Scînteia Tineretului, mai 1968 (Anul 24, nr. 5893-5917)

1968-05-16 / nr. 5904

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5904­6 PAGINI — 30 BANI JOI 16 MAI 1968 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Miercuri au continuat lucră­rile Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea Pro­iectului de lege privind orga­nizarea şi funcţionarea coo­peraţiei meşteşugăreşti. . La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii cen­trale a cooperativelor meşte­şugăreşti. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţi­lor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organiza­rea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voi­­tec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comi­siile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) Treptele­ confortului Foto : 1. CV CU PREZENTA ACTIVĂ A ORGANIZAŢIILOR U.T.C IN VIAŢA ŞCOLARĂ Interviul nostru cu tovarăşa FLOAREA ISPAS, secretar al C. C. al U. T. C. Recent, un redactor al ziaru­lui nostru a solicitat tovarăşei FLOAREA ISPAS, secretar al C.C. al U.T.C., un interviu pri­vind preocupările actuale şi de perspectivă ale organizaţiilor U.T.C. din şcoli. — Ne aflăm într-o etapă hotă­­rîtoare a anului şcolar. Trimestrul al III-lea, care va da măsura în­tregii activităţi de învăţătură, de­finitivând bilanţul anului şcolar, se află în plină desfăşurare. Fi­resc, elevul trebuie în primul rînd să înveţe, să continue în­­tr-un ritm şi mai susţinut acti­vitatea şcolară. In acest sens, al sporirii responsabilităţii faţă de învăţătură, pentru crearea unui climat de studiu perseverent şi de disciplină , vor acţiona cu pre­cădere, alături de profesori şi părinţi, organizaţiile U.T.C. din şcoli în răstimpul ce ne desparte de ultima zi a anului şcolar. Dar, dincolo de această acti­vitate firească, impusă de struc­tura anului şcolar, atmosfera din şcoli poartă amprenta unor preocupări majore, izvorîte din grija şi atenţia partidului şi sta­tului nostru pentru perfecţiona­rea continuă, pe toate planurile, a procesului instructiv-educativ. Recenta plenară a partidului a pus temelia unor măsuri de mare însemnătate pentru viitorul şcolii, al învăţămîntului nostru, semni­­ficînd cu prisosinţă caracterul ştiinţific, climatul de efervescenţă intelectuală în care se integrează astăzi pregătirea pentru viaţă a tinerei generaţii. Legea privind­­ învăţămîntul în Republica Socia­listă România, aprobată de Se­siunea Marii Adunări Naţionale are menirea să ridice pe o treap­tă superioară şcoala noastră de toate gradele. „Avem un tineret care, cu în­treaga sa energie, cu tot elanul, cu toată tinereţea sa, se pregă­teşte să-şi îndeplinească rolul şi misiunea de răspundere de a duce mai departe dezvoltarea so­cietăţii noastre“. In rîndul tine­retului nostru studios, această înaltă apreciere cuprinsă în cu­vântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut o rezo­nanţă deosebită — a stimulat în­treaga sa activitate. — Ce caracteristici întruneşte activitatea organizaţiei U.T.C. din şcoală în etapa actuală ? — Astăzi, după mai bine de trei luni de la lucrările Consfătui­rii pe ţară a U.T.C. putem con­semna că în viaţa şcolară, în acti­vitatea organizaţiilor U.T.C. se re­simte revirimentul măsurilor adop­tate potrivit Hotărîrii partidului din 29 noiembrie — 1 decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea activităţii educative în rîndul ti­neretului. Elevii — această categorie de tineri foarte dor­nică de învăţătură, de cu­noaştere, preocupată să-şi for­meze un larg orizont intelectual, ca şi de distracţie şi recreare, pe înăsur­a vîrstei lor au făcut nenumărate sugestii şi pro­puneri inteligente, au venit cu iniţiative viabile, dar şi cu cri­tici şi observaţii aspre împotriva închistării, rutinei şi rigidităţii, care pot anchiloza şi compromite o activitate ce trebuie să fie prin excelenţă dinamică şi foarte mo­bilă. Dascălii au alăturat acestor propuneri şi observaţii un plus de experienţă şi competenţă, aju­­tînd organizaţia noastră să dis­­cearnă cu judiciozitate asupra posibilităţilor de realizare a ac­ţiunilor propuse, să concreti­zeze în programe de activitate acţiuni de maximă valoare edu­cativă. In mod firesc, realizarea tutu­ror măsurilor preconizate a im­plicat, în primul rînd, o activi­tate organizatorică deosebită, care să asigure cadrul corespun­zător desfăşurării vieţii de orga­nizaţie în noile condiţii. In şcoli au avut loc adunări pe clase şi apoi adunări ale uteciştilor pe şcoli, pentru aplicarea noii struc­turi organizatorice. Comitetele U.T.C. pe şcoli, co­mitetele coordonatoare la nive­lul grupelor sau centrelor şcolare şi comisiile pe domenii de ac­tivitate au început să dea viaţă programelor comune de activităţi aprobate în adunările generale şi prezentate în consiliile pedago- A­­gice. Birourile U.T.C. pe clase, (Continuare în pag. a IV-a) „Dialog aerian" Schela extracţiei Ciurăşti-Piteşti Foto : O. ARC­ADIE în pag. a 3-a • LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂ­REŞTI Lansarea unei noi motonave de 5000 tone Miercuri, la Şantierul Na­val Olteniţa a fost lansată o nouă motonavă de 5 000 tone, a doua din cele 8 pre­văzute a se construi aici în acest an. Executată la un înalt nivel calitativ, motona­va are o lungime de 138 me­tri, lăţimea de 16 metri, un pescaj de 3,40 metri, este acționată de două motoare de cite 900 C.P. și are toate comenzile automatizate. sunt librăriile UN AUTENTIC VAD CULTURAL? Contactul nemijlocit între ci­titor şi carte are loc în librărie, aparent un magazin, de fapt instituţie de cultură. Librăria e un lăcaş unde cititorul, în sta­rea sufletească a îndrăgostitului venit la locul întîlnirii, se apro­pie de cărţi cu emoţia speranţei, va regăsi poate un prieten, va cunoaşte un om cu care va po­lemiza sau care-i va deveni drag, îl va face în orice caz să gîndească. Actul de vînzare-cum­­părare din librărie dobîndeşte astfel valenţe noi, se transformă într-un veritabil act de cultură. „Am aşteptat cu multă nerăb­dare redeschiderea Librăriei B. P. Haşdeu­ din Drumul Tabe­rei, închisă de o lună de zile — ne spunea Momea George, stu­dent la ISE. Şi nu pentru că în drumurile mele zilnice nu gă­seam cel puţin 3—4 librării des­chise. Ştiam însă că va reveni vechiul responsabil, tovarăşul Sişu Marin care după mutarea lui de acum un an, a lipsit tu­turor clienţilor permanenţi ai a­­cestei librării“. L-am întrebat pe responsabil cum a reuşit să-şi apropie cum­părătorii, cum reuşeşte să evite aglomeraţia, cum promovează lu­crările noi. Răspunsul — nimic deosebit şi totuşi... totul. De cele mai multe ori alături de cumpă­rători caută şi răsfoieşte respon­sabilul. Elevii şi studenţii găsesc în persoana lui un îndrumător şi un prieten. In librărie a organi­zat standuri special rezervate be­letristicii, cărţii politice, literatu­rii pentru copii. Cărţile cele mai vandabile sunt intercalate printre cele care stau mai mult în raft şi de multe ori cumpărătorul, avid de noutăţi, îşi completează biblioteca din cărţi mai puţin proaspete ca dată de apariţie. Mergem şi în altă parte. In centrul Bucureştiului, o li­brărie cu ur­ du-te-vino continuu, oameni de toate vîrstele şi profe­siile care caută, întreabă, aleg şi pleacă satisfăcuţi sau dezamă­giţi — Librăria M. Sadoveanu. Un spaţiu destul de mic la stan­dul de literatură pentru o libră­rie de talia acesteia, unde înghe­suiala neutralizează de cele mai multe ori efectele estetice şi plă­cerile de a răsfoi o carte. Apa­riţia unei cărţi noi provoacă îm­bulzeală, vociferări, aglomeraţie. Totul durează 10 —15 minute. — Atît de repede ? Au fost prea puţine cărţi ? am întrebat vînzătoarea. L. MAGURA (Continuam în pag. a V-a) VMM PREŞEDINTELUI REPU FRANCEZE, CHARLES DE GAULLE CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineaţa, la Pala­tul Consiliului de Stat au în­­­re­ceput convorbirile între preşe- Te­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, gfr Nicolae Ceauşescu, şi preşe­­-­dintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle.­­ La convorbiri, din partea ro­mână au participat preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasa­dorul României la Paris. Din partea franceză partici­pă Maurice Couve de Mur­­ville, ministrul afacerilor ex­terne, şi Jean Louis Pons, am­basadorul Franţei la Bucu­reşti. în cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă cal­dă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa cu privire la per­spectivele extinderii acestora în domenii diferite — econo­mic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităţilor dezvoltării co­operării economice între cele două țări. La invitaţia preşedintelui Ma­­rii Adunări Naţionale, Ştefan­­ Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de­­ Gaulle a luat parte la şedinţa­­ plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii­­ Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Pa­latul Marii Adunări Naţionale , împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Mur­­ville, ambasadorul Franţei la­­ Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu ” persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la IA intrarea în holul Palatului M.A.N. , se află preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Ştefan Voitec,­­ Ilie Murgulescu, Gheorghe Ne­­cula, György Kovács şi Mia Gro­­za, vicepreşedinţi ai Marii Adu­n­g­­ări Naţionale. Oaspetele francez a fost con­­dus apoi în salonul de onoare, el unde a fost salutat de conducă­torii de partid şi de stat ai Re­­­­publicii Socialiste România :­­ Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul­­ Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekaş, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Execu­tiv­ al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii IUI Consiliului de Miniştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invi­­­­taţi — şefii misiunilor diploma­tice, conducători de instituţii cen­­trale, ziarişti români şi străini. 