Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)

1967-10-14 / nr. 5722

IN PREGĂTIRE PRODUCŢIA ANULUI VIITOR GALAŢI (de la corespon­dentul nostru). In întreprinderile din raza Direcţiei rgionale de exploa­tare, transport şi industriali­zare a lemnului Galaţi se perfectează în prezent pregă­tirile legate de producţia a­­nului 1968. între acestea se numără noile dotaţii la gu­rile de exploatare cu funicu­­lare şi mecanisme de fasonat, scos­ apropiat, mijloace­­de transport corespunzătoare te­renului, cabane pentru caza­rea muncitorilor forestieri şi altele. Folosind experienţa a­­nilor trecuţi, specialiştii au trecut la preluarea parchete­lor de la ocoalele silvice prin a căror valorificare se urmă­reşte în prezent realizarea structurii dimensionale şi ca­litative, plasarea instalaţiilor de transport în perimetrele prevăzute pentru tăiere. Au fost montate, de asemenea, 8 noi funiculare, iar cele 16 ca­bane au fost predate la cheie şi înzestrate cu cazarmamen­­tul necesar. De data aceasta construc­ţiei drumurilor, factor deose­bit de important în desfăşu­rarea ritmică a lucrului, i s-a acordat o atenţie sporită con­cretizată pînă acum în 50 ki­lometri de noi drumuri auto forestiere, 28 drumuri interi­oare destinate fazelor de scos­­apropiat cu atelajele şi alţi 25 kilometri pentru execuţia mecanică a acestei operaţii. CONDIŢII OPTIME CERCETĂRII I. Baţi Director in Comitetul de Stat al Planificării Pe linia consecventă a transpunerii în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, recenta Hotărîre a plenarei Comitetului Central din 5—6 oc­tombrie cu privire la îmbunătăţirea sistemu­lui de salarizare şi majorare a salariilor, se înscrie ca un document de o deosebită impor­tanţă pentru asigurarea creşterii nivelului de trai prevăzut în planul cincinal şi pentru ri­dicarea pe o treaptă mai înaltă de eficienţă a muncii celor aproape 5 milioane de sala­riaţi din ţara noastră. Analiza profundă şi obiectivă a actualului sistem de salarizare şi normare a muncii, fă­cută de Plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român a scos în evidenţă Cercetarea ştiinţi­­fică a devenit în momentul de faţă u­­nul din principalii factori ai dezvoltării economice. Aşa cum se arată în proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi plani­ficării economiei, în­deplinirea sarcinilor stabilit­e de partid în domeniul progre­sului tehnic, al or­ganizării producţiei, cere devansarea cer­cetării ştiinţifice, mobilizarea tuturor forţelor la rezolva­rea problemelor im­puse de construcţia socialistă. In această viziune profund rea­listă, care­­ porneşte de la realităţile ţă­rii noastre şi atestă cunoaşterea deplină a legilor de dezvol­tare economică, a experienţei mondiale sunt preconizate mă­surile privind îm­bunătăţirea organi­zării şi îndrumării activităţii ştiinţifice *înnA.­­In.­­n­. Dan Dumitrescu membru în biroul executiv al Consiliu­lui Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice care au menirea să determine participa­rea hotărîtă şi di­rectă a ştiinţei în procesul dezvoltării rapide a economiei naţionale. Se asigu­ră, în acest fel, ca­drul organizatoric potrivit unei inte­grări armonioase a cercetărilor ştiinţi­fice în organismul economic şi social al ţării, creînd astfel condiţiile valorifică­rii rapide şi eficien­te a capacităţii ştiin­ţifice de care dispu­nem. De o deosebită importanţă sunt în acest sens propune­rile privind perfec­ţionarea sistemului rtft, finanţţrA­ a cerce­tării, cu deosebire extinderea largă a sistemului de lucru pe bază de contrac­te. De asemenea, în cadrul măsurilor or­ganizatorice, apare pe deplin justificată extinderea atribuţii­lor Consiliului Na­ţional al Cercetării Ştiinţifice şi orienta­rea mai decisă a ac­tivităţii acestuia