Scînteia Tineretului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 5763-5789)

1967-12-01 / nr. 5763

SAVINEŞTI: UN NOU SISTEM DE INTERVENIII ENERGETICE La Uzina de fire şi fibre sintetice din Săvineşti s-a introdus în exploatare un nou sistem de intervenţii energetice. Acesta constă în amplasarea a 12 staţii de transformare şi distribuire a energiei electrice de cite 6 kW, deservite de numai trei electricieni pe tură. Controlul şi asistenţa se e­­fectuează prin intermediul dispecerului energetic, la un nivel tehnic ridicat, in toate schimburile şi pentru toate manevrele. Noul sistem de interven­ţie elimină posibilităţile de accidente, precum şi avarii­le provocate din vina per­sonalului de întreţinere şi exploatare sau de funcţio­narea necorespunzătoare a aparatajului din staţiile de transformare. (Agerpres) La ferma urasna a itreprnaem agricole ae stai a­vasim, me­canizatorii continuă să execute arături adinei Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5763 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 1 DECEMBRIE 1967 ÎN PAG. 2 DE CE EȘTI SINGU­RĂ DUMINICĂ? (Anchetă socială de M I H A I S T O I A N) BUCURIILE LUI GERULA (Interviu cu ac­torul Ilarion Ciobanu). Stand : Dumitru Ţepeneag „FRIG". VARIETĂŢI PE GLOB. . CENTRALA INDUSTRIALA FRUCTIFICĂ MAI BINE CAPACITATILE DE PRODUCŢIE 9 Lărgirea atribuţiilor uni­tăţilor economice, asigura­rea participării celor mai buni specialişti la dirijarea activităţii economice, pro­movarea consecventă a prin­cipiului conducerii colecti­ve, crearea unui cadru pro­pice pentru mai buna valo­rificare a iniţiativei celor ce muncesc, precum şi în­tărirea răspunderii tuturor organelor şi cadrelor de conducere pentru îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de producţie constituie doar cîteva dintre măsurile ce se propun pentru perfecţiona­rea şi organizarea condu­cerii economiei naţionale. In articolul de faţă ne vom, referi la unele avan­taje pe care le vor avea u­­nităţile industriei construc­toare de nave fluviale, deci, şi şantierul nostru, prin în­fiinţarea centralei indus­triale. In prezent unităţile cola­boratoare sînt răspîndite pe Ing. Lucian Mititelu director Adam Nicolae contabil şef Şantierul Naval Giurgiu sute de kilometri,, existînd de-a lungul Dunării nu mai puţin de şase şantiere na­vale. In aceste condiţii cen­trala industrială poate fi realizată cu o eficienţă in­discutabilă, pe baza princi­piului concentrării orizon­tale. In cazul nostru speci­ficul producţiei, amplasa­rea geografică, raporturile economice şi tehnice cu alte întreprinderi etc, permit a­­ceastă concentrare. în ce priveşte stabilirea sediului centralei există două va­riante : alegerea acelui cen­tru industrial aproximativ egal depărtat de unităţile periferice, respectînd, în a­­cest caz, criteriul amplasării teritoriale (optînd pentru o­­raşul Bucureşti), sau alege­rea acelei localităţi în care-şi desfăşoară activitatea în­treprinderea cu ponderea cea mai mare în producţia de nave fluviale, în acest al doilea caz, care ni se pare mai raţional, opinăm pentru oraşul Galaţi. A­cesta nu numai că este el însuşi un oraş cu multiple posibilităţi de dezvoltare industrială, dar, aici, îşi are sediul un puternic in­stitut de proiectare de spe­cialitate, precum și uzina mecanică — unul din prin­cipalii furnizori de utilaje necesare acestei industrii. Actuala formă de organi­zare a industriei nu rezolvă pe deplin unele probleme (Continuare în pag. a IlI-a) ­ PE TEME SPORTIVE 1­­. HANDBAL :UN TURNEU DE CONSOLARE NECONSOLATOR !. . . Echipa oraşului Bucureşti, de fapt o adevărată „naţio­nală“, a cîştigat tradiţionala