Scînteia Tineretului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5737-5762)

1967-11-01 / nr. 5737

­ SPIRITULUI GOSPODĂRESC Anul universitar 1967-1968 a început de aproape o lună şi dacă merg­ în Complexul studenţesc „Grozăveşti“ at­mosfera specifică începutu­lui e încă prezentă. Prin pierderea celor peste 1 200 de locuri ale căminului „Carpaţi“ situaţia nu s-a schimbat, studenţii facultă­ţilor Universităţii primind o cazare corespunzătoare, cu un plus de confort chiar, în alte două blocuri din Complexul studenţesc „Gro­zăveşti“. In frumoasa am­bianţă arhitecturală a a­­cestui­ complex — un ne­preţuit cadou oferit studen­ţilor pentru studiul indivi­dual, odihnă şi locuit — locatarii săi au, poate mai mult ca oriunde, asigurate condiţii optime pentru des­făşurarea muncii lor. Şi dacă nu peste tot lucrările apar cu faţa lor pozitivă, de vină este, cum se va vedea, lipsa spiritului gospodăresc şi existenţa încă a unor ne­glijenţe criticate, remediate şi c iar revenite la ordinea zilei. ★ Căminele din Complexul studenţesc „Grozăveşti“ au fost văruite în timpul verii, revizuindu-se totodată ins­talaţiile electrice şi sanita­re. Toate blocurile sunt bine îngrijite şi întreţinute. Cu o singură excepţie: blocul B, care a aparţinut pină la începutul lunii septem­brie I.P.G.G. Vizitînd blocul, rămînem uimiţi de starea existentă : mobilier distrus (dulapuri fără broaşte, scaune rupte, mese zgîriate adînc), geamuri sparte, per­dele cîrpite cu petice (foto 1) becuri şi globuri lipsă, în­trerupătoare şi prize defecte, chiuvete crăpate şi fără ro­binete (foto 2), tijele perde­lelor scoase... Pe fostul ad­ministrator al acestui bloc l-am găsit la Regie, unde administrează blocul L. Cerîndu-i explicaţii cu pri­vire la blocul B din Groză­veşti ne-a răspuns că „blo­cul era vechi de şapte ani...“ Ne temem însă că blocul L­a Regie va urma drumul blocului B. Nu este un pro­ces de intenţie, dar peisajul actual al blocului L arată că administratorul şi-a schimbat sediul, dar nu şi cartea de vizită a spiritului gospodăresc. La Regie au fost date în folosinţă, la începutul ace­stui an universitar, trei blocuri noi, unul dintre eie aparţinînd Universităţii, aici fiind cazaţi studenţii facultăţilor de drept şi de filozofie, precum şi studen­ţii căsătoriţi. Lipsesc însă perdelele, difuzoare există, dar nu pot fi folosite, ca şi etajerele, care nu pot fi montate pentru că n-au piuliţe, ca şi veiozele, care nu pot fi folosite căci s-ar risca să se ardă instalaţia electrică. In cursul raidului am putut constata insuficienţa muncii directorilor educa­tivi, oameni care au meni­rea de a se ocupa de educarea studenţilor pentru respectarea normelor vieţii din cămin. Intr-o singură noapte am adunat din „Gro­zăveşti“, următoarele fapte: magnetofoane care deran­jau pe cei ce voiau să se odihnească (instalat pe per­vazul ferestelor camerei 133 din blocul B, altele camu­flate de perdele pe la eta­jele superioare), intermina­bile discuţii de la bloc la bloc (camera 521 — C cu camera 522-B), veniri la ore tîrzii şi uneori în stare de ebrietate etc. Fetele care locuiesc în blocurile C şi D sunt sub ameninţarea dife­riţilor indivizi neidentifi­caţi. Este de neînţeles de ce n-au fost organizate co-Raid realizat de studenţii: ION DRIDII ARTHUR PALL FANUS BÂILEŞTEANU VICTOR RAREŞ (Continuare in pag. a lll-a) Precizia execuţiei impune şi exigenţa controlului tehnic de cali­tate. In fotografie : Elena Brici, sortatoare la secţia bile controlind mărgelele rulmenţilor ■fabricaţi la cunoscuta uzină braşoveană „R­icmentul Foto : O. PLEC­AN ­------------------------------­| ÎN PAG. • RISCURILE GENEROZITĂ­ȚII RISIPITORILOR IN PAG. • AUDIENȚELE MELE • SEMICENTENARUL MARELUI OCTOMBRIE • AMINTIREA LUI LENIN „VOM REVENI Veşti de pe şantierele muncii voluntar-patriotice Ştirile