spre problemele majore ale dezvoltării ştiin­ţei. Consider perfect realiste propunerile de concentrare a ac­tivităţii de coordo­nare a cercetărilor în cadrul unor co­misii unice, strîns le­gate de ministere şi de celelalte organe centrale coordona­toare pe ramuri. Se asigură o mai bună folosire a capacităţi­lor de cercetare din fiecare ramură, fie că sunt în învăţă­­mîntul superior, în Academie sau unită­ţile de cercetare de­partamentale. (Continuare­­în pag. a II-a) PE TREPTE MESEI DI ÎNALTE ELE PRBEfflRI SI EIMtl­l CENTRALA ELECTRICĂ ŞI DE TERMOFICARE DE LA COMBINATUL DE CELULO­Z­Ă ȘI HÂRTIE DIN BRĂILA (Vedere exterioară) Perspective organizării a producţiei Recentele măsuri adoptate în unanimitate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. au avut în uzina noastră un larg ecou ; colectivul vede în docu­mentele supuse dezbaterii publi­ce, continuarea perseverentă a traducerii în viaţă a Directivelor celui de al IX-lea Congres al partidului. Pe bună dreptate se sublinia­ză în documentele respective ne­cesitatea de a se acorda o atenţie permanentă organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii care, în condiţiile industriei moderne re­prezintă un imperativ al progre­sului, o latură esenţială a condu­cerii eficiente a economiei naţio­nale. Uzina noastră a obţinut succe­se în acest sens. Cele 16 studii întocmite pe baza tematicii ela­borată de conducerea de partid şi de stat au creat premizele unei munci mai eficiente. Reor­ganizarea liniei a IX-a (secţia a IX-a) a îmbunătăţit ritmicitatea producţiei pompelor de injecţie, a asigurat o creştere a planului lunar, la acest sortiment, de la 2 600 la 3 000. In cadrul acţiu­nii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii s-a realizat centralizarea lansării producţiei, MIHAI SIMIONESCU inginer şef ing. MATEI ILIESCU şeful serviciului organizarea producţiei Uzina de mecanică fină Sinaia (Continuare in pag. a­­l­ă) LA COMBINATUL DE CELULOZĂ ŞI HÎRTIE - CĂLĂRAŞI ADIE BRIZA ÎNVIORĂRII Cu trei luni în urmă, la consfătuirea pe ţară a chimiştilor, numele combina­tului din Călăraşi a fost pronunţat în mai multe rînduri. Dar numai pentru a evidenţia rămînerile în urmă de pro­porţii pe care noua unitate industrială de pe malul Borcei le-a înregistrat încă de la intrarea în funcţiune. Cauze — mai multe, în principal, imposibilitatea realizării parametrului de bază — ca­pacitatea de producţie a instalaţiilor. Am urmărit în întreprindere rezonanţele consfătuirii în activitatea colectivului combinatului. Avem în faţă dinamica realizării principalilor indicatori de plan pe anul în curs, în luna august producţia în­registrată la hîrtie, cea mai mare de la intrarea în funcţiune, este la nivelul cifrei planificate. La celuloză, sarcinile de plan au fost depăşite substanţial, incepînd cu luna iulie. Sintem­, prin urmare, în sfîrşit, la un început de drum care are condiţii să se menţină ascendent. Aceste prime re­zultate promiţătoare au fost de natură să învioreze întreaga activitate din combinat. Am căpătat această convin­gere şi din discuţiile purtate cu nume­roşi muncitori, maiştri, ingineri. Un start intîrziat — nu mai insistăm asu­pra cauzelor lui — dar Încurajator, care trebuie completat cu rezultatele aştep­tate. In discuţia avută cu im. Vasile Ma­noale, directorul întreprinderii, un as­pect s-a detaşat ca esenţial : creşterea cadrelor combinatului, în afara neajunsurilor provocate de instalaţii, ne-a spus dînsul, lipsa de experienţă a colectivului a întîrziat in­trarea în normal a unităţii noastre. De aceea, în aceste direcţii s-a acţionat cu insistenţă, aici vedem principalele explicaţii ale rezultatelor din ultimul timp. Utilajele au fost supuse în perioada din urmă unor minuţioase studii pentru determinarea