Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)
1967-10-01 / nr. 5711
* Televiziune DUMINICĂ 1 OCT. 1967 9,00 Ora exactă ; 9,02 Gimnastica de înviorare ; 9,10 Pentru copii şi tineretul şcolar — Filmul „împăratul Cioc de Sturz“ ; Poşta copiilor ; 10,45 Emisiunea pentru sate ; 12,45 Concert simfonic ; 15,30 Fotbal : Steaua — Universitatea Craiova. Transmisie de la Stadionul 23 August şi aspecte de la întîlnirea dintre echipele Cehoslovaciei şi Spaniei. Transmisie în direct de la Praga ; 17,45 Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară de la Sopot ; 18,15 Magazin 111; 19,30 Telejurnalul de seară ; 19,50 Reportaj TV. Stagiune continuă: 125 de ani de teatru amator românesc în Lugoj ; 20,10 „Povestiri din pădurea vieneză“. Medalion Johann Strauss; 20,50 Film artistic „Frumoasa vrăjitoare“ ; 22,15 Invitatul nostru Cîntărețul de muzică ușoară Robert Gogol (Belgia) ; 22,40 Telejurnalul de noapte ; 22,50 Telesport. internaţional de volei de la Cluj In ultima zi a turneului internaţional de volei de la Cluj, practic urma să se hotărască soarta locurilor 2 şi 7, primul loc nemaiputînd fi pierdut de echipa U.R.S.S. în primul meci, echipa noastră de tineret a pierdut cu 3-0 în fata R.D.G. In partida dintre U.R.S.S. şi Japonia, se aştepta o înfruntare dramatică între două stiluri de joc total deosebite. Dar ultima echipă, deşi posesoarea unui joc variat şi spectaculos, a dovedit că nu are rezistenţa necesară pentru un turneu obositor cum a fost acela care s-a încheiat. Echipa Japoniei este totuşi un adversar greu de învins într-un meci sau două. Aflată în urma unei partide obositoare, ea a cedat cu 1—3 în faţa ruşilor. Astfel, voleibaliştii sovietici au terminat neînfrînti acest turneu. In ultimul meci echipa României a dispus de selecţionata Poloniei cu 3—1 (15—9, 13—15, 15—3 şi 15—12) sub amprenta oboselii manifestată de ambele echipe. Evoluţia echipei noastre ridică încă numeroase semne de întrebare atît în ce priveşte pregătirea fizică cit şi acea tehnico-tactică. In urma ultimelor meciuri, clasamentul este următorul : 1. U.R.S.S., 2. România, 3. Polonia, 4. Japonia, 5. R. D. Germană, 6. Bulgaria, 7. România tineret. IOAN RUSU Nino Benvenuti învins ! Pe „Shea stadium“ din New York, în faţa a 20 000 de spectatori, s-a disputat meciul pentru titlul mondial de box la categoria mijlocie între negrul american Emile Griffith şi italianul Nino Benvenuti. După cum se ştie, în luna aprilie, Benvenuti a reuşit să-l deposedeze de titlu (la Madison Square Garden) pe Griffith. Dar, de data aceasta, pugilistul italian nu s-a prezentat la fel de bine pregătit. Handicapat şi de o contuzie la abdomen, nu a mai repetat numărul său de virtuozitate, pierzînd la puncte un meci de 15 reprize, în care Griffith a fost superior. PROGRAMUL CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 39 ETAPA DIN 1 OCTOMBRIE 1967 Pentru această etapă pronosticurile au fost acordate de maestrul emerit al sportului ION VOINESCU Cehoslovacia — Spania 1 2 Steaua — „U" Craiova 1 Dinamo Bucureşti — U. T. A. ' ' " 1 „U.“ Cluj — Jiul I Dinamo Bacău — Progresul I Steagul Roşu — Petrolul 1 x A. S. A. Tg. Mureș — Rapid x F. C. Argeş — Fătul 1 Minerul B. M. — Ind. Sîrmei x Atalanta — Juventus x Mantova — Inter x 2 Milan — Fiorentina 1 x Roma — Napoli 1 INTERPRETUL „FARAONULUI“ LA BUCUREŞTI Cu prilejul premierei filmului polonez „Faraonul“, ne vizitează actorul Jerzy Zelnik care a interpretat rolul principal în pelicula semnată de Kawalerowicz. Pe vremea cînd îşi căuta interpreţii, marele regizor spunea despre personajul central al filmului său : „Vreau ca lupta dintre Ramses al XIII-lea şi Marele Preot Herhor, Faraonul, să reprezinte tinereţea, ardoarea, forţa“. Acestea par a