sosesc permanent. Corespondenţii noştri volun­tari ne informează despre am­ploarea acţiunilor de muncă voluntar-patriotică, despre efi­cienţa activităţii organizaţiilor U.T.C. în mobilizarea tineri­lor , ne transmit „la zi" re­zultatele. Publicăm cîteva din aceste scrisori. „La acţiunile de desecări in raionul Ineu — Crişana ne relatează PAVEL CIURDARU — tineretul şi-a adus din plin contribuţia. Me­rită evidenţiată iniţiativa ute­­ciştlor din cooperativele a­­gricole de producţie Berechiu, Şicula, Somoşcheş, care au efectuat peste 45 km de şanţ pentru scurgerea apei“. In co­munele Mărăuş, Luguzău, A­­grişu Mare şi Drauţi tinerii au săpat gropi şi au plantat 4 000 de pomi fructiferi. In acelaşi raion, organizaţiile U.T.C. au mobilizat tinerii la împădurirea a 21 hectare teren. De la Gura Humorului, GHERONTE NIMIGEAN in­formează ziarul („şi prin el aş dori să afle toţi cititorii săi­­“) despre faptele a 60 de elevi de la liceul pedago­gic din localitate care, în nu­mai două zile, au recoltat peste 600 kg. fructe de mă­ceş. „Suma realizată­­ men­ţionează corespondentul — este destinată efectuării unei excursii pe traseul Tîrgu- Neamţ — Bicaz“. Tinerii din întregul raion au recoltat pînă acum cantitatea de 12 850 kg măceşe, faţă de ode 6 000 kg, cât îşi propuseseră pentru acest an. 44 • •• Intr-o scrisoare din Tg. Mureş, „colectivul de utecişti ai clasei a VIII-a de la Şcoala generală nr. 2" ne informează cum într-o singură dimineaţă au strîns un vagon de cartofi, în timp de GHERGHINA BĂLĂRIE, secretara comite­tului U.T.C. în comuna Car­­netu, raionul Alexandria are numai cuvinte frumoase pen­tru cei 400 de tineri din or­ganizaţia sa, care au parti­cipat la recoltarea, în timpul optim, a sfeclei de zahăr şi la eliberarea terenului în ve­derea însămînţărilor de toamnă. „Cu angajamentul îndepli­nit!“. Aşa îşi intitulează cores­pondenţa ing. AURELIA SA­­FALIER de la Termocen­trala Craiova. „Membrii or­ganizaţiei U.T.C. din cadrul şantierului construcţii-montaj au reuşit­­ în timpul celor peste 6 000 ore de muncă patriotică depuse să colecteze cantitatea de 520 tone fier vechi, depăşindu-şi astfel angajamentul anual cu 20 to­ne. Tinerii constructori au ho­­tărit ca pînă la sfirşitul anului să mai stringă încă 150 tone”. ...Acestea sunt veştile. Re­zultate frumoase, îmbucură­toare. Intre timp însă noi realizări vin să se adauge a­­cestora, prefigurând un bogat bilanţ final. Pentru că tinerii care ne scriu nu uită să a­­dauge în finalul scrisorilor: „Activitatea continuă. Vom­ ­ ANDREIȚA Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST RAID STUDENŢESC ÎN CĂUTAREA PE ŞANTIERUL UZINEI DE AUTO­TURISME DIN PITEŞTI Colectivul Şantierului IV al I. C. M. Braşov — care construieşte uzina de autotu­risme din Piteşti — a realizat de pe acum planul anual. Se apreciază că pînă la sfirşitul anului depăşirea lucrărilor de construcţii-montaj va ajunge la 25 la sută. Acest succes este rezultatul strînsei cola­borări dintre constructor şi beneficiar, al asigurării la timp a documentaţiei şi ma­terialelor necesare şi execu­tării tuturor lucrărilor de că­tre formaţii profesionale spe­cializate. Un mare efect a avut asu­pra scurtării termenelor de execuţie realizarea celor pes­te 300 de stîlpi de beton de cite 11 tone direct pe şan­tier, ca şi confecţionarea for­melor metalice şi a instalaţii­lor de ventilaţie în atelierele centrale ale întreprinderii. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE In cel mai nou şi mai în­tins cartier de locuinţe ieşean — Tătăraşi — a început con­strucţia microraionului 3, ce va cuprinde blocuri cu 4—10 etaje, însumînd 3 670 de a­­partamente. întrebuinţarea, în mare măsură, la construc­ţia noilor blocuri a cofrajelor glisante, va facilita scurtarea termenului de execuţie. In perimetrul noului microraion s-a deschis, de asemenea, şan­tierul unui liceu cu 16 săli de clasă. Tot aici se vor înăl­ţa un mare complex comercial şi diverse clădiri social-cultu­­rale. (Agerpres) ANUL XXIII. SERIA II. NR. 5737 4 PAGINI - 25 BANI MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1967 APARATE DE CONTROL PENTRU URMĂRIREA PROGRAMELOR TEHNOLOGICE Un grup de inovatori de la Combinatul de celuloză şi hîrtie din Brăila a realizat şi pus în funcţiune o serie de aparate de măsură şi control, originale, folosite la urmări­rea programelor tehnologice şi ca sistem informaţional în stabilirea soluţiilor optime de fabricaţie. Unul dintre aces­tea este folosit în secţia de regenerare, unde se semnalau diverse pierderi de materie primă şi unde aparatele cla­sice nu rezistau un timp mai îndelungat acţiunii intens co­­rozive a elementelor chimice. Procedeul adoptat constă, în principiu, în introducerea în masa lichidă a unor electrozi speciali, la diferite nivele şi de diverse mărimi, rezistenţi la coroziune, care prin atin­gerea cu leşia „transmit“ pe un ecran al aparatului infor­maţiile necesare. Alte trei aparate au fost create pentru a face analiza automată a conţinutului de sulfură de carbon în leşie, transmiterea de informaţii despre fenomenele chimice ce se petrec în diferite stadii ale programului tehnologic şi pentru a „regla“ eventualele anomalii care ar afecta cali­tatea producţiei. Aceste realizări sunt încu­nunarea unor eforturi depu­se pe linia canalizării mişcă­rii de inovaţii spre proble­mele principale ale produc­ţiei , organizarea ştiinţifică şi ridicarea randamentului u­­tilajelor. (Agerpres) 4 Date necunoscute in „biografia produselor“ LA UZINA ..1 SEPTEMBRIE" SATU MARE PRINTRE TINERII UNEI BRIGĂZI DIN SECŢIA MONTAJ — Care e preţul acestui aragaz 7 — Vreo mie fî.„ nu ştiu mai cît. Tînărul Alexandru Covaci se întoarce şi strigă întrebarea vecinului. Dar nici el nu ştie... Răspunsul nesigur se repetă în mai multe exemplare. Ceea ce întrebam era în fapt o falsă curiozitate. Alt­ceva vroiam să aflăm. Ce ştiu şi în ce sens evoluează cas­cadele curiozităţii tinerilor, in legătură sau dincolo de operaţiile ce le execută la masa de montaj. N-am ales după un criteriu anume brigada condusă de tovarăşul Mihai Săveanu. Argumentul, totuşi, în drept­unghiul rezervat montării reţelei de alimentare cu gaz, lucrează în marea majori­tate tineri. Am găsit normal să înce­pem cu astfel de întrebări din cîteva considerente: a) maşinile aragaz sunt în producţie de mai multă vreme; b) toţi tinerii din brigadă au absolvit şcoala profesională, o parte frec­­ventînd în prezent liceul se­ral ; c) în vitrinele maga­zinelor de desfacere — şi la Satu Mare există unul chiar în centru, în apropiere de Cafe-tabac-bar — sunt prezente produsele respecti­vei fabrici. Răspunsurile ne contrazic aşteptările. Tre­mură, aleargă de la o dată la alta. — Cîte minute ai pentru operaţia ce-o execuţi ? — Nu ştiu ! — în cele mai multe din cazuri. Ici, colo . — Avem normă vreo 360 de bucăţi in 8 ore. (Em. Soos) . Executăm cam 400 de resouri pe zi (Ştefan Zah). Sesizabilă comoditatea în a căuta elementul comparaţiei, care să permită în viitor re­zultate mai bune. Durata u­nei operaţii aici e de cîteva minute. Or, tocmai acest lu­cru solicită căutări în măsură să contribuie la reducerea timpului efectiv de execuţie. Mergem mai departe. Ti­nerii din brigadă nu sunt le­gaţi de un punct fix de lu­cru apreciat de­ fiecare în parte deoarece „învaţă com­plet operaţiile, se obişnuieşte cu toate piesele“. Există deci posibilitatea universalizării. Cum e prelungită dincolo de limitele programului de lu­cru această necesitate ? „Am luat de la biblioteca tehnică două cărţi peste vară pe care le-am şi predat deja“ (St. Zah) „Nu prea citesc (Al. Covaci). „Vara nu prea am timp, iarna citesc mai mult“ (I. Vajda) . — Nu ci­tesc. Sunt tare ocupat. E prea mare planul (Em Soos). In rest răspunsuri nule. O parte din tinerii anchetaţi au ve­nit din şcoala profesională mai recent. Alţii cu ani în urmă. Constatăm, aşa­dar, că nici unii, nici ceilalţi nu în­cearcă să menţină măcar, contactul cu începutul fă­cut acolo. Solicităm şefului de bri­gadă un fel de „notă la pur­tare" a tinerilor din subor­dine. O notă sinteză a în­tregului ansamblu de însu­şiri etice — profesionale, aşa cum se manifestă ele în re­zolvarea sarcinilor de plan. Doar două semne de între­bare în dreptul a doi tineri recent angajaţi (timpul prea scurt pentru edificare). In rest, cele două note limită superioară, înţelegem că nu sînt obiecţii — doar slabe nuanţări — la adresa activi­tăţii lor profesionale. Ne aflăm, evident, în faţa unui fenomen curios. Cît ţine zona obligativităţii, lu­crurile merg bine. Cină, e vorba de a depăşi acest ca­dru, în folosul propriei per­fecţionări, mecanismul se o­­preşte. Nu sunt aici semnele refuzului de a te ridica în viitor peste ce ai putut o­­feri în prezent ? Nu rezistăm tentaţiei ex­plorării preocupărilor diurne în alte sectoare ale infor­maţiei. — Ce ziar citiţi ? — Sunt abonat la „Tînă­rul Leninist“ şi „Pentru so­cialism“. Iar soţia la „Scîn­­teia tineretului“ şi „Cinema“. — Şi citiţi totul ? — Nu zilnic. N-am timp. La început am crezut că cele spuse nouă de tînărul Ştefan Zah, membru în co­mitetul U.T.C., pe uzină, este un accident. Iată însă la­ N. UDROIU (Continuare în pag. a lll-a) Toamna in Par­cul Herăstrău SUGERĂM Reconsideraţi acest monument La 16 august 1632, blaro­nul vodă Matei Aga îşi tocmi din nou lefegii, între­rupse şi pe ţărani de la se­ceră şi tăbărî cu oastea în Cîmpia Dunării de jos, la Schela Ciobanului — unde se varsă Jiul, în apele flu­viului. Turcii ajunseseră iar de pomina lumii. Cind le venea cheful, treceau Dună­rea din raialele de dincolo, încărcau dubele cu fete şi le vindeau roabe, pe parale, în caravanseraiuri. Nu se mai făceau duminica hore, căci de acolo le răpeau, pe ales, turcii. Ca să fie iarăşi linişte în sat­ şi pe cîmp, era necesară o jertfă de sînge. Aşa spun bătrînii şi cel de atunci au dat-o. Vara, la îmblătitul griului, oastea pîlcuiţi prin păduri, bătu pe turci, de-i trecu Dunărea, iar oamenii reveniră la vetre. Cei de as­tăzi, care locuiesc prin acea parte a Doljului şi grînd­o­­venii, şi piscanii, şi listove­­nii dar mai ales sadovenii au păstrat cîntece şi poves­tiri, şi mai au de atunci, pentru pomenire o mănăsti­­re, zidită de Domn, în care s-au oficiat sute de ani şi nunţi şi înmormîntări iar în chilii s-au ţesut covoare şi s-a învăţat carte. Este sin­gurul monument istoric, cum spunea Iorga, mai de seamă, din toată cîmpia Dol­jului. Sugerăm Direcţiei mo­numentelor istorice, care a întocmit de acum doi ani un deviz de reparaţii­, să trimi­tă specialiştii cit mai de­gra­bă, pentru renovarea monu­mentului. Au venit ploile, bat­inaturile, cei din sat au acoperit, monumentul cum s-au priceput — cu rogojini. Un sprijin l-ar da chiar oa­menii din partea locului, bucuroşi să păstreze şi pen­tru strănepoţii lor — simbo­lul jertfei strămoşilor. Se proiectase să se aştearnă as­falt, pe drumul istoric care duce din sat la monument. Dar proiectele întocmite cu atîta generozitate, cu mult timp în urmă, nu au avut menirea decit, probabil, să aprindă speranțe. Recoman­dăm forurilor în drept, să nu înceapă lucrările de res­taurare, cînd monumentul istoric se va transforma în monument arheologic. Ci în primăvara viitoare. I. MAHCOVICI TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al po­porului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voas­tre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno-algeriană în fo­losul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next