să-mi asigur o solidă bază de lansare a activităţii ulterioare. Aceste două săptămîni de muncă au constituit pentru mine o ade­vărată şcoală. Pentru a lua cele mai potri­vite măsuri, am făcut eforturi; la sfîrşitul fiecărei zile de lucru purtam discuţii separate cu briga­dierii şi şefii de echipă, cu trac­toriştii şi îngrijitorii de animale. Treceau zile în şir şi la sediul cooperativei agricole nu stăteam nici cinci minute. Văzând cîte pro­bleme trebuie rezolvate şi con­­statînd cu satisfacţie ce rămîne în urma mea, mi-am dat seama că singurul şantier rentabil al a­­gronomului este cîmpul şi din el mi-am făcut deviza activităţii zil­nice. Chiar din primul an am aşezat numeroase experienţe. In f­iecare tarla, pe terenurile de şes, pe platouri sau pe versanţi am înfiinţat cîmpuri experimentale, urmărind comportarea soiurilor şi hibrizilor, doze de îngrăşăminte, agrotehnica diferitelor culturi etc. Pe aceste parcele au lucrat nu­mai acei ţărani cooperatori şi me­canizatori pe care eu mă bizuiam. Foarte mulţi dintre ei erau tineri, cîţiva fiind promovaţi în scurt timp în munci de răspundere — şefi de echipă sau brigadieri. Producţiile mari obţinute au convins că nu exista teren nepro­ductiv pe raza comunei Ioneşti. Cu o singură condiţie : peste tot să se muncească la fel ca pe tere­nurile repartizate loturilor expe­rimentale. Prin acţiuni de mare amploare dispăruseră multe răni săpate în pămînt de ploi şi vîn­­turi. In locul lor au apărut ogoa­re în terase. De pe terenuri con­siderate improprii agriculturii, se obţin producţii de griu şi porumb foarte bune , peste 4 000 kilo­grame porumb boabe şi 3 000 de kilograme griu la hectar. De ce am amintit toate aces­tea ? Să arăt că muncii pasionate a inginerului agronom, este impo­sibil ca oamenii să nu-i răspundă tot prin entuziasm. Se vorbeşte adesea despre profunzimea filo­zofiei ţăranului. Mai ales în anii noştri cînd fiecare dintre ei ci­teşte, participă la diverse activi­tăţi cu caracter ştiinţific şi cultu­ral, gîndirea lui este incaparabil mai profundă. El apreciază devo­tamentul, îl iubeşte numai pe cel pe care-l simte alăturea şi la bine şi la rău, şi, în această catego­rie, sunt convins că fiecare tinăr inginer agronom se doreşte înca­drat de către cei cărora a venit să le îndrume, ştiinţific, munca, să contribuie astfel prin activita­tea sa la creşterea producţiilor, la ridicarea continuă a nivelului de trai în sat. CÎMPUL — singu rentabil al CINEMA AGONIE ȘI EXTAZ — film pentru ecran panoramic , rulea­ză la Patria (orele 15, 18, 21). CUM SA FURI UN MILION — cinemascop — rulează la : Republica (orele 8; 10,30; 13,15 ; 16; 18,45; 21,30). Circul de Stat (orele 10,30; 15,30; 18,15; 21). PRIZONIERA DIN CAUCAZ rulează la: Luceafărul (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Festival (orele 9; 11;15; 13,30 ; 16; 18,30; 21), UNDE ESTE AL III-LEA RE­GE rulează la : Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SA-MI FACETI UNA CA AS­TA ! rulează la : Capitol (ore­le 9,30; 12; 15; 18; 20,30), Fero­viar (orele 8,30; 11; 13,30; 16 ; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,45; 12,30; 15; 17,30; 20), Melodia (a­rele 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), SPARTACUS — ambele serii, cinemascop, rulează la : Bucu­rești (orele 9; 12,45; 16­,30; 20,15). COMISARUL X — cinema­scop, rulează la : Giulești (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30), Arta (o­­rele 15,30; 18; 20,30). DRAGOSTEA MEA rulează la: Union (orele 15,30; 18; 20,30), Buzești (orele 15,30; 18). CU BĂRBAȚII E O ALTĂ POVESTE rulează la : Central (orele 9,30; 12,15; 15; 18; 20,45). CANALIILE rulează la : Doi­na (orele 11,30; 13,45; 16; 18,30 ; 20,45). Program pentru copii o­­rele 9—10; Tomis (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19), Mioriţa (orele 15,15; 18; 20,45). ESCAPADA: FUGA DUSKAI; GIRAFA : 450 DE ANI DE LA TÎRNOSIREA MlNĂSTIRII CURTEA DE ARGEŞ rulează la : Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). PENTRU UN PUMN DE DO­LARI — cinemascop, rulează la : Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). JANDARMUL DIN SAINT TROPEZ şi JANDARMUL LA NEW YORK — cinemascop, ru­lează