reală a capacităţii. O comisie de specialişti din sectorul ce-N. UDROIU (continuari in pag. a II-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5722 6 PAGINI - 25 BANI SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 RĂSPUNDEREA SOCIALĂ A MUNCII Documentele Ple­narei C.C. al P.C.R din 5—6 octombrie 1967 sunt expresia unei analize ştiinţi­fice multilaterale a stadiului economiei noastre naţionale, a factorilor care pot a­­sigura dezvoltarea ei corespunzător sarci­nilor şi perspective­lor enunţate de Con­gresul al IX-lea al Partidului. Hotărîrea cu privi­re la îmbunătăţirea sistemului de salari­zare şi majorarea sa­lariilor atestă o înaltă capacitate a corelării, un spirit profund u­­manist, a intereselor personale ale fiecă­ruia cu interesele în­tregii societăţi, pu­­nînd bazele unei va­lorificări superioare a capacităţii crea­toare a oamenilor muncii, întărirea co­interesării materiale, al cărui element fun­damental îl consti­tuie sistemul de sala­rizare, corespunde cu necesitate măsurilor preconizate de partid cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi planificării econo­miei, urmărind pune­rea de acord cât mai riguroasă a sarcinilor superioare de dezvol­tare a ţării cu repre­zentarea cît mai fi­delă a contribuţiei fiecărui om al muncii la realizarea şi depă­şirea acestor sarcini. In această corelaţie judicios stabilită re­zidă şi caracterul şti­inţific, realist al ho­­tărîrii publicate în presa noastră. Elaborarea princi­piilor şi obiectivelor urmărite prin perfec­ţionarea sistemului de salarizare porneş­te de la necesitatea înlăturării unor nea­junsuri ale cointere­sării materiale actua­le, neajunsuri care frînează dezvoltarea eficientă, la nivelul întregii capacităţi profesionale în conti­nuă creştere, a acti­vităţii economice, stînjenesc realizarea unor indicatori prin­cipali ce determină îmbunătăţirea calita­tivă a activităţii e­­conomice. Izvorînd din ase­menea raţiuni majo­re, de însemnătate hotărîtoare pentru dezvoltarea econo­miei naţionale în toa­te compartimentele şi ramurile ei, măsurile preconizate stabilesc cu rigurozitate crite­rii de valorificare di­ferenţiată a contribu­ţiei fiecărui lucrător la realizarea şi depă­şirea sarcinilor de producţie şi econo­mice. Spiritul pro­fund ştiinţific al a­­cestor măsuri reiese şi din calitatea lor de a permite încadrarea exactă a muncitorilor în raport cu munca reală, necesară pen­tru efectuarea obli­gaţiilor ce le revin şi cu calificarea lor profesională. întărirea cointere­sării materiale des­chide largi perspecti­ „Scînteia tineretului“ (Continuare in pag. a Il-a) O scrisoare primită la redacție ne-a determinat să vizităm un șantier de constructor unde am stat de vorbă cu mai mul­ți tineri despre : MUNCA? DA, ESTE C,T'L' O CINSTE, O ONOARE... in pag. 3 CITIȚI PAG. A 4-A. Semnează: AL. MIRODAN ADRIAN DOHOTARU VASILE BAR­AN DUMITRU M. ION STELIAN FILIP GH. NEAGU CONDUCĂTOR!! DE PARTID ŞI DE STAT ! ASISTAI LA EXERCIŢII ŞI APUCAŢII MILITARE în zilele de 12 şi 13 octom­brie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, îm­preună cu ministrul forţelor ar­mate, general colonel Ion Io­­niţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, minis­trul afacerilor interne, Constan­tin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, minis­trul industriei metalurgice, Ion Stănescu, preşedintele Consiliu­lui Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, ge­nerali şi ofiţeri superiori, repre­zentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea for­ţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe partici­panţi, relevînd calităţile organi­zatorice şi de conducere ale co­mandanţilor, măiestria şi iscu­sinţa trupelor în îndeplinirea