Cupă a oraşului Bucureşti la handbal. Acest adevărat „tur­­neu de consolare“, prima evoluţie însemnată a naţio­nalei româneşti după cam­pionatul mondial din Suedia, pe care reprezentativa ro­mână îl cîştigă la Bucureşti, în compania unor echipe cla­sate la ultimul campionat mondial sub locul trei, nu este însă suficient de con­solator. Echipa Bucureştiului s-a clasat pe primul loc în­­tr-o competiţie în care nu era ameninţată teoretic de­cit de doi adversari: U.R.S.S. şi Iugoslavia. Prac­tic, echipa Bucureştiului a fost pusă în dificultate şi de echipa maghiară, care n-a strălucit de loc în acest tur­neu. Meciurile cu U.R.S.S. şi Budapesta au fost cîştigate doar la un punct diferenţă ! Scontata diferenţă de valoa­re, mai ales în faţa echipei budapestane, nu s-a făcut văzută. Evoluţia echipei Bucureştiului ne-a reamintit memorabila semifinală din Suedia, cînd naţionala româ­nă de handbal pierdea, în­­tr-o luptă dezorientată şi dezordonată, in faţa unei na­ţionale cehoslovace bine pusă la punct. Spun „memo­rabilă" pentru că nu numai victoriile au dreptul la ne­murire. Dacă rugbiştii ro­mâni ar fi uitat penibilul scor cu care naţionala româ­nă pierdea in faţa celei fran­ceze la Bordeaux, şi dacă ar fi fost convinşi de justeţea lui, lucru dealtfel imposibil, n-am fi putut asista la răsu­nătoarea înfrîngere a echipei franceze la Bucureşti în meciul revanşă. Cu cit nu va fi uitată aceas­tă supărătoare înfrîngere din Suedia, cu atît e mai sigur că şansele de redresare ale handbalului nostru există. Infrîngerea aceasta nu trebuie însă numai ţinută minte ci şi analizată. Facto­rii înfrîngerii s-au făcut sim­ţiţi şi în jocul echipei Bucu­reştiului din recentul tur­ V. JURAŞCU (Continuare în pag. a IlI-a) f....................­­ * Ca faza responsabilităţii... stinsă O seară de toamnă baco­­viană. Un cer de plumb din care se cerne, enervant o ploaie măruntă, deasă, o a­­devărată ploaie „mocăneas­că“. Şoferii rulează prudent. Maşina miliţiei se îndreaptă spre şoseaua Bucureşti-Ale­­xandria. Pe o asemenea vreme, uti­lizarea reglementară a lumi­nilor are o şi mai mare im­portanţă pentru evitarea ac­cidentelor rutiere. Este plă­cut, chiar reconfortant, să vezi cum şoferii trec „la înăl­ţime“ pe faza scurtă. E un act in care desluşeşti grija omului de la volan pentru securitatea sa şi a altora. Şi, bineînţeles, il saluţi şi-l sti­mezi. Dar iată că un fulger sfî­­şie întunericul şi continuă să te orbească persistent. O ma­şină trece prin dreptul nos­tru fără să reducă viteza. E limpede. Avem de-a face cu unul din „cavalerii terorii albe“ ai şoselelor. întoarcem, îi depăşim şi ii semnalizăm să oprească. — V-aţi făcut vinovat de folosirea incorectă a lumini­ I lor pe timp de noapte, i se a­­dresează ofiţerul de miliţie. — Eu le folosesc corect. Nu se poate... Gheorghe Şerbănescu, con­ducătorul autoturismului cu nr. 1-P1-3524, încearcă să se scuze. — Fiţi amabil, aţi vrea să recapitulaţi prevederile regu­lamentului ? — Desigur. Am folosit jocul de lumini... de fapt lanter­nele... Răspunsul este confuz şi dovedeşte că cel puţin la ca­pitolul folosirii luminilor pe timp de noapte, Gheorghe Şerbănescu este corigent. I se aplică sancţiunea cuvenită. Dar atît pentru el cit şi pen­tru alţii care sunt la fel de „pregătiţi“, trebuie să amin­tim că jocul de lumini este un adevărat joc cu moartea. Şoferul Gheorghe Călin, care conducea autocamionul 27-B- 3­553 pe şoseaua Bucureşti- Alexandria, a folosit jocul de lumini in timpul întîlnirii cu un autovehicul care venea din sens opus. Rezultatul ? Accidentarea mortală a unui cetățean. Un alt caz, la fel de semnificativ : în timp ce con­ducea