Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)

1967-10-01 / nr. 5711

* Televiziune DUMINICĂ 1 OCT. 1967 9,00 Ora exactă ; 9,02 Gimnasti­ca de înviorare ; 9,10 Pentru copii şi tineretul şcolar — Fil­mul „împăratul Cioc de Sturz“ ; Poşta copiilor ; 10,45 Emisiunea pentru sate ; 12,45 Concert sim­fonic ; 15,30 Fotbal : Steaua — Universitatea Craiova. Transmi­sie de la Stadionul 23 August şi aspecte de la întîlnirea dintre e­­chipele Cehoslovaciei şi Spaniei. Transmisie în direct de la Pra­­ga ; 17,45 Selecţiuni din Festiva­lul de muzică uşoară de la So­pot ; 18,15 Magazin 111; 19,30 Telejurnalul de seară ; 19,50 Re­portaj TV. Stagiune continuă: 125 de ani de teatru amator ro­mânesc în Lugoj ; 20,10 „Poves­tiri din pădurea vieneză“. Me­dalion Johann Strauss; 20,50 Film artistic „Frumoasa vrăji­toare“ ; 22,15 Invitatul nostru­­ Cîntărețul de muzică ușoară Ro­bert Gogol (Belgia) ; 22,40 Tele­jurnalul de noapte ; 22,50 Tele­sport. internaţional de volei de la Cluj In ultima zi a turneului inter­naţional de volei de la Cluj, practic urma să se hotărască soarta locurilor 2 şi 7, primul loc nemaiputînd fi pierdut de echipa U.R.S.S. în primul meci, echipa noastră de tineret a pier­dut cu 3-0 în fata R.D.G. In partida dintre U.R.S.S. şi Japo­nia, se aştepta o înfruntare dra­matică între două stiluri de joc total deosebite. Dar ultima echi­pă, deşi posesoarea unui joc va­riat şi spectaculos, a dovedit că nu are rezistenţa necesară pen­tru un turneu obositor cum a fost acela care s-a încheiat. E­­chipa Japoniei este totuşi un adversar greu de învins într-un meci sau două. Aflată în urma unei partide obositoare, ea a cedat cu 1—3 în faţa ruşilor. Astfel, voleibaliştii sovietici au terminat neînfrînti acest tur­neu. In ultimul meci echipa României a dispus de selecţio­nata Poloniei cu 3—1­ (15—9, 13—15, 15—3 şi 15—12) sub am­prenta oboselii manifestată de ambele echipe. Evoluţia echipei noastre ridică încă numeroase semne de întrebare atît în ce priveşte pregătirea fizică cit şi acea tehnico-tactică. In urma ul­timelor meciuri, clasamentul este următorul : 1. U.R.S.S., 2. România, 3. Polonia, 4. Japonia, 5. R. D. Germană, 6. Bulgaria, 7. România tineret. IOAN RUSU Nino Benvenuti învins ! Pe „Shea stadium“ din New York, în faţa a 20 000 de specta­tori, s-a disputat meciul pentru titlul mondial de box la catego­ria mijlocie între negrul american Emile Griffith şi italianul Nino Benvenuti. După cum se ştie, în luna aprilie, Benvenuti a reuşit să-l deposedeze de titlu (la Ma­dison Square Garden) pe Griffith. Dar, de data aceasta, pugilistul italian nu s-a prezentat la fel de bine pregătit. Handicapat şi de o contuzie la abdomen, nu a mai repetat numărul său de virtuozi­tate, pierzînd la puncte un meci de 15 reprize, în care Griffith a fost superior. PROGRAMUL CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 39 ETAPA DIN 1 OCTOMBRIE 1967 Pentru această etapă pronos­ticurile au fost acordate de ma­estrul emerit al sportului ION VOINESCU Cehoslovacia — Spa­nia 1 2 Steaua — „U" Cra­iova 1 Dinamo Bucureşti — U. T. A. ' ' " 1 „U.