Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)
1967-10-14 / nr. 5722
IN PREGĂTIRE PRODUCŢIA ANULUI VIITOR GALAŢI (de la corespondentul nostru). In întreprinderile din raza Direcţiei rgionale de exploatare, transport şi industrializare a lemnului Galaţi se perfectează în prezent pregătirile legate de producţia anului 1968. între acestea se numără noile dotaţii la gurile de exploatare cu funiculare şi mecanisme de fasonat, scos apropiat, mijloacede transport corespunzătoare terenului, cabane pentru cazarea muncitorilor forestieri şi altele. Folosind experienţa anilor trecuţi, specialiştii au trecut la preluarea parchetelor de la ocoalele silvice prin a căror valorificare se urmăreşte în prezent realizarea structurii dimensionale şi calitative, plasarea instalaţiilor de transport în perimetrele prevăzute pentru tăiere. Au fost montate, de asemenea, 8 noi funiculare, iar cele 16 cabane au fost predate la cheie şi înzestrate cu cazarmamentul necesar. De data aceasta construcţiei drumurilor, factor deosebit de important în desfăşurarea ritmică a lucrului, i s-a acordat o atenţie sporită concretizată pînă acum în 50 kilometri de noi drumuri auto forestiere, 28 drumuri interioare destinate fazelor de scosapropiat cu atelajele şi alţi 25 kilometri pentru execuţia mecanică a acestei operaţii. CONDIŢII OPTIME CERCETĂRII I. Baţi Director in Comitetul de Stat al Planificării Pe linia consecventă a transpunerii în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, recenta Hotărîre a plenarei Comitetului Central din 5—6 octombrie cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorare a salariilor, se înscrie ca un document de o deosebită importanţă pentru asigurarea creşterii nivelului de trai prevăzut în planul cincinal şi pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă de eficienţă a muncii celor aproape 5 milioane de salariaţi din ţara noastră. Analiza profundă şi obiectivă a actualului sistem de salarizare şi normare a muncii, făcută de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a scos în evidenţă Cercetarea ştiinţifică a devenit în momentul de faţă unul din principalii factori ai dezvoltării economice. Aşa cum se arată în proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei, îndeplinirea sarcinilor stabilite de partid în domeniul progresului tehnic, al organizării producţiei, cere devansarea cercetării ştiinţifice, mobilizarea tuturor forţelor la rezolvarea problemelor impuse de construcţia socialistă. In această viziune profund realistă, care porneşte de la realităţile ţării noastre şi atestă cunoaşterea deplină a legilor de dezvoltare economică, a experienţei mondiale sunt preconizate măsurile privind îmbunătăţirea organizării şi îndrumării activităţii ştiinţifice *înnA.In.n. Dan Dumitrescu membru în biroul executiv al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice care au menirea să determine participarea hotărîtă şi directă a ştiinţei în procesul dezvoltării rapide a economiei naţionale. Se asigură, în acest fel, cadrul organizatoric potrivit unei integrări armonioase a cercetărilor ştiinţifice în organismul economic şi social al ţării, creînd astfel condiţiile valorificării rapide şi eficiente a capacităţii ştiinţifice de care dispunem. De o deosebită importanţă sunt în acest sens propunerile privind perfecţionarea sistemului rtft, finanţţrA a cercetării, cu deosebire extinderea largă a sistemului de lucru pe bază de contracte. De asemenea, în cadrul măsurilor organizatorice, apare pe deplin justificată extinderea atribuţiilor Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi orientarea mai decisă a activităţii acestuia spre problemele majore ale dezvoltării ştiinţei. Consider perfect realiste propunerile de concentrare a activităţii de coordonare a cercetărilor în cadrul unor comisii unice, strîns legate de ministere şi de celelalte organe centrale coordonatoare pe ramuri. Se asigură o mai bună folosire a capacităţilor de cercetare din fiecare ramură, fie că sunt în învăţămîntul superior, în Academie sau unităţile de cercetare departamentale. (Continuareîn pag. a II-a) PE TREPTE MESEI DI ÎNALTE ELE PRBEfflRI SI EIMtll CENTRALA ELECTRICĂ ŞI DE TERMOFICARE DE LA COMBINATUL DE CELULOZĂ ȘI HÂRTIE DIN BRĂILA (Vedere exterioară) Perspective organizării a producţiei Recentele măsuri adoptate în unanimitate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. au avut în uzina noastră un larg ecou ; colectivul vede în documentele supuse dezbaterii publice, continuarea perseverentă a traducerii în viaţă a Directivelor celui de al IX-lea Congres al partidului. Pe bună