9 Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, adresîndu­­se eminentului oaspete a spus : ^ Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, ^ Onorată Mare Adunare­­ Naţională, îmi revine înalta cinste şi, ,, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi oma­­giile Marii Adunări Naţionale­­ a Republicii Socialiste Româ­nia, eminentului oaspete al ţă­­rii noastre. Domnului Pre­­­­şedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, do­­­­­nule Preşedinte, că prezenţa dumneavoastră în această in­­cintă în care au fost consacrate prin­ acte de stat, principalele înfăptuiri din istoria României moderne şi contemporane con­stituie un moment de adîncă semnificaţie pentru dezvoltarea relaţiilor de îndelungată şi strînsă prietenie dintre poporul român şi poporul francez, din-­­ tre cele două ţări ale noastre. ^ For suprem al puterii noas­­­­tre de stat, Marea Adunare Na- V­­ională care, prin componenţa şi chemarea ei, întruchipează voinţa întregului popor român, des îndeplineşte un rol important , în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia naţiunea română îi consacră­­ întreaga sa energie şi capaci­tate creatoare.­­ (Continuare în pag. a 111-a) Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor de­putaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Na­ţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor din­tre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o par­te Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza re­laţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei co­munităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, france­zii, sîntem, de la izvoare, apă­rătorii Occidentului, iar voi sînteţi „Romania“ ! Deci, nimic mai firesc debit legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult în­tre cele două popoare ale noas­tre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au cău­tat şi au obţinut odinioară a­­jutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalita­te şi fraternitate care au inspi­rat marea revoluţie, şi în sfîrşit, pentru a se elibera şi a se uni in timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara de ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor gre­le încercări, să ia parte la vic­toria comună ; apoi, ea şi-a vă­zut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisu­lui. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele pertur­bărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, în­făptuită la Yalta şi pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara lor sînt cît se poate de diferite. De aici existenţa, la dv. şi la noi, a u­nor orînduiri politice şi econo­mice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi o­­biective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbi­­nîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. In primul rînd, noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvinte­lor lui Eminescu : „Statul na­ţional, şi nu statul cosmopolit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii re­laţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istori­ce şi datele economice sau să subscriem la anumite angaja­mente internaţionale care pri­vesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui con­­simţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze ast­fel încît tuturor să le fie asi­gurate dreptatea şi pacea. A­­ceasta, însă, cu condiţia ca des­tinul nostru, calea noastră, po­litica noastră să ne aparţină. Aceasta,, nu numai din motivul (Continuare în pag. a lll-a) • • • LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ Cuvintarea preşedintelui Charles de Gaulle Astăzi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova, adunarea popu­lară organizată cu prile­jul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Char­les de Gaulle. Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în sa­loanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea pre­şedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, mi­niştri, conducătorii unor insti­tuţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi pre­şedinţi au toastat pentru tra­diţionala prietenie româno­­franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţio­nale. Preşedintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită oficia­lă în Franţa. Preşedintele Con­siliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invi­taţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Miercuri, preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la Palatul Consiliului de Miniş­tri, o recepţie în onoarea pre­şedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii mi­siunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii cen­trale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultu­ră, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de re­cepţie au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cor­dialitate. (Agerpres)

Next