autocamionul 21-IS­I. ZAICESCU lt. maj. C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Şantierul Naval Olteniţa. Aici se nasc vase care spin­tecă apele oceanelor şi ale mărilor, ducind departe faima constructorilor de nave români. Foto : AGERPRES O­GOARE RENTABILE La întreprinderea agricolă de stat Puchenii Mari, regiunea Ploieşti, cifrele conturează sol­dul beneficiilor la peste 1000 000 lei. Pe acelaşi teren al fostelor gospodării agricole de stat Drăgăneşti, Puchenii şi Corlăteşti, în aceleaşi con­diţii naturale, dar într-un ca­dru nou de organizare, benefi­ciul — acum de 2,4 ori mai mare — demonstrează eficacitatea a­­plicării măsurilor stabilite pe baza Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1967. — Ridicarea rentabilizării producţiei — ne spune tova­răşul ALEXANDRU GHEOR­GHE, directorul întreprinde­rii — a fost determinată in primul rind de creşterea pro­ducţiei. E drept că am făcut şi unele economii la cheltuieli, la cele neproductive in prin­cipal ; pentru producţie am evitat strangularea lor, fiecare şef de fermă avînd liberta­tea efectuării de plăţi în scopul şi la timpul ce con­sidera că este potrivit, noi intervenind numai cină ob­servam că se depăşea un anumit barem peste care aveam îndoieli că ar mai fi oportună continuarea lor. Dar, rolul hotărîtor l-a avut creşterea producţiei medii. La grîu a fost în anul acesta cu 710 kilograme mai mare. In zootehnie, sectorul care ri­dică şi cele mai multe probleme, căutările în găsirea de soluţii ce vizează rentabilizarea au fost şi continuă să fie şi mai mult în atenţia specialiştilor din această întreprindere. „ In numai 7 luni am reu­şit să trecem de la pierderi la beneficii, relata inginerul AUREL DUNĂ şeful fermei zootehnice Corlăteşti. Laptele, principalul produs al fermei, îl realizăm la un preţ cu 22 lei mai mic decit în anul trecut. In privinţa retribuirii lucră­torilor am căutat să găsim cea mai stimulativă formă — pla­ta in acord. Însemnate pierderi se datorau fi simplului fapt că animalele nefiind supuse unui control al producţiei din partea centrului de selecţie, nu aveau un certificat de ori­gine, din care cauză produ­­şii tineri în loc să fie livraţi pentru prăsită la preţul de 12 lei kilogramul, erau valo­rificaţi la categoria animale­lor destinate îngrăţării cu 7,50 lei kilogramul. Stăm de vorbă şi cu tânărul in­giner Nicu Marinescu, şeful fer­mei, care lucrează aici de la ab­solvirea facultăţii. Din cei 27 de oameni ce deservesc 630 hectare, aproape jumătate sunt tineri. E Ei cunosc şi mă cunosc bine. Entuziasmul ce ne ca­racterizează pe noi, tinerii, a găsit în noua formă de orga­nizare un cadru adecvat de desfăşurare şi afirmare. Cele 5 000 kilograme obţinute la hectarul de porumb neirigat confirmă. Deşi a fost un an normal, am reuşit să depăşim cu 860 kilograme media anu­lui trecut. Cum ? Întreaga activitate am axat-o în cimp. Am căutat să realizăm în pri­mul rînd o densitate bună a plantelor iar fertilizarea am a­­plicat-o diferenţiat în raport cu potenţialul productiv al fie­cărei parcele. Tractoarele şi celelalte maşini agricole al că­ror amortisment are pondere mare în preţul de cost, le-am folosit eficient reuşind să ne facem toate lucrările fără a mai apela la închirieri. Efec­tul a fost dublu : nu am mai încărcat costul produselor cu plata muncii manuale, iar lu­crările au fost executate in timp şi de bună calitate. Folo­sind ierbicide am redus nu­mărul prașilelor manuale de la trei la una. Pentru anul viitor am hotărît să ridicăm ștacheta la 6000 kilograme. N. COȘOVEANU O­ŢEL SUPERIOR Specialiştii oţelăriei vechi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au