Scînteia Tineretului, mai 1968 (Anul 24, nr. 5893-5917)
1968-05-16 / nr. 5904
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 59046 PAGINI — 30 BANI JOI 16 MAI 1968 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. . La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperativelor meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) Treptele confortului Foto : 1. CV CU PREZENTA ACTIVĂ A ORGANIZAŢIILOR U.T.C IN VIAŢA ŞCOLARĂ Interviul nostru cu tovarăşa FLOAREA ISPAS, secretar al C. C. al U. T. C. Recent, un redactor al ziarului nostru a solicitat tovarăşei FLOAREA ISPAS, secretar al C.C. al U.T.C., un interviu privind preocupările actuale şi de perspectivă ale organizaţiilor U.T.C. din şcoli. — Ne aflăm într-o etapă hotărîtoare a anului şcolar. Trimestrul al III-lea, care va da măsura întregii activităţi de învăţătură, definitivând bilanţul anului şcolar, se află în plină desfăşurare. Firesc, elevul trebuie în primul rînd să înveţe, să continue într-un ritm şi mai susţinut activitatea şcolară. In acest sens, al sporirii responsabilităţii faţă de învăţătură, pentru crearea unui climat de studiu perseverent şi de disciplină , vor acţiona cu precădere, alături de profesori şi părinţi, organizaţiile U.T.C. din şcoli în răstimpul ce ne desparte de ultima zi a anului şcolar. Dar, dincolo de această activitate firească, impusă de structura anului şcolar, atmosfera din şcoli poartă amprenta unor preocupări majore, izvorîte din grija şi atenţia partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea continuă, pe toate planurile, a procesului instructiv-educativ. Recenta plenară a partidului a pus temelia unor măsuri de mare însemnătate pentru viitorul şcolii, al învăţămîntului nostru, semnificînd cu prisosinţă caracterul ştiinţific, climatul de efervescenţă intelectuală în care se integrează astăzi pregătirea pentru viaţă a tinerei generaţii. Legea privind învăţămîntul în Republica Socialistă România, aprobată de Sesiunea Marii Adunări Naţionale are menirea să ridice pe o treaptă superioară şcoala noastră de toate gradele. „Avem un tineret care, cu întreaga sa energie, cu tot elanul, cu toată tinereţea sa, se pregăteşte să-şi îndeplinească rolul şi misiunea de răspundere de a duce mai departe dezvoltarea societăţii noastre“. In rîndul tineretului nostru studios, această înaltă apreciere cuprinsă în cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut o rezonanţă deosebită — a stimulat întreaga sa activitate. — Ce caracteristici întruneşte activitatea organizaţiei U.T.C. din şcoală în etapa actuală ? — Astăzi, după mai bine de trei luni de la lucrările Consfătuirii pe ţară a U.T.C. putem consemna că în viaţa şcolară, în activitatea organizaţiilor U.T.C. se resimte revirimentul măsurilor adoptate potrivit Hotărîrii partidului din 29 noiembrie — 1 decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea activităţii educative în rîndul tineretului. Elevii — această categorie de tineri foarte dornică de învăţătură, de cunoaştere, preocupată să-şi formeze un larg orizont intelectual, ca şi de distracţie şi recreare, pe înăsura vîrstei lor au făcut nenumărate sugestii şi propuneri inteligente, au venit cu iniţiative viabile, dar şi cu critici şi observaţii aspre împotriva închistării, rutinei şi rigidităţii, care pot anchiloza şi compromite o activitate ce trebuie să fie prin excelenţă dinamică şi foarte mobilă. Dascălii au alăturat acestor propuneri şi observaţii un plus de experienţă şi competenţă, ajutînd organizaţia noastră să discearnă cu judiciozitate asupra posibilităţilor de realizare a acţiunilor propuse, să concretizeze în programe de activitate acţiuni de maximă valoare educativă. In mod firesc, realizarea tuturor măsurilor preconizate a implicat, în primul rînd, o activitate organizatorică deosebită, care să asigure cadrul corespunzător desfăşurării vieţii de organizaţie în noile condiţii. In şcoli au avut loc adunări pe clase şi apoi adunări ale uteciştilor pe şcoli, pentru aplicarea noii structuri organizatorice. Comitetele U.T.C. pe şcoli, comitetele coordonatoare la nivelul grupelor sau centrelor şcolare şi comisiile pe domenii de activitate au început să dea viaţă programelor comune de activităţi aprobate în adunările generale şi prezentate în consiliile pedago- Agice. Birourile U.T.C. pe clase, (Continuare în pag. a IV-a) „Dialog aerian" Schela extracţiei Ciurăşti-Piteşti Foto : O. ARCADIE în pag. a 3-a • LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI Lansarea unei noi motonave de 5000 tone Miercuri, la Şantierul Naval Olteniţa a fost lansată o nouă motonavă de 5 000 tone, a doua din cele 8 prevăzute a se construi aici în acest an. Executată la un înalt nivel calitativ, motonava are o lungime de 138 metri, lăţimea de 16 metri, un pescaj de 3,40 metri, este acționată de două motoare de cite 900 C.P. și are toate comenzile automatizate. sunt librăriile UN AUTENTIC VAD CULTURAL? Contactul nemijlocit între cititor şi carte are loc în librărie, aparent un magazin, de fapt instituţie de cultură. Librăria e un lăcaş unde cititorul, în starea sufletească a îndrăgostitului venit la locul întîlnirii, se apropie de cărţi cu emoţia speranţei, va regăsi poate un prieten, va cunoaşte un om cu care va polemiza sau care-i va deveni drag, îl va face în orice caz să gîndească. Actul de vînzare-cumpărare din librărie dobîndeşte astfel valenţe noi, se transformă într-un veritabil act de cultură. „Am aşteptat cu multă nerăbdare redeschiderea Librăriei B. P. Haşdeu din Drumul Taberei, închisă de o lună de zile — ne spunea Momea George, student la ISE. Şi nu pentru că în drumurile mele zilnice nu găseam cel puţin 3—4 librării deschise. Ştiam însă că va reveni vechiul responsabil, tovarăşul Sişu Marin care după mutarea lui de acum un an, a lipsit tuturor clienţilor permanenţi ai acestei librării“. L-am întrebat pe responsabil cum a reuşit să-şi apropie cumpărătorii, cum reuşeşte să evite aglomeraţia, cum promovează lucrările noi. Răspunsul — nimic deosebit şi totuşi... totul. De cele mai multe ori alături de cumpărători caută şi răsfoieşte responsabilul. Elevii şi studenţii găsesc în persoana lui un îndrumător şi un prieten. In librărie a organizat standuri special rezervate beletristicii, cărţii politice, literaturii pentru copii. Cărţile cele mai vandabile sunt intercalate printre cele care stau mