Scînteia Tineretului, martie 1968 (Anul 24, nr. 5841-5874)

1968-03-01 / nr. 5841

TEM SUPREM M­CTIVITAJII ORGANIZAŢIILOR - comunista­­ tinerei generaţii — Consfătuirea pe ţară a Uniunii Tineretului Comunist a încredinţat organelor şi organiza­ţiilor U.T.C. sarcini de mare în­semnătate în privinţa educaţiei politico-ideologice, patriotice şi morale a tineretului, în privinţa dezvoltării unei noi atitudini faţă de muncă şi învăţătură, a entu­ziasmului, hărniciei, spiritului inovator. In condiţiile în care activităţile destinate realizării a­­cestor însemnate obiective tre­buie să se bazeze pe cunoaşterea mai precisă a particularităţilor di­verselor categorii de tineri, pe receptivitatea faţă de nou, pe stimularea fanteziei şi iniţiativei tinerilor, noilor comitete muni­cipale ale U.T.C. le revin răs­punderi sporite şi multilaterale. Care sunt, în acest sens, criteriile care au călăuzit formularea pro­gramului de activităţi al Comi­tetului municipal Bucureşti al U.T.C. ? — Recent, plenara de con­stituire a Comitetului municipal a dezbătut programul de activi­tăţi pe­ care ni l-am propus în urma consultării unui mare nu­măr de tineri din organizaţiile bucureştene şi a instituţiilor cu care urmează să colaborăm. Am pornit de la intenţia diferenţierii şi diversificării activităţilor, dată fiind competenţa eterogenă a or­ganizaţiei noastre : din 210 000 utecişti, avem peste 78 000 mun­citori, 14 500 ingineri, tehnicieni, cercetători, 10 000 lucrători în construcţii, aproape 42 000 stu­denţi, 58 000 elevi, numeroşi in­telectuali, cooperatori etc. Se în­ţelege deci că numai un pro­gram amplu şi variat poate răs­punde unei asemenea diversităţi de cerinţe şi gusturi. Pe linia educaţiei politico-ideo-Convorbire cu tovarăşul DUMITRI CHEOROMIAN, prim secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. logice a tineretului, vom con­stitui un grup permanent de lec­tori, cuprinzînd cadre din apara­tici, la Uzina metalurgi­că Iaşi, omul este un Prometeu contemporan. El aprinde zilnic focul sacru al creaţiei şi muncii. Uzina ieşeană este, la oră actuală, unul din cei mai mari pro­ducători de ţevi şi la­minate din ţară, tul de partid şi de stat, din presă şi edituri, care se vor întîlni perio­dic cu tinerii din organizaţii. Po­litica internii şi internaţională a partidului, direcţiile dezvoltării economice a patriei, vor fi popularizate in continuare la ni­velul de înţelegere şi de preo­cupări al fiecărei categorii de ti­neri. Astfel, vom continua tradi­ţia venirii în mijlocul studenţilor care — cum se ştie —­ sunt preo­cupaţi cu deosebire de aspectele mai puţin cunoscute ale politicii internaţionale, a unor oameni cu experienţă şi pregătire care să le prezinte asemenea aspecte. Convorbire consemnată de : SEBASTIAN COSTIN (Continuare în pag. a Ill-a) A­NCHETA NOASTRĂ BETTE ! ÎN PAG. 3 Cronica televiziunii I ® „Bleste­­­­mul“ şi DAVIS ERORILE PROVIZORATULUI IN PREGĂTIREA CADRELOR „Fapta inculpatului de a-şi însuşi din gestiune suma de 31 465 lei întruneşte elementele consti­tutive ale infracţiunii de delapidare“. Am în faţă un roman de cinci sute de pagini şi opt ani. Are coperţile deteriorate — a fost soli­citat mi se spune. Referate, situaţii contabile, ex­pertize trec peste experienţa mea nu însă fără a le simţi greutatea. Acum cînd am citit din nou concluziile de învinuire şi sentinţa realizez în toate sensurile sale termenul delapidare. Şi cred că e un eufemism. Inculpaţi, martorii apărării, alţi martori ai apărării (unii copleşitor de binevoi­tori), declaraţii clare sau mai puţin clare, cinism cît pentru o mie de ani, cereri, alte cereri, apărări. Şi totuşi, totuşi ce se ascunde, dincolo, de aceste acte, de aceste declaraţii dezarmant şi revoltător de sfidătoare, cine le-a produs ? Dosarul de cinci sute de pagini închide între coperte şi un trist roman sentimental. Aproape o sută de pagini, scrisori. Un incredibil roman sen­timental frizînd absurdul, dincolo de absurd fri­­zînd demnitatea sentimentului omenesc. Nu, nu trist, copleşitor de trist pentru limbajul folosit (deşi şi pentru asta), nu pentru stil, adevărul nu are nevoie de stil. Cu batista la nas să urmărim caligrafia lor pestilenţială : NICOLAE ADAM (Continuare. In pag. a ll-a) In urmă cu trei ani, la Al­ba Iulia, a fost construită cea mai mare fabrică de produse refractare din ţară, dotată cu utilaje moderne de o mare tehnicitate, pentru exploata­rea cărora este nevoie de muncitori cu o înaltă califi­care. Paralel cu construcţia fabricii — dat fiind faptul că în ţară nu există o şcoală profesională profilată în a­­cest domeniu , Ministerul Industriei Metalurgice trebuia să prevadă şi construirea unei şcoli care să pregătească muncitori calificaţi pentru toate fabricile de produse refractare. In proiectul de execuţie n-a fost prevăzut, însă, un astfel de obiectiv. Sub impulsul unor necesităţi stringente, construcţia şcolii a fost hotărîtă abia anul trecut cînd s-a văzut că — lipsind muncitori calificaţi — fabrica desfăşoară o activitate cu to­tul necorespunzătoare adu­­cînd statului pierderi de zeci de milioane lei. Hotărîrea luată era însă tardivă. Pentru amplasarea şcolii şi a căminului trebuia deviată linia electrică de 110 kV care alimentează fabrica, lucrare nu numai foarte costi­sitoare (cîteva sute de mii de lei) şi dificil de realizat, ci şi cu repercusiuni asupra activi­tăţii de viitor căci înfăptuirea ei exclude orice posibilitate de extindere, mai tîrziu, a staţiei de transformare. Din aceste motive conducerea I.R.E. Hunedoara nu şi-a dat avizul de aprobare a ampla­samentului propus, aşa că posibilitatea construirii şcolii nu se întrevede a fi realizată într-un viitor apropiat. Intre timp, Ministerul „a înfiinţat" totuşi la Alba Iulia pe lingă fabrica „Refractara" o şcoală profesională. A dat un ordin, a numit un direc­tor... A omis însă — nu ştim, intenţionat sau nu — „amă­nuntul" că elevii n-au unde învăţa, că nu există spaţii ALEXANDRU BALGRADEANU (Continuare în pag. a 111-a) Mărţişorul. S-a născut din­­tr-o superstiţie şi a ajuns poezie aşezată în dreptul i­­nimii. Oameni cu multă carte au scris că frumosul obicei ne vine de demult, de la ro­mani şi că aceştia, temându­­se de gripa care bîntuie la topirea zăpezilor, aninau pe pieptul copiilor şi tinerilor aţă roşie. In superstiţiile lor vestite, romanii credeau că alungă astfel duhurile rele. Prin ani şi secole, aţa roşie s-a subtilizat, s-a făcut şnur împletit cu ciucuri de mătase şi cu o stea, o floare, o ini­mă, o ancoră seu te miri ce altceva la mijloc. Coşari mi­nusculi cu scara norocului în spinare, microsticle cu vin ca un apropos către cei vizaţi, păpuşi cît o unghie, pisici ce încap în degetar , ghinde de de­al. Andriţoiu aur şi trefle de argint, o ci­fră , 13 tăiată pe o tăbliţă numai aşa de-a naibii, agrafe sau cărţi de joc din ţara lui Liliput, toate au intrat în arsenalul sentimental al măr­ţişorului şi vor să tălmăceas­că totdeauna ceva, în lim­bajul rămas încă sibilic. Bărbaţii îl trimit femeilor, femeile bărbaţilor, de aceea poate mărţişorul s-a gîndit ca din punct de vedere gra­matical, să aparţină genului neutru : un mărţişor, două mărţişoare. In plicurile mici şi cîteodată chiar din hîrtie fină, mîini febrile îl aşează încet, cu grijă, să nu se de­terioreze şnurul făcut ^ în serie ca de pomană. Intxi, bi­neînţeles mărţişorul a fost încet ca o insectă de aur şi mătase, într-un ac banal ^ şi prins de o carte de vizita. Gestul, e plin de gingășie, dar partea feminină vrea. (Continuare în pag. a IlI-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5841 4 PAGINI - 30 BAN! VINERI 1 MARTIE 1968 PRIMIREA DE CATRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT A ŞEFILOR CULTELOR DIN ROMANIA Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Pala­tul Consiliului de Stat, în au­dienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat par­te preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mau­rer, vicepreşedinţii Consiliu­lui de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constan­tin Stătescu, şi şeful Depar­tamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mi­tropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Ti­mişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, An­tim Nica Tîrgovişteanul, e­­piscop, vicar patriarhal, Visa­­rion Ploieşteanul, episcop, vi­car patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iu­lia, Francisc Augustin, con­ducătorul arhiepiscopiei ro­mano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei ro­mano-catolice Bucureşti, Pe­tru Pleşca, episcop romano­­catolic şi provicar al arhiepis­copiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tö­­keş Ştefan, consilier al episco­piei reformate Cluj, Papp La­­dislau Iosif, episcop al Epis­copiei reformate Oradea, în­soţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al e­­piscopiei evanghelice de con­fesiune augustană Sibiu, înso­ţit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bise­ricii evanghelice C. A. Sibiu ; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în con­siliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al e­­piscopiei unitariene Cluj ; To­miei Ştefan, vicar al vicaria­tului ortodox sîrb Timişoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sino­­do-prestbiteriene Cluj, înso­ţit