“ Cluj — Jiul I Dinamo Bacău — Progresul I Steagul Roşu — Pe­trolul 1 x A. S. A. Tg. Mureș — Rapid x F. C. Argeş — Fă­tul 1 Minerul B. M. — Ind. Sîrmei x Atalanta — Juventus x Mantova — Inter x 2 Milan — Fiorentina 1 x Roma — Napoli 1 INTERPRETUL „FARAONULUI“ LA BUCUREŞTI Cu prilejul pre­mierei filmului polo­nez „Faraonul“, ne vizitează actorul Jer­zy Zelnik care a in­terpretat rolul prin­cipal în pelicula sem­nată de Kawalero­­wicz. Pe vremea cînd îşi căuta interpreţii, ma­rele regizor spunea despre personajul central al filmului său : „Vreau ca lup­ta dintre Ramses al XIII-lea şi Marele Preot Herhor, Fara­onul, să reprezinte tinereţea, ardoarea, forţa“. Acestea par a fi fost argumentele care au influenţat a­legerea lui Jerzy Zelnik, astăzi în ulti­mul an al Institutu­lui de artă teatrală şi cinematografică din Lodz, iar acum doi ani, la vremea începerii turnării fil­mului, abia student în anul II. Tînărul actor explică însă a­­legerea cu mare mo­destie : — Kawalerowicz •n-a ales în primul rînd pentru că a­­veam datele fizice ale personajului cre­at de Prus și ima­ginat de el. Restul a venit treptat. Acest debut, care pentru mine este o perfor­mantă, a fost şi ma­rea mea şansă. In cele 15 luni de fil­mare am crescut ca voinicul din poveste. — Satisfacţie de­plină sau revelaţie ? — Nu, nu sunt sa­tisfăcut de ceea ce am realizat eu, ci de faptul că am avut prilejul să lucrez cu un asemenea regizor şi să învăţ o sume­denie de lucruri în­tr-un timp record. Aceasta e revelaţia. Sper că în cel de-al doilea film pe care l-am terminat de cu­­rînd în regia lui Jan Rybkowski — şi care poartă deocamdată titlul „Cînd dragos­tea era o crimă“ — nemulţumirea faţă de mine însumi să fi dat roade. — Care conside­raţi că este împreju­rarea cea mai feri­cită pentru un actor? — Să lucreze, cum spunem, cu un regi­zor valoros. — Şi Ce este mai dăunător pentru un actor ? — Să fie mulţumit de sine. I. R. BREVIAR OOT STUDENŢI AGRONOMI PE OGOARE Ieri dimineaţă, Gara de Nord a fremătat de voioşie şi entuziasm studenţesc. Peste 600 de stu­denţi din anul I al Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti s-au îmbarcat că­tre Brateş, Siliştea, Du­deşti şi alte cinci localităţi din regiunea Galaţi. Aici, în cadrul întreprin­derilor agricole socialiste, îşi vor aduce prinosul energiei şi dra­gostei lor de muncă, participînd la recoltatul porumbului, în acelaşi timp în regiunile Iaşi, în Banat şi Oltenia, pe ogoarele clujene, aproape 2000 de studen­ţi agronomi încep întrecerea hărniciei și entuziasmului, ală­­turîndu-se culegătorilor recolte­lor toamnei. ¤ Incepînd de azi la cinematograful 11 „C A P I T O L“ I „O zi nu tocmai norocoasă“ . › | film­ sovietic, producţie a studiourilor „M. Gorki“ › I Regia : Iurie Egorov. › › Scenariul: I. Semionov. 1­­ I. Egorov. ‘ › ► Cu : Nichita Mihalcov, Zvetlana Svetlicinaia, Vladimir 1 Zamanski. ORIZONTAL: 1) Cele din învăţămîntul su­perior încep, prin festivităţi tra­diţionale, la 2 octombrie — Una din expresiile grijii statului so­cialist faţă de studenţii noştri. 2) Frumoasa lună a culesului de vii, a hambarelor pline, a inau­gurării stagiunii artistice şi a deschiderii anului universitar — Cînta pe limba vechilor eleni nemuritoarele stihuri homerice despre luptele dintre ahei şi tro­ieni. 3) Pronume la... început de lecţie •— Final la un curs de matematici... — Lebădă albă pe lacul Herăstrău — Aprobare. 4) Ramură a medicinei cu un in­stitut şi mai multe spitale cli­nice în Bucureşti şi în alte cen­tre universitare din ţară — O­­nomatopeia... papucului. 5) Prea­mărită în versuri, precum Bea­trice de către Dante, Laura de către Petrarca etc. — Ochi şi u­­rechi. 6) Valeria Costescu — Văzduhul poetic... al specialişti­lor din chimia organică — Verb în... banca din amfiteatru. 7) De căpătîi pentru oricine vrea să studieze — La vîrsta marilor e­­lanuri, a visurilor cele mai în­drăzneţe şi a studiilor asidue. 8) Nivelul învăţămîntului nostru u­­niversitar — Studenţi „in spe“. 9) Literă în alfabetul celei mai strălucite culturi din Europa an­tică — Aurica, acasă. 10) Salut... la Facultatea de limbi romanice .— Cu efect rapid (mai ales la medicină !). 11) Verb al finali­zării muncii în toate specialită­ţile (cu sensul cel mai direct la facultăţile de agricultură şi hor­­ticultură) — Cal roşcat — Spe­cialitate la Facultatea de medi­cină generală. 12) Cifre... tipo­grafice — Glastră de flori (reg.). 13) Studiu de bază la facultăţile de medicină umană şi veteri­nară — Introducere în geolo­gie ! VERTICAL 1­1) Discuţii... studenţeşti — Se studiază în institute de specia­ La Tg. Mureş „Premiere“ din clasici Succintă convorbire telefonică cu Zeno Fodor, secretarul lite­rar : — Cînd şi cu ce veţi deschide stagiunea anului acesta ? — începem stagiunea la 1 octombrie cu piesa „Mitică Po­­pescu“ de Camil Petrescu în interpretarea actorilor secţiei române. A doua zi, pe 2 octom­brie, colectivul maghiar de ac­tori va prezenta piesa conten­­porană „Urechile“, o comedie, de Csavossy György şi Kom­­zsik István. — Acestea sunt reluări ; nu aveţi nici o premieră ? — Imediat, în zilele urmă­toare au loc primele premiere ale stagiunii : „MĂTRĂGUNA“ de Machiavelli (secţia română) şi „BALOANE DE SĂPUN“ de scriitorul clasic Csiky Ger­gely. Urmează după aceea, „AC­CIDENTUL“ de Maria Földeş şi „PETRU RAREŞ“ de Horia Lovinescu interpretat de actorii secţiei maghiare. CE *I V UNDE• / CODUL BUNELOR MANIERE ÎNTR-O NOUĂ EDIŢIE Recent, in Editura didactică şi pedagogică a apărut „Codul bunelor maniere“ de Petru Vintilă. Este o lucrare pentru toate virstele expusă in oratio recta — dialog intre „profesor“ şi „învăţăcel“. Făcind apel la aşa-zisele „legi nescrise ale societăţii“ cum ar fi : buna cuviinţă, respectul, modestia, autorul ne poartă prin cele mai variate locuri în care tră­iesc oamenii. Modul cum tre­buie să ne comportăm la spec­tacole, pe stradă, in tramvai, la masă, in vizită, relaţiile in­tre părinţi şi copii, între ve­cini, sau vinzător şi cumpără­tor — constituie tematica ti­nera dintre capitolele lucrării apărute. Lucrarea, apărută intr-un ti­raj de 100 000 de exemplare, s-a bucurat de succes, ceea ce a dus la epuizarea ei rapidă. In momentul de faţă se pregă­teşte o a doua ediţie, de încă 100 000 de exemplare. s. e. CINEMA InCRA FE FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — cinema­scop rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,45; 19, 21,15), București (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18 45; 21), Feroviar (orele 8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,45; 20,15), Excelsior (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 19; 21,15), Modern (orele 8,30; 10,15; 13; 15,30; 17,45; 20). ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Circul de stat (orele 18, 20,30). RECOMPENSA — cinemascop rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45); Aurora (orele 8,30; 10 45; 13; 15,30; 18; 20.30). PROCESUL DE LA VERONA rulează la Central (orele 9; 12; 15; 18; 20,45), SURCOUF TIGRUL CELOR 7 MĂRI — cinemascop — rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13 30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16 15; 18,45; 21). TAR ȘI GENERAL rulează la Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). CINE VOIA S-O UCIDĂ PE JESSIE rulează la Lumina (orele 9,15; 1130; 13,45; 16; 18,30; 20,45). O ZI NU TOCMAI NORMALĂ rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 16,15; 18,30; 20,45). SINGUR PE LUME rulează la Doina (orele 11,30; 15; 17.45;­­20,30), Buzeşti (orele 15,30; 18), MEANDRE rulează la Union (orele 15,30; 18, 20.30). DOI CĂPITANI - CHEMAREA DRAGOSTEI - APARTAMEN­TUL — HANOI DE LA RĂSĂ­RIT LA ASFINŢIT - RĂS­CRUCE — PICTORIŢELE DIN UZDINSK — CVARTET — DACĂ AŞ FI ŞTIUT? — GUS­­TAV IN ALARMĂ rulează la Timpuri Noi (orele 9—21), CASTELANII rulează la Giulesti (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30), Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30), Floreas­­ca (orele 16; 18,30; 20,45). CUM SA FURI UN MILION - cinemascop — rulează la Arta (orele 15, 18; 20,45), Volga (orele 9.15; 11,45; 15,30; 18; 20.30), Dacia (orele 7,45—20.45 în continuare). PRIZONIERA DIN CAUCAZ rulează la Crîngași (orele 15.30; 18; 20.30). CU BĂRBAȚII E O ALTĂ POVESTE rulează la Rahova (orele 15,30; 18). SPARTACUS — cinemascop — ambele serii rulează la Tomis (orele 8; 11,30; 15; 18,30), Flamura (ore­le 9.30; 13.30; 16.30: 20). COMISARUL X — cinemascop rulează la Flacăra (orele 15.30; 18; 20.30). INFIRMIERA DIN CAUCAZ rulează la Unirea (orele 16; 18;15; 20,30). VIAŢĂ LA CASTEL rulează la Vitan (orele 15. 18). SĂ-MI FACEŢI UNA CA ASTA! rulează la Mioriţa (orele 15; 17,30, 20). Drumul Sării (orele 15; 17,30, 20). OMUL PE CARE-L IUBESC rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30). ULTIMA CAVALCADĂ SPRE SANTA CRUZ rulează la Munca (orele 16; 18; 20,30). ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE NU SUNT DEMN DE TINE rulează la Moşilor (orele 15,30; 19,30). CARTEA DE LA SAN MICHELE rulează la Viitorul (orele 15,30; 18: 20,30). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS —cinemascop— Colentina (orele 16: 18,15; 20,30) . Cosmos (orele 15,30; 18: 20,30) . JANDARMUL LA NEW YORK —cinemascop— rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,30). PANTERA NEAGRĂ —cinemascop— rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30), Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). CANALIILE ruează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,30), Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). FIUL CĂPITANULUI BLOOD rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). AZI VA RECOMANDĂM. rrREDACTORI ŞI PIANIŞTI"de M. Pelin • „REDACTORI ŞI PIA­NIŞTI“ se numeşte volumul de debut al tînărului prozator Mihai Pelin, volum care se va afla zilele acestea în librării. Cunoscut din apariţiile sale în presa literară — „Ramuri“, „Ga­zeta literară“, „Luceafărul“, „Amfiteatru“ — autorul este student la Facultatea de filozo­fie din Bucureşti. — Cartea mea — ne-a spus Mihai Pelin cu prilejul unei vizite la redacţie — nu se do­reşte un „debut cu orice preţ", care să adune lucrări etero­gene. Am şi exclus din ea una din nuvelele la care ţin, tocmai pentru a nu atenta la unitatea întregului. Programul estetic al cărţii ? Mi-e greu să vorbesc despre el... Oricum, sînt poves­tiri despre oamenii tineri şi despre problemele lor grave, întrebările intime ale acestor oameni, adevărurile lor lăun­trice m-au preocupat în primul rînd. In aceeaşi ordine de idei, „tehnica“ literară nu m-a inte­resat decit în raport cu ceea ce exprimă. Despre tonul general al cărţii , am fost întrebat de cineva pentru ce am intitulat-o „Re­dactori şi pianişti“. I-am răs­puns : „Pentru că aşa se în­tâmplă întotdeauna — unii re­dactează şi alţii interpretează..­ Centenarul Marie Curie O suită de 54 panouri, mo­dern prezentate, evocă viaţa şi mai ales activitatea uneia dintre cele mai mari savante ale omenirii, Marie Sklodoivs­­ka Curie, de două ori laureată a premiului Nobel, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea ei. Panourile, găzdui­te de holul liceului „Nicolae Bălcescu“, alcătuiesc recenta expoziţie itinerantă de repro­duceri, realizată de Comisia naţională UNESCO a R.P. Po­lone. Neobosita muncă ştiinţifică, depusă cu o dăruire legendară de către geniala fiziciană şi chimistă, e înfăţişată vizitato­rilor (fără a se păstra însă or­dinea cronologică) sub multi­ple aspecte, aşa cum multiple au fost şi preocupările ei. De­votamentul cu care şi-a închi­nat întreaga viaţă, pînă la sa­crificiu de sine, ştiinţei pusă în slujba binelui, va constitui mereu un nobil exemplu. De aceea, tineretul, dornic tot­deauna de pilde mari, trebuie să viziteze această expoziţie, care ii va oferi încă o dată prilejul să constate rodul îm­binării dintre geniu şi cea mai grea trudă. Putem cumpăra Toamna, părinţii nu cum­pără numai rechizite pentru şcolari, cursuri şi cărţi pentru studenţi ! Fiii sau fiicele, a­­dolescenţi, părăsind îmbrăcă­mintea de vară, doresc o îm­brăcăminte comodă, frumoasă şi modernă. Şi... părinţii tre­buie să se conformeze. Am căutat pentru ei aceste trei a­­tribute armonios întrunite şi le-am întîlnit la „Magazinul tineretului“ din Bd. Magheru. Aci, ca de altminteri şi la alte magazine dotate cu îmbrăcă­minte pentru adolescenţi, e­­xistă spre vînzare un amplu sortiment — tineresc ca mo­dele, ţesături şi colorii — de rochii, taioare, pardesie şi im­permeabile pentru fete şi bă­ieţi. Spre confirmare, vă prezen­tăm cîteva asemenea modele de vestimentaţie tinerească e­­xistente în magazinele de specialitate, litate, în care primirea studen­ţilor se face şi pe baza unor probe de aptitudine. 2) Elev — Cele materiale şi culturale ale studenţilor sînt acoperite dato­rită sprijinului dat de statul so­cialist şi cu ajutorul organiza­ţiilor, obşteşti studenţeşti. 3) Carte­­ — Constantin Niculescu — Unitate de bază în învăţă­mîntul superior, care într-o fa­cultate sau un institut concen­trează şi coordonează toată ac­tivitatea didactică sau de cer­cetare în domeniul unei disci­pline. 4) La baza matematicii — Interjecţie. 5) Plecată (de obi­cei „cu adresă“ precisă !) — Pe­tre ! — Jaloane... la jalon ! 6) Curbe ! — Acid acetic (bun pen­tru lucrări practice la Faculta­tea de chimie alimentară !) — Substanţă folosită la finisarea firelor şi a ţesăturilor în indus­tria textilă. 7) In centrul aten­ţiei studenţilor de la Facultatea de hidroamelioraţii (sing.) — Merg (lat.). 8) O între... bare ! — Predomină conţinutul unei lu­crări literare sau artistice cu caracter poetic. 9) Arte frumoa­se (it.), veche denumire a in­stitutelor de arte plastice (2 cuv.) — Mare poet iluminist ka­­zah, întemeietorul limbii și lite­raturii kazahe moderne (1845— 1904). 10) Apărut — întrebare la... franceză ! 11) Soarele ido­latrizat al vechilor egipteni — Facil. 12) Prilej de analiză a progreselor şi rămînerilor în urmă la învăţătură (a nu se a­­buza !) — Comuna natală a lui Gheorghe Lazăr, fondatorul în­­văţămîntului în limba naţională în Ţara Românească. 13) Aco­modarea celor mai proaspeţi studenţi, care acum păşesc pen­tru prima oară în facultăţi, cu noile condiţii în care vor trăi şi studia . Trece prin parc. V. SAVIN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 17 13 O expunere ca un reportaj urmată de un film documen­tar : facem cunoştinţă cu Köln. Primarul, dl. Theo Bu­­rauen înfăţişează dimensiu­nile acestui oraş care găzdu­ieşte anual 12 târguri. Centru industrial, renumit nu numai în R. F. a Germaniei, Köln se află la întretăierea principalelor drumuri ale­­ Europei. In gara centrală sosesc zilnic 940 trenuri din­tre care 106 internaţionale. Pe Rhin, pe lingă oraş, trec peste 800 de nave care, în parte, ancorează la cheiurile sale. Domnul primar ne-a vorbit cu căldură despre oraşul său făcind apel la multe date statistice , de la cele privind traficul au­tomobilistic şi pînă la amă­nunte referitoare la viaţa economică, iar imaginile in culori ale filmului, ne-au în­tregit tabloul oraşului. Pri­marul a relatat şi despre problemele pe care le ridică dezvoltarea oraşului mai ales sub aspectul îmbinării arhitecturii vechi cu cele noi : „Menţinem ceea ce este Un oraş al tirgurilor valoros din punct de vedere istoric pentru generaţiile viitoare. Procedăm cu grijă pentru a ordona ceea ce este vechi în ceea ce este nou“. In centrul Kölnului, în a­­propierea impunătoarei ca­tedrale şi a gării centrale, se află zona destinată târgu­rilor. Cele 14 hale de expo­ziţie însumează o suprafaţă de 145 000 m.p. La manifes­tările de specialitate au ex­pus, în 1966, 4 608 firme din ft. F. a Germaniei şi 2129 firme din 36 d­e ţări. Dl. Theo Buratten, ne măr­turiseşte că a privit Bucu­­reştiul „cu ochii unui pri­mar“. Capitala României s-a impresionat : „Este un oraş în plină dezvoltare, care se transformă pe măsura exi­genţelor prezentului şi ale viitorului. Cartierele noi sunt foarte impunătoare ca arhi­tectură. Intenţionăm şi noi, aşa cum aţi realizat dv. cu succes la Bucureşti, să plan­tăm multe spatii verzi in noile cartiere“. „Mă întorc cu cele mai bune impresii în oraşul meu. M-aş bucura să revin la Bucureşti...“ M. R. TERRA ÎŞI SCHIMBĂ MARGARET POLII ? NU­MAI Patru milioane de ani ai istoriei Terrei etalaţi pe opt metri de mii şi noroi, a­ceasta a apărut geo­logilor pe o „carotă“ extrasă în bazinul Bellinghausen, regiu­ne­a Pacificului de -.iul.,­­K­itudeu­­n, lar­gul Antarctidei. „Ca­­rotele“ de acest gen, sunt extracţii din scoarţa Pămîntului, ce pot da cercetăto­rilor amănunte ine­dite privind fenome­nele la care a fost supusă planeta noas­tră cu milioane de ani în urmă. Interesul cercetă­torilor faţă de a­­ceastă extracţie sub­marină derivă din faptul că sedimen­tele obţinute, cu o vechime de milioa­ne de ani, confirmă ipoteză, multă vreme supusă unei contro­verse, privind inver­sarea sau răsturnarea periodică a cîmpului magnetic al Terrei , sudul trece în locul nordului și invers. Potrivit cercetători­lor, care au studiat această ,,carotă“, p­­rinvuu -ti rugintiam. „invers" a făcut loc cu 3,35 milioane de ani în urmă unei perioade „normale“. Aceasta la rîndul ei a fost succedată după 2,5 milioane de ani de o perioadă „inver­să“ de magnetism. In sfîrșit, cercetăto­rii apreciază că de circa 700 0000 de ani a început perioada „normală“, prin de­finiţie. Pe cînd ur­mătoarea inversiu­ne ? Răspunsul va elucida modificările vegetale şi animale petrecute în milioa­ne de ani. ARE RĂBDARE! Ar fi numai o lună pînă cînd Margaret Brandon, în vîrstă de cinci ani, va avea un frăţior sau o suri­oară ca să se joace cu el. Dar ea nu poate să mai aştep­te atît de mult. Aşa incit, cînd un alt copil, în vîrstă de 11 luni, s-a ridicat în căruciorul său şi a zîmbit în timp ce Margaret se plimba pe o stradă din oraşul Luton (Marea Britanie) ea n-a mai putut re­zista. Aşa că a hotărît să „împru­mute“ băieţelul şi a plecat cu că­ruciorul străbă­tând mulţimea ca­re se afla în cen­trul comercial unde se afla fetiţa. Apoi mama lui Brandon, Mary Woods, în vîrstă de 24 de ani, a ieşit dintr-un magazin, a consta­tat disperată că co­pilul ei dispăruse şi a fost pe punc­tul de a leşina. Dar Margaret şi copilul fuseseră observaţi la o dis­tanţă de circa 100 metri. Un poliţist i-a făcut o morală aspră şi apoi a du­s-o acasă, la pă­rinţii ei. Maria Brandon, în vîrstă de 29 de ani, a spus : „Aştept să nasc în noiembrie al patrulea copil. Dar Margaret nu mai poate aştepta. Este pentru a doua oară cînd ea ră­peşte un copil, dar acum i-am spus că trebuie să aștepte pînă în noiembrie — și i-am promis că pînă atunci îi cumpăr o nouă pă­puşă", tt 3L# c. B. ESCORIALUL Escorialul, vestita mănăstire construită, lingă Madrid, în secolul al XVI-lea, de către arhitectul Herrera, din ordinul re­gelui Filip al II-lea, a fost reşedinţa re­gilor Spaniei timp de mai multe veacuri. Astăzi, orăşelul în care se află mănăstirea, situat la o altitudine de 1 000 metri, este staţiunea climaterică şi turistică preferată a madrilenilor. 50 000 de vilegioturişti din capitala Spaniei îşi petrec aici, în fiecare vară, concediul de odihnă. Şi mai mulţi sunt însă turiştii -- spanioli şi străini — care vin anual să facă cunoştinţă cu co­morile Escorialului : 500 000. Străvechea mănăstire, care adăposteşte panteonul re­gilor Spaniei, stârneşte admiraţia vizita­torilor prin arhitectura şi operele de artă pe care le adăposteşte : statui, covoare, lămpi, bronzuri şi marmore funerare, 540 de admirabile fresce murale, 1600 de ta­blouri aparţinînd unor mari maeştri ai picturi şi o bibliotecă cu 45 000 de cărţi şi 5 000 de manuscrise rare.

Next