asimilat o marcă nouă de oţel cu carac­teristici superioare, care se produce aici pentru prima dată în ţară. Tehnologia de elaborare este complexă şi ne­cesită din partea topitorilor o specializare profesională deo­sebită. De pildă, după ce se efectuează aliajul cu mangan se mai fac o dezoxidare su­plimentară cu aluminiu şi vanadiu, realizîndu-se un oţel sudabil de înaltă rezistenţă. El este destinat îndeosebi construcţiilor industriale de pe marile şantiere hidroener­getice. (Agerpres) IN COMPETITIE CU GRAFICA Fotografii de: S. DAN si O. PLEC­AN TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR GUVERNULUI REVOLUŢIONAR MUNCITORESC ŢĂRĂNESC UNGAR Budapesta In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, militant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii So­cialiste România exprimă profunde condoleanţe Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernu­lui Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar şi familiei în­doliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SUGERĂM SESIUNI ŞTIINŢIFICE ŞCOTARE In unele licee din ţară — la Galaţi, Craiova, Caracal şi în alte oraşe — reluată perseverent şi perfectată de la un an la altul — iniţiati­va organizării sesiunilor de referate şi-a confirmat de­plina utilitate, întrucît s-a dovedit o modalitate, nu nu­mai interesantă, ci şi atră­gătoare, pentru promovarea activităţii cercurilor şcolare. Ea cumulează eficace, într-o măsură însemnată, impor­tanţa şi sensurile acţiunii de cultivare a curiozităţii spe­cial orientate pentru cunoaş­terea mai amplă — dincolo de limitele în care este cir­cumscris studiul elevilor prin programa şcolară, ma­nual şi cadrul orei de clasă , a unor discipline de în­­văţămînt sau domenii, extra­­şcolare ale ştiinţei şi tehni­cii, ale artelor. Pînă la elaborarea unor instrucţiuni metodice, ca e­­xemplu concludent putem prezenta, în esenţă, concep­ţia şi cadrul organizării în actualul an şcolar a Sesiunii de referate a cercurilor de elevi din Liceul „Fraţii Bu­­zeşti“-Craiova. La a cincea sa ediţie, sesiunea va fi pen­tru prima oară integrată ca­drului sărbătoresc al „Zilei liceului“ — festivitate ce debutează anul acesta — în duminica primei decade a lunii februarie 1968 — ală­turi de variate manifestări cultural-artistice şi sportive. Astfel, ca bilanţ al rezulta­telor unui an de activităţi în cercurile de limbă şi li­teratură română, limbi străi­ne, istorie şi ştiinţe sociale, naturale, geografie, matema­tică, fizică şi chimie, sesiu­nea va afirma public, consa­­crînd prin premii (cărţi, excursii) cele mai valoroase referate alcătuite în fiecare cerc. Desigur, un asemenea final competitiv atrage şi stimulează căutările, munca elevilor pentru elaborarea temeinică a referatului ales — fiecare cerc este reprezen­tat doar de două lucrări, se­lectate după riguroase cri­terii valorice. Informaţia şi impresiile devin şi mai importante pentru toţi participanţii e­­levi, prin organizarea unor vizite la întreprinderi şi in­stituţii craiovene cit mai a­­propiate de profilul preocu­părilor fiecărui cerc, în a­­cest an şcolar. Alături de cercurile amin­tite, îşi vor prezenta cele mai însemnate roade şi une­le cu caracter special, abia înfiinţate anul acesta. Este vorba de cercurile de cusă­turi şi broderie, arte plasti­ce, fotografie, cu creaţiile cărora, adăugate unor plan­şe, aparate, şi alte materiale didactice construite de mem­brii celorlalte cercuri, se realizează o semnificativă expoziţie. Cu acelaşi prilej, invitaţii vor putea citi şi primul număr al revistei cultural-ştiinţifice a Liceu­lui „Fraţii Buzeşti“. ION TRONAC

Next