de Rapp Carol, vicarul e­­piscopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Iva­nov Iacob, consilier al mitro­poliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepre­şedintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-grego­­riene, însoţit de Baronian Zareh, secretarul episcopiei armeano-gregoriene; Iacob Mehmet, muftiul cul­tului musulman Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua a 7-a Bucureşti ; Vicaş Teodor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cul­tului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la pre­şedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton A­­ron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice C. A. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedinte­le Consiliului de Stat. Apoi tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducă­tori de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cul­telor, în timpul întrevederii, au adresat preşedintelui Con­siliului de Stat calde cuvinte de recunoştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unita­riene Cluj, Justin Moises­cu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Su­cevei, Francisc Augustin, con­ducătorul arhiepiscopiei ro­mano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-dele­­gat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti. In cursul întrevederii au fost adresate mulţumiri căl­duroase Consiliului de Stat, preşedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi gu­vernului, pentru drepturile de care se bucură cultele în ţara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga ade­ziune a clerului şi credincio­şilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflori­rea patriei. „Au fost relevate sentimen­tele de respect şi de aproba­re unanimă cu care este pri­mită politica externă a statu­lui nostru, şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, ală­turi de întregul popor, îl a­­cordă acestei politici consa­crată colaborării între popoa­re, securităţii europene şi a­­părării păcii în lume. (Agerpres) La Galaţi SISTEMUL DE REGLAJ AL CENTRALEI SUFLANTELOR A INTRAT ÎN PROBE La Combinatul siderurgic de la Galaţi a intrat în probe sistemul de reglaj al centralei suflantelor. Creie­rul întregii instalaţii, cum este considerat el, reglează sarcina de funcţionare a u­­tilajelor şi debitul de aer, în funcţie de necesităţile furnalului de 1 700 mc. Este cea mai mare şi cea mai modernă instalaţie de acest fel din ţară. întregul pro­gram de funcţionare este dirijat automat, cu ajuto­rul unei aparaturi hidrodi­­namice. COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Poli­tic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. REVENDICĂRILE STUDENŢILOR ITALIENI De aproape două săptă­­mîni opt facultăţi ale Univer­sităţii din Roma sunt ocupate de studenţii în grevă. Trei în­cercări consecutive ale poliţiei de a „degaja" incinta centru­lui universitar au dat greş. Sîmbăta trecută autorităţile au decis să retragă forţele po­liţieneşti pentru a nu „încin­ge" şi mai mult atmosfera. Episodul de la Roma este doar o secvenţă a vastei miş­cări protestatar-revendicative studenţeşti care zguduie de cîteva luni Italia şi pe care CORRIERE DE LA SERRA a denumit „cea mai amplă explozie universitară din is­toria şcolii italiene“. După începerea anului u­­niversitar, în toamna trecută, universităţile din Trento, To­rino, Cagliari, Sassari, Saler­no, Napoli, Padova, Pavia, Si­ena, Pisa, Florenţa, Milano, Lecce au fost parţial sau to­tal ocupate. In majoritatea cazurilor, ac­ţiunile protestatare studenţeşti (greve, ocuparea facultăţilor, demonstraţii, adunări, prezen­tarea de memorii autorităţi­lor) au fost iniţiate în legătu­ră cu o situaţie locală : la U­­niversitatea catolică din Mi­lano — creşterea taxelor ; la Torino — alegerea unui teren pentru construirea unei noi facultăţi, la Padova fi Flo­r L'ESPRESSO :„O am­ploare niciodată atinsă în trecut" . ÎL MESSAGERO: „Se cere o reformă profundă şi rapidă a universităţii" renţa — probleme privind or­ganizarea uneia sau alteia din­tre facultăţi. „Dar — remarcă într-o corespondenţă din Ro­ma, LE MONDE — majorita­tea observatorilor atenţi, cons­tată că, spre deosebire de miş­cările anterioare ale căror re­vendicări erau în general strict corporative, mişcarea actuală a început printr-o cerere in­sistentă de restructurare pro­fundă a universităţii italiene, însuşi faptul că studenţii au ales perioada primelor exame­ne (ianuarie-februarie) pentru a-şi accentua presiunile re­levă că ei preferă abolirea structurilor universitare care nu-i satisfac, în locul reuşitei EM. BUCAR (Continuare în pag. TV)

Next