mi­siunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generali­lor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducători­lor de partid şi de stat li s-a fă­cut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. Foto : O. PLECAN Nimic, sau aproape nimic fără legendă. Şi pretutindeni. Dulce curbura Ca­rpaţilor stoar­ce rîuri la vale, din piatră, sub­­ţie, galbene în aer, pădurile. Dintr-o stincă şi azi ca un cuib, nu cu multe decenii în urmă, patru pietrari într-o seară au smuls cloşca de aur, cu puii. Fireşte, ei erau în căutare de trepte şi terci, cruci şlefuite cu dalta şi pe ciocanul cu zimţi, dar norocul le-a scos în cale, cu o detunătură de mai într-o Cornelia Agafia are doar 19 ani. Deşi lucrează la secţia ring numai de un an, şi-a cîştigat prin ca­lităţile sale aprecierea colegelor de muncă, a filatoarelor de la între­prinderea „Țesătura" Iași. a om de m, eu mm A. I. Zărnescu lespede, aceste aurifere vestigii, martore de civilizaţie în veche aşezare de obiceiuri şi cult popular. Drumul pînă la mu­zeu al păsării a fost dramatic şi de multe ori sinuos. Urmele ei sînt şi astăzi acolo, tulburi scli­pirile ei fierb şi astăzi în colbul de toamnă al stîncilor. Tai va­lea în jos de pe Istriţa, laşi în urmă cripta de calcar a lui Ambrozie, faci la amiază popas în pragul Urgoaiei, la Ochiul Boului, şi iată, către seară peş­terile din coasta Gruiului şi ale Pietroasei îţi ascut, lance, au­zul, te copleşesc aspre cu sune­te. O vastă întindere-n trepte căreia, comun, i se spune pod­gorie, dar ea mai degrabă sea­mănă a spectaculos decor, de­­ posibile aventuri. Noaptea din ■ scorburi şi praguri părăsite ţipă , bufniţe şi nevăstuici, sar la po­­rumburi prip vii porcii mistreţi şi bursucii, ziua mierle şi coco­­şari îşi ascut ciocul în coaptaI sămînţă de strugure, pe spalie­re. Vulpi in cotloane de piatră şi viezuri, capre negre sălbati-I ce-n codri şi cîteodată rîşi. Pă­sări cu miile, şi de toate nea­murile. Oameni tăcuţi, repezi în gesturi şi prudenţi, primăva-­­ ra şi toamna sfătoşi. Au urnit, I ca uriaşe motoare ale adîncului seva, plină de rod­in văzdu­ I huri, cazane enorme de cloro­filă reţinute mult timp în pei­saje agreste, de calcar, vinetei ca blana pe sălbăticiuni. Au zi­dit dealurile în terase şi le-au redat podgoriei. Par vaste amfi­§ (Continuare în pag. a 11-a) PAŞI PRIN POTSDAM Sínt existenţe urbane care te atrag în cîmpul lor mag­netic doar prin muzicalitatea lor onomastică: Warnemü­nde, bunăoară, cîntec duios de romanţă. Sînt altele care-ţi aţîţă curiozitate, făcîndu-te să-ţi rememorezi pragul vîrs­­tei cînd nevoia de a cunoaşte face pasul îndrăzneţ de a trece în culisele genezei mari­lor mituri omeneşti : Weimar, oraşul lui Goethe şi Schiller. Sînt, în sfîrşit, toponimice care se confundă cu marile acte notificate de istorie ca puncte de răscruce. Potsdam e aici oricum, printre cele de frunte. Cel puţin în istoria atît de dramatică a secolului nostru. Iaşul era din străvechi timpuri, transformat de militarismul prusac în emblemă a spiritului belicos,­ rezidenţă a „mustăţilor şi scu­fiţelor de fier ale­ granadieri­­lor“ cum, cu ironia sa superbă caracterizase cetatea ilustrul său oaspete din puţinii lui ani paşnici, Voltaire. La 1415 cronica burgului consemnase marşul lui Frederic I din dinastia Hohenzollern, pentru ca două secole mai tîrziu, la 25 mai 1617 Potsdamul să fie ales ca reşedinţă. în politica prinţilor şi mai apoi a regilor Prusiei, sabia scoasă din teacă a jucat un rol decisiv, oraşul devenind astfel nu numai loc al curţii prusace, dar şi de garnizoană pe care şi l-a păstrat pînă la nimici­rea hitlerismului. Succesorul primului rege prusac a fost cunoscut mai ales sub porecla de „regele-sergent“. Armata VARTAN ARACHELIAN­O Continuare in pag. a VI-a, Potsdam­­ OatManhal

Next