fi fost argumentele care au influenţat alegerea lui Jerzy Zelnik, astăzi în ultimul an al Institutului de artă teatrală şi cinematografică din Lodz, iar acum doi ani, la vremea începerii turnării filmului, abia student în anul II. Tînărul actor explică însă alegerea cu mare modestie : — Kawalerowicz •n-a ales în primul rînd pentru că aveam datele fizice ale personajului creat de Prus și imaginat de el. Restul a venit treptat. Acest debut, care pentru mine este o performantă, a fost şi marea mea şansă. In cele 15 luni de filmare am crescut ca voinicul din poveste. — Satisfacţie deplină sau revelaţie ? — Nu, nu sunt satisfăcut de ceea ce am realizat eu, ci de faptul că am avut prilejul să lucrez cu un asemenea regizor şi să învăţ o sumedenie de lucruri într-un timp record. Aceasta e revelaţia. Sper că în cel de-al doilea film pe care l-am terminat de curînd în regia lui Jan Rybkowski — şi care poartă deocamdată titlul „Cînd dragostea era o crimă“ — nemulţumirea faţă de mine însumi să fi dat roade. — Care consideraţi că este împrejurarea cea mai fericită pentru un actor? — Să lucreze, cum spunem, cu un regizor valoros. — Şi Ce este mai dăunător pentru un actor ? — Să fie mulţumit de sine. I. R. BREVIAR OOT STUDENŢI AGRONOMI PE OGOARE Ieri dimineaţă, Gara de Nord a fremătat de voioşie şi entuziasm studenţesc. Peste 600 de studenţi din anul I al Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti s-au îmbarcat către Brateş, Siliştea, Dudeşti şi alte cinci localităţi din regiunea Galaţi. Aici, în cadrul întreprinderilor agricole socialiste, îşi vor aduce prinosul energiei şi dragostei lor de muncă, participînd la recoltatul porumbului, în acelaşi timp în regiunile Iaşi, în Banat şi Oltenia, pe ogoarele clujene, aproape 2000 de studenţi agronomi încep întrecerea hărniciei și entuziasmului, alăturîndu-se culegătorilor recoltelor toamnei. ¤ Incepînd de azi la cinematograful 11 „C A P I T O L“ I „O zi nu tocmai norocoasă“ . › | film sovietic, producţie a studiourilor „M. Gorki“ › I Regia : Iurie Egorov. › › Scenariul: I. Semionov. 1 I. Egorov. ‘ › ► Cu : Nichita Mihalcov, Zvetlana Svetlicinaia, Vladimir 1 Zamanski. ORIZONTAL: 1) Cele din învăţămîntul superior încep, prin festivităţi tradiţionale, la 2 octombrie — Una din expresiile grijii statului socialist faţă de studenţii noştri. 2) Frumoasa lună a culesului de vii, a hambarelor pline, a inaugurării stagiunii artistice şi a deschiderii anului universitar — Cînta pe limba vechilor eleni nemuritoarele stihuri homerice despre luptele dintre ahei şi troieni. 3) Pronume la... început de lecţie •— Final la un curs de matematici... — Lebădă albă pe lacul Herăstrău — Aprobare. 4) Ramură a medicinei cu un institut şi mai multe spitale clinice în Bucureşti şi în alte centre universitare din ţară — Onomatopeia... papucului. 5) Preamărită în versuri, precum Beatrice de către Dante, Laura de către Petrarca etc. — Ochi şi urechi. 6) Valeria Costescu — Văzduhul poetic... al specialiştilor din chimia organică — Verb în... banca din amfiteatru. 7) De căpătîi pentru oricine vrea să studieze — La vîrsta marilor elanuri, a visurilor cele mai îndrăzneţe şi a studiilor asidue. 8) Nivelul învăţămîntului nostru universitar — Studenţi „in spe“. 9) Literă în alfabetul celei mai strălucite culturi din Europa antică — Aurica, acasă. 10) Salut... la Facultatea de limbi romanice .— Cu efect rapid (mai ales la medicină !). 11) Verb al finalizării muncii în toate specialităţile (cu sensul cel mai direct la facultăţile de agricultură şi horticultură) — Cal roşcat — Specialitate la Facultatea de medicină generală. 12) Cifre... tipografice — Glastră de flori (reg.). 13) Studiu de bază la facultăţile de medicină umană şi veterinară — Introducere în geologie ! VERTICAL 11) Discuţii... studenţeşti — Se studiază în institute de specia La Tg. Mureş „Premiere“ din clasici Succintă convorbire telefonică cu Zeno Fodor, secretarul literar : — Cînd şi cu ce veţi deschide stagiunea anului acesta ? — începem stagiunea la 1 octombrie cu piesa „Mitică Popescu“ de Camil Petrescu în interpretarea actorilor secţiei române. A doua zi, pe 2 octombrie, colectivul maghiar de actori va prezenta piesa contenporană „Urechile“, o comedie, de Csavossy György şi Komzsik István. — Acestea sunt reluări ; nu aveţi nici o premieră ? — Imediat, în zilele următoare au loc primele premiere ale stagiunii : „MĂTRĂGUNA“ de Machiavelli (secţia română) şi „BALOANE DE SĂPUN“ de scriitorul clasic Csiky Gergely. Urmează după aceea, „ACCIDENTUL“ de Maria Földeş şi „PETRU RAREŞ“ de Horia Lovinescu interpretat de actorii secţiei maghiare. CE *I V UNDE• / CODUL BUNELOR MANIERE ÎNTR-O NOUĂ EDIŢIE Recent, in Editura didactică şi pedagogică a apărut „Codul bunelor maniere“ de Petru Vintilă. Este o lucrare pentru toate virstele expusă in oratio recta — dialog intre „profesor“ şi „învăţăcel“. Făcind apel la aşa-zisele „legi nescrise ale societăţii“ cum ar fi : buna cuviinţă, respectul, modestia, autorul ne poartă prin cele mai variate locuri în care trăiesc oamenii. Modul cum trebuie să ne comportăm la spectacole, pe stradă, in tramvai, la masă, in vizită, relaţiile intre părinţi şi copii, între vecini, sau vinzător şi cumpărător — constituie tematica tinera dintre capitolele lucrării apărute. Lucrarea, apărută intr-un tiraj de 100 000 de exemplare, s-a bucurat de succes, ceea ce a dus la epuizarea ei rapidă. In momentul de faţă se pregăteşte o a doua ediţie, de încă 100 000 de exemplare. s. e. CINEMA InCRA FE FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — cinemascop rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,45; 19, 21,15), București (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18 45; 21), Feroviar (orele 8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,45; 20,15), Excelsior (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 19; 21,15), Modern (orele 8,30; 10,15; 13; 15,30; 17,45; 20). ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Circul de stat (orele 18, 20,30). RECOMPENSA — cinemascop rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45); Aurora (orele 8,30; 10 45; 13; 15,30; 18; 20.30). PROCESUL DE LA VERONA rulează la Central (orele 9; 12; 15; 18; 20,45), SURCOUF TIGRUL CELOR 7 MĂRI — cinemascop — rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13 30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16 15; 18,45; 21). TAR ȘI GENERAL rulează la Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). CINE VOIA S-O UCIDĂ PE JESSIE rulează la Lumina (orele 9,15; 1130; 13,45; 16; 18,30; 20,45). O ZI NU TOCMAI NORMALĂ rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 16,15; 18,30; 20,45). SINGUR PE LUME rulează la Doina (orele 11,30; 15; 17.45;20,30), Buzeşti (orele 15,30; 18), MEANDRE rulează la Union (orele 15,30; 18, 20.30). DOI CĂPITANI - CHEMAREA DRAGOSTEI - APARTAMENTUL — HANOI DE LA RĂSĂRIT LA ASFINŢIT - RĂSCRUCE — PICTORIŢELE DIN UZDINSK — CVARTET — DACĂ AŞ FI ŞTIUT? — GUSTAV IN ALARMĂ rulează la Timpuri Noi (orele 9—21), CASTELANII rulează la Giulesti (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30), Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 16; 18,30; 20,45). CUM SA FURI UN MILION - cinemascop — rulează la Arta (orele 15, 18; 20,45), Volga (orele 9.15; 11,45; 15,30; 18; 20.30), Dacia (orele 7,45—20.45 în continuare). PRIZONIERA DIN CAUCAZ rulează la Crîngași (orele 15.30; 18; 20.30). CU BĂRBAȚII E O ALTĂ POVESTE rulează la Rahova (orele 15,30; 18). SPARTACUS — cinemascop — ambele serii rulează la Tomis (orele 8; 11,30; 15; 18,30), Flamura (orele 9.30; 13.30; 16.30: 20). COMISARUL X — cinemascop rulează la Flacăra (orele 15.30; 18; 20.30). INFIRMIERA DIN CAUCAZ rulează la Unirea (orele 16; 18;15; 20,30). VIAŢĂ LA CASTEL rulează la Vitan (orele 15. 18). SĂ-MI FACEŢI UNA CA ASTA! rulează la Mioriţa (orele 15; 17,30, 20). Drumul Sării (orele 15; 17,30, 20). OMUL PE CARE-L IUBESC rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30). ULTIMA CAVALCADĂ SPRE SANTA CRUZ rulează la Munca (orele 16; 18; 20,30). ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE NU SUNT DEMN DE TINE rulează la Moşilor (orele 15,30; 19,30). CARTEA DE LA SAN MICHELE rulează la Viitorul (orele 15,30; 18: 20,30). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS —cinemascop— Colentina (orele 16: 18,15; 20,30) . Cosmos (orele 15,30; 18: 20,30) . JANDARMUL LA NEW YORK —cinemascop— rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,30). PANTERA NEAGRĂ —cinemascop— rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30), Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). CANALIILE ruează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,30), Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30). FIUL CĂPITANULUI BLOOD rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,30). AZI VA RECOMANDĂM. rrREDACTORI ŞI PIANIŞTI"de M. Pelin • „REDACTORI ŞI PIANIŞTI“ se numeşte volumul de debut al tînărului prozator Mihai Pelin, volum care se va afla zilele acestea în librării. Cunoscut din apariţiile sale în presa literară — „Ramuri“, „Gazeta literară“, „Luceafărul“, „Amfiteatru“ — autorul este student la Facultatea de filozofie din Bucureşti. — Cartea mea — ne-a spus Mihai Pelin cu prilejul unei vizite la redacţie — nu se doreşte un „debut cu orice preţ", care să adune lucrări eterogene. Am şi exclus din ea una din nuvelele la care ţin, tocmai pentru a nu atenta la unitatea întregului. Programul estetic al cărţii ? Mi-e greu să vorbesc despre el... Oricum, sînt povestiri despre oamenii tineri şi despre problemele lor grave, întrebările intime ale acestor oameni, adevărurile lor lăuntrice m-au preocupat în primul rînd. In aceeaşi ordine de idei, „tehnica“ literară nu m-a interesat decit în raport cu ceea ce exprimă. Despre tonul general al cărţii , am fost întrebat de cineva pentru ce am intitulat-o „Redactori şi pianişti“. I-am răspuns : „Pentru că aşa se întâmplă întotdeauna — unii redactează şi alţii interpretează.. Centenarul Marie Curie O suită de 54 panouri, modern prezentate, evocă viaţa şi mai ales activitatea uneia dintre cele mai mari savante ale omenirii, Marie Sklodoivska Curie, de două ori laureată a premiului Nobel, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea ei. Panourile, găzduite de holul liceului „Nicolae Bălcescu“, alcătuiesc recenta expoziţie itinerantă de reproduceri, realizată de Comisia naţională UNESCO a R.P. Polone. Neobosita muncă ştiinţifică, depusă cu o dăruire legendară de către geniala fiziciană şi chimistă, e înfăţişată vizitatorilor (fără a se păstra însă ordinea cronologică) sub multiple aspecte, aşa cum multiple au fost şi preocupările ei. Devotamentul cu care şi-a închinat întreaga viaţă, pînă la sacrificiu de sine, ştiinţei pusă în slujba binelui, va constitui mereu un nobil exemplu. De aceea, tineretul, dornic totdeauna de pilde mari, trebuie să viziteze această expoziţie, care ii va oferi încă o dată prilejul să constate rodul îmbinării dintre geniu şi cea mai grea trudă. Putem cumpăra Toamna, părinţii nu cumpără numai rechizite pentru şcolari, cursuri şi cărţi pentru studenţi ! Fiii sau fiicele, adolescenţi, părăsind îmbrăcămintea de vară, doresc o îmbrăcăminte comodă, frumoasă şi modernă. Şi... părinţii trebuie să se conformeze. Am căutat pentru ei aceste trei atribute armonios întrunite şi le-am întîlnit la „Magazinul tineretului“ din Bd. Magheru. Aci, ca de altminteri şi la alte magazine dotate cu îmbrăcăminte pentru adolescenţi, există spre vînzare un amplu sortiment — tineresc ca modele, ţesături şi colorii — de rochii, taioare, pardesie şi impermeabile pentru fete şi băieţi. Spre confirmare, vă prezentăm cîteva asemenea modele de vestimentaţie tinerească existente în magazinele de specialitate, litate, în care primirea studenţilor se face şi pe baza unor probe de aptitudine. 2) Elev — Cele materiale şi culturale ale studenţilor sînt acoperite datorită sprijinului dat de statul socialist şi cu ajutorul organizaţiilor, obşteşti studenţeşti. 3) Carte — Constantin Niculescu — Unitate de bază în învăţămîntul superior, care într-o facultate sau un institut concentrează şi coordonează toată activitatea didactică sau de cercetare în domeniul unei discipline. 4) La baza matematicii — Interjecţie. 5) Plecată (de obicei „cu adresă“ precisă !) — Petre ! — Jaloane... la jalon ! 6) Curbe ! — Acid acetic (bun pentru lucrări practice la Facultatea de chimie alimentară !) — Substanţă folosită la finisarea firelor şi a ţesăturilor în industria textilă. 7) In centrul atenţiei studenţilor de la Facultatea de hidroamelioraţii (sing.) — Merg (lat.). 8) O între... bare ! — Predomină conţinutul unei lucrări literare sau artistice cu caracter poetic. 9) Arte frumoase (it.), veche denumire a institutelor de arte plastice (2 cuv.) — Mare poet iluminist kazah, întemeietorul limbii și literaturii kazahe moderne (1845— 1904). 10) Apărut — întrebare la... franceză ! 11) Soarele idolatrizat al vechilor egipteni — Facil. 12) Prilej de analiză a progreselor şi rămînerilor în urmă la învăţătură (a nu se abuza !) — Comuna natală a lui Gheorghe Lazăr, fondatorul învăţămîntului în limba naţională în Ţara Românească. 13) Acomodarea celor mai proaspeţi studenţi, care acum păşesc pentru prima oară în facultăţi, cu noile condiţii în care vor trăi şi studia . Trece prin parc. V. SAVIN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 17 13 O expunere ca un reportaj urmată de un film documentar : facem cunoştinţă cu Köln. Primarul, dl. Theo Burauen înfăţişează dimensiunile acestui oraş care găzduieşte anual 12 târguri. Centru industrial, renumit nu numai în R. F. a Germaniei, Köln se află la întretăierea principalelor drumuri ale Europei. In gara centrală sosesc zilnic 940 trenuri dintre care 106 internaţionale. Pe Rhin, pe lingă oraş, trec peste 800 de nave care, în parte, ancorează la cheiurile sale. Domnul primar ne-a vorbit cu căldură despre oraşul său făcind apel la multe date statistice , de la cele privind traficul automobilistic şi pînă la amănunte referitoare la viaţa economică, iar imaginile in culori ale filmului, ne-au întregit tabloul oraşului. Primarul a relatat şi despre problemele pe care le ridică dezvoltarea oraşului mai ales sub aspectul îmbinării arhitecturii vechi cu cele noi : „Menţinem ceea ce este Un oraş al tirgurilor valoros din punct de vedere istoric pentru generaţiile viitoare. Procedăm cu grijă pentru a ordona ceea ce este vechi în ceea ce este nou“. In centrul Kölnului, în apropierea impunătoarei catedrale şi a gării centrale, se află zona destinată târgurilor. Cele 14 hale de expoziţie însumează o suprafaţă de 145 000 m.p. La manifestările de specialitate au expus, în 1966, 4 608 firme din ft. F. a Germaniei şi 2129 firme din 36 de ţări. Dl. Theo Buratten, ne mărturiseşte că a privit Bucureştiul „cu ochii unui primar“. Capitala României s-a impresionat : „Este un oraş în plină dezvoltare, care se transformă pe măsura exigenţelor prezentului şi ale viitorului. Cartierele noi sunt foarte impunătoare ca arhitectură. Intenţionăm şi noi, aşa cum aţi realizat dv. cu succes la Bucureşti, să plantăm multe spatii verzi in noile cartiere“. „Mă întorc cu cele mai bune impresii în oraşul meu. M-aş bucura să revin la Bucureşti...“ M. R. TERRA ÎŞI SCHIMBĂ MARGARET POLII ? NUMAI Patru milioane de ani ai istoriei Terrei etalaţi pe opt metri de mii şi noroi, aceasta a apărut geologilor pe o „carotă“ extrasă în bazinul Bellinghausen, regiunea Pacificului de -.iul.,Kitudeun, largul Antarctidei. „Carotele“ de acest gen, sunt extracţii din scoarţa Pămîntului, ce pot da cercetătorilor amănunte inedite privind fenomenele la care a fost supusă planeta noastră cu milioane de ani în urmă. Interesul cercetătorilor faţă de această extracţie submarină derivă din faptul că sedimentele obţinute, cu o vechime de milioane de ani, confirmă ipoteză, multă vreme supusă unei controverse, privind inversarea sau răsturnarea periodică a cîmpului magnetic al Terrei , sudul trece în locul nordului și invers. Potrivit cercetătorilor, care au studiat această ,,carotă“, prinvuu -ti rugintiam. „invers" a făcut loc cu 3,35 milioane de ani în urmă unei perioade „normale“. Aceasta la rîndul ei a fost succedată după 2,5 milioane de ani de o perioadă „inversă“ de magnetism. In sfîrșit, cercetătorii apreciază că de circa 700 0000 de ani a început perioada „normală“, prin definiţie. Pe cînd următoarea inversiune ? Răspunsul va elucida modificările vegetale şi animale petrecute în milioane de ani. ARE RĂBDARE! Ar fi numai o lună pînă cînd Margaret Brandon, în vîrstă de cinci ani, va avea un frăţior sau o surioară ca să se joace cu el. Dar ea nu poate să mai aştepte atît de mult. Aşa incit, cînd un alt copil, în vîrstă de 11 luni, s-a ridicat în căruciorul său şi a zîmbit în timp ce Margaret se plimba pe o stradă din oraşul Luton (Marea Britanie) ea n-a mai putut rezista. Aşa că a hotărît să „împrumute“ băieţelul şi a plecat cu căruciorul străbătând mulţimea care se afla în centrul comercial unde se afla fetiţa. Apoi mama lui Brandon, Mary Woods, în vîrstă de 24 de ani, a ieşit dintr-un magazin, a constatat disperată că copilul ei dispăruse şi a fost pe punctul de a leşina. Dar Margaret şi copilul fuseseră observaţi la o distanţă de circa 100 metri. Un poliţist i-a făcut o morală aspră şi apoi a dus-o acasă, la părinţii ei. Maria Brandon, în vîrstă de 29 de ani, a spus : „Aştept să nasc în noiembrie al patrulea copil. Dar Margaret nu mai poate aştepta. Este pentru a doua oară cînd ea răpeşte un copil, dar acum i-am spus că trebuie să aștepte pînă în noiembrie — și i-am promis că pînă atunci îi cumpăr o nouă păpuşă", tt 3L# c. B. ESCORIALUL Escorialul, vestita mănăstire construită, lingă Madrid, în secolul al XVI-lea, de către arhitectul Herrera, din ordinul regelui Filip al II-lea, a fost reşedinţa regilor Spaniei timp de mai multe veacuri. Astăzi, orăşelul în care se află mănăstirea, situat la o altitudine de 1 000 metri, este staţiunea climaterică şi turistică preferată a madrilenilor. 50 000 de vilegioturişti din capitala Spaniei îşi petrec aici, în fiecare vară, concediul de odihnă. Şi mai mulţi sunt însă turiştii -- spanioli şi străini — care vin anual să facă cunoştinţă cu comorile Escorialului : 500 000. Străvechea mănăstire, care adăposteşte panteonul regilor Spaniei, stârneşte admiraţia vizitatorilor prin arhitectura şi operele de artă pe care le adăposteşte : statui, covoare, lămpi, bronzuri şi marmore funerare, 540 de admirabile fresce murale, 1600 de tablouri aparţinînd unor mari maeştri ai picturi şi o bibliotecă cu 45 000 de cărţi şi 5 000 de manuscrise rare.