la : Dacia (orele 7,45—19, în continuare). CHEMAŢI-L PE MARTIN rulează la : Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). UN HECTAR DE CER rulea­ză la : Griviţa (orele 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,45), Modern (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; .21). PANTERA NEAGRĂ — cine­mascop, rulează la : Bucegi (o­­rele 16; 18,15; 20,30). Popular (o­rele 20,30). CĂLĂTORIA FANTASTICĂ — cinemascop, rulează la : Glo­ria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Rahova (orele 15,30; 18). EROUL DE LA CONG­LY rulează la : Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45). LUPOAICA — cinemascop, rulează la : Unirea (orele 16 ; 18,15). IERBURI AMARE rulează la: Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). STRĂINA rulează la : Vitan (orele 15,30; 18). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — cinemascop, ru­lează la : Aurora (orele 8,30 ; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,30), Dru­mul Sării (orele 17,30; 20), Popu­lar (orele 10; 15; 17,30), Flamura (orele 9; 11,30; 15,30; 18; 20,30), Lira (orele 15; 18, 21). CIOCIRLIA rulează la : Mun­ca (orele 15,30) și FANFAN LA TULIPE (orele 17,45 , 20). OMUL PE CARE-L IUBESC — cinemascop, rulează la: Mo­şilor (orele 15,30, 18). PERETELE VRĂJITOARELOR — cinemascop, rulează la : Cos­mos (orele 15,30; 18, 20,30). PRINTRE VULTURI — cine­mascop, rulează la : Colentina (orele 15,30; 18). PESCARUL DIN LOUISIA­NA rulează la: Volga (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30). ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTREN­GĂRIŢĂ — cinemascop, rulează la : Progresul (orele 14,30; 17,30; 20,30). VULCANUL INTERZIS ru­lează la : Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,30). ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTREN­GĂRIŢĂ — cinemascop, ru­lează la : Pacea (orele 15,45; 18; 20,45). ORAȘUL MEȘTERILOR ru­lează la : Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). HIPERBOLOIDUL INGINE­RULUI GARIN — cinemascop, rulează la : Drumul Sării (ore­le 15). MARELE RESTAURANT ru­lează la : Floreasca (orele 9; 11,15; 13,50; 16; 18,30; 20,45). GRĂDINI Lira VULCANUL INTERZIS rulează la : Unirea (orele 20,30), orele 19,45). CANALIILE rulează la : Tomis (orele 20). UN SURÎS ÎN PLINĂ VARĂ rulează la : Vitan (orele 20). DRAGOSTEA MEA rulează la : Buzești (orele 20,30). COMISARUL X — cinemascop, rulează la : Arta (orele 20). TITANIC VALS rulează la : Colentina (orele 20,30). OMUL PE CARE-L IUBESC — cinemascop, rulează la : Mo­șilor (orele 20). AM FOST ClNDVA HOȚ — cinemascop, rulează la: Progre­sul parc (orele 20). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — cinemascop, ru­lează la : Aurora (orele 20). ZORBA GRECUL rulează la : Parcul Herăstrău, (orele 20). CUM SĂ FURI UN MILION — cinemascop, rulează la : Sta­dionul Dinamo (orele 19,45). CĂLĂTORIE FANTASTICĂ — cinemascop, rulează la : Doina (orele 20), Rahova (orele 20). SPARTACUS — ambele serii, cinemascop, rulează la : Festi­val (orele 20,45) pasajul Eforie, Arenele Libertăţii (orele 19,15). SĂ-MI FACEŢI UNA CA ASTA ! rulează la : Capitol (ore­le 19,30). PANTERA NEAGRĂ — cinemascop, rulează la : Bucegi (ore­le 20). TELEVIZIUNE VINERI, 1 septembrie 17,30 Campionatele mondiale de lupte greco-romane. Trans­misiune de la Patinoarul „23 August“ ; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Studioul muzical. Prolog la cel de-al IV-lea Con­curs şi festival internaţional „George Enescu“ ; 20,30 Repor­taj ’67 ; 21,00 Reflector ; 21,15 Film artistic „Primul an de căs­nicie“. O producţie a studiouri­lor maghiare ; 22,35 Panoramic ; 22,50 Telejurnalul de noapte. Teatrul „Matei Millo" din Timişoara la Bucureşti Teatrul „Matei Millo“ din Timişoara, prezintă în zilele de 3 şi 4 septembrie a.c. ora 20, la Teatrul de vară Herăstrău, spectacolul „ROMULUS CEL MARE“ de Fr. Dürrenmatt, în regia lui Con­­santin Anatol, scenografia Emilia Jîvanov, în rolurile principale : Gheorghe Leahu, artist emerit, Ştefan Iordănescu, artist emerit, Emil Reus, Radu Avram, Dora Chertes, Ovidiu Moldovan şi alţii. în caz de ploaie spectacolele vor avea loc în sala Savei.

Next