dreptate se subliniază în documentele respective necesitatea de a se acorda o atenţie permanentă organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii care, în condiţiile industriei moderne reprezintă un imperativ al progresului, o latură esenţială a conducerii eficiente a economiei naţionale. Uzina noastră a obţinut succese în acest sens. Cele 16 studii întocmite pe baza tematicii elaborată de conducerea de partid şi de stat au creat premizele unei munci mai eficiente. Reorganizarea liniei a IX-a (secţia a IX-a) a îmbunătăţit ritmicitatea producţiei pompelor de injecţie, a asigurat o creştere a planului lunar, la acest sortiment, de la 2 600 la 3 000. In cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii s-a realizat centralizarea lansării producţiei, MIHAI SIMIONESCU inginer şef ing. MATEI ILIESCU şeful serviciului organizarea producţiei Uzina de mecanică fină Sinaia (Continuare in pag. ală) LA COMBINATUL DE CELULOZĂ ŞI HÎRTIE - CĂLĂRAŞI ADIE BRIZA ÎNVIORĂRII Cu trei luni în urmă, la consfătuirea pe ţară a chimiştilor, numele combinatului din Călăraşi a fost pronunţat în mai multe rînduri. Dar numai pentru a evidenţia rămînerile în urmă de proporţii pe care noua unitate industrială de pe malul Borcei le-a înregistrat încă de la intrarea în funcţiune. Cauze — mai multe, în principal, imposibilitatea realizării parametrului de bază — capacitatea de producţie a instalaţiilor. Am urmărit în întreprindere rezonanţele consfătuirii în activitatea colectivului combinatului. Avem în faţă dinamica realizării principalilor indicatori de plan pe anul în curs, în luna august producţia înregistrată la hîrtie, cea mai mare de la intrarea în funcţiune, este la nivelul cifrei planificate. La celuloză, sarcinile de plan au fost depăşite substanţial, incepînd cu luna iulie. Sintem, prin urmare, în sfîrşit, la un început de drum care are condiţii să se menţină ascendent. Aceste prime rezultate promiţătoare au fost de natură să învioreze întreaga activitate din combinat. Am căpătat această convingere şi din discuţiile purtate cu numeroşi muncitori, maiştri, ingineri. Un start intîrziat — nu mai insistăm asupra cauzelor lui — dar Încurajator, care trebuie completat cu rezultatele aşteptate. In discuţia avută cu im. Vasile Manoale, directorul întreprinderii, un aspect s-a detaşat ca esenţial : creşterea cadrelor combinatului, în afara neajunsurilor provocate de instalaţii, ne-a spus dînsul, lipsa de experienţă a colectivului a întîrziat intrarea în normal a unităţii noastre. De aceea, în aceste direcţii s-a acţionat cu insistenţă, aici vedem principalele explicaţii ale rezultatelor din ultimul timp. Utilajele au fost supuse în perioada din urmă unor minuţioase studii pentru determinarea reală a capacităţii. O comisie de specialişti din sectorul ce-N. UDROIU (continuari in pag. a II-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5722 6 PAGINI - 25 BANI SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 RĂSPUNDEREA SOCIALĂ A MUNCII Documentele Plenarei C.C. al P.C.R din 5—6 octombrie 1967 sunt expresia unei analize ştiinţifice multilaterale a stadiului economiei noastre naţionale, a factorilor care pot asigura dezvoltarea ei corespunzător sarcinilor şi perspectivelor enunţate de Congresul al IX-lea al Partidului. Hotărîrea cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor atestă o înaltă capacitate a corelării, un spirit profund umanist, a intereselor personale ale fiecăruia cu interesele întregii societăţi, punînd bazele unei valorificări superioare a capacităţii creatoare a oamenilor muncii, întărirea cointeresării materiale, al cărui element fundamental îl constituie sistemul de salarizare, corespunde cu necesitate măsurilor preconizate de partid cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei, urmărind punerea de acord cât mai riguroasă a sarcinilor superioare de dezvoltare a ţării cu reprezentarea cît mai fidelă a contribuţiei fiecărui om al muncii la realizarea şi depăşirea acestor sarcini. In această corelaţie judicios stabilită rezidă şi caracterul ştiinţific, realist al hotărîrii publicate în presa noastră. Elaborarea principiilor şi obiectivelor urmărite prin perfecţionarea sistemului de salarizare porneşte de la necesitatea înlăturării unor neajunsuri ale cointeresării materiale actuale, neajunsuri care frînează dezvoltarea eficientă, la nivelul întregii capacităţi profesionale în continuă creştere, a activităţii economice, stînjenesc realizarea unor indicatori principali ce determină îmbunătăţirea calitativă a activităţii economice. Izvorînd din asemenea raţiuni majore, de însemnătate hotărîtoare pentru dezvoltarea economiei naţionale în toate compartimentele şi ramurile ei, măsurile preconizate stabilesc cu rigurozitate criterii de valorificare diferenţiată a contribuţiei fiecărui lucrător la realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie şi economice. Spiritul profund ştiinţific al acestor măsuri reiese şi din calitatea lor de a permite încadrarea exactă a muncitorilor în raport cu munca reală, necesară pentru efectuarea obligaţiilor ce le revin şi cu calificarea lor profesională. întărirea cointeresării materiale deschide largi perspecti „Scînteia tineretului“ (Continuare in pag. a Il-a) O scrisoare primită la redacție ne-a determinat să vizităm un șantier de constructor unde am stat de vorbă cu mai mulți tineri despre : MUNCA? DA, ESTE C,T'L' O CINSTE, O ONOARE... in pag. 3 CITIȚI PAG. A 4-A. Semnează: AL. MIRODAN ADRIAN DOHOTARU VASILE BARAN DUMITRU M. ION STELIAN FILIP GH. NEAGU CONDUCĂTOR!! DE PARTID ŞI DE STAT ! ASISTAI LA EXERCIŢII ŞI APUCAŢII MILITARE în zilele de 12 şi 13 octombrie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. Foto : O. PLECAN Nimic, sau aproape nimic fără legendă. Şi pretutindeni. Dulce curbura Carpaţilor stoarce rîuri la vale, din piatră, subţie, galbene în aer, pădurile. Dintr-o stincă şi azi ca un cuib, nu cu multe decenii în urmă, patru pietrari într-o seară au smuls cloşca de aur, cu puii. Fireşte, ei erau în căutare de trepte şi terci, cruci şlefuite cu dalta şi pe ciocanul cu zimţi, dar norocul le-a scos în cale, cu o detunătură de mai într-o Cornelia Agafia are doar 19 ani. Deşi lucrează la secţia ring numai de un an, şi-a cîştigat prin calităţile sale aprecierea colegelor de muncă, a filatoarelor de la întreprinderea „Țesătura" Iași. a om de m, eu mm A. I. Zărnescu lespede, aceste aurifere vestigii, martore de civilizaţie în veche aşezare de obiceiuri şi cult popular. Drumul pînă la muzeu al păsării a fost dramatic şi de multe ori sinuos. Urmele ei sînt şi astăzi acolo, tulburi sclipirile ei fierb şi astăzi în colbul de toamnă al stîncilor. Tai valea în jos de pe Istriţa, laşi în urmă cripta de calcar a lui Ambrozie, faci la amiază popas în pragul Urgoaiei, la Ochiul Boului, şi iată, către seară peşterile din coasta Gruiului şi ale Pietroasei îţi ascut, lance, auzul, te copleşesc aspre cu sunete. O vastă întindere-n trepte căreia, comun, i se spune podgorie, dar ea mai degrabă seamănă a spectaculos decor, de posibile aventuri. Noaptea din ■ scorburi şi praguri părăsite ţipă , bufniţe şi nevăstuici, sar la porumburi prip vii porcii mistreţi şi bursucii, ziua mierle şi cocoşari îşi ascut ciocul în coaptaI sămînţă de strugure, pe spaliere. Vulpi in cotloane de piatră şi viezuri, capre negre sălbati-I ce-n codri şi cîteodată rîşi. Păsări cu miile, şi de toate neamurile. Oameni tăcuţi, repezi în gesturi şi prudenţi, primăva- ra şi toamna sfătoşi. Au urnit, I ca uriaşe motoare ale adîncului seva, plină de rodin văzdu I huri, cazane enorme de clorofilă reţinute mult timp în peisaje agreste, de calcar, vinetei ca blana pe sălbăticiuni. Au zidit dealurile în terase şi le-au redat podgoriei. Par vaste amfi§ (Continuare în pag. a 11-a) PAŞI PRIN POTSDAM Sínt existenţe urbane care te atrag în cîmpul lor magnetic doar prin muzicalitatea lor onomastică: Warnemünde, bunăoară, cîntec duios de romanţă. Sînt altele care-ţi aţîţă curiozitate, făcîndu-te să-ţi rememorezi pragul vîrstei cînd nevoia de a cunoaşte face pasul îndrăzneţ de a trece în culisele genezei marilor mituri omeneşti : Weimar, oraşul lui Goethe şi Schiller. Sînt, în sfîrşit, toponimice care se confundă cu marile acte notificate de istorie ca puncte de răscruce. Potsdam e aici oricum, printre cele de frunte. Cel puţin în istoria atît de dramatică a secolului nostru. Iaşul era din străvechi timpuri, transformat de militarismul prusac în emblemă a spiritului belicos, rezidenţă a „mustăţilor şi scufiţelor de fier ale granadierilor“ cum, cu ironia sa superbă caracterizase cetatea ilustrul său oaspete din puţinii lui ani paşnici, Voltaire. La 1415 cronica burgului consemnase marşul lui Frederic I din dinastia Hohenzollern, pentru ca două secole mai tîrziu, la 25 mai 1617 Potsdamul să fie ales ca reşedinţă. în politica prinţilor şi mai apoi a regilor Prusiei, sabia scoasă din teacă a jucat un rol decisiv, oraşul devenind astfel nu numai loc al curţii prusace, dar şi de garnizoană pe care şi l-a păstrat pînă la nimicirea hitlerismului. Succesorul primului rege prusac a fost cunoscut mai ales sub porecla de „regele-sergent“. Armata VARTAN ARACHELIANO Continuare in pag. a VI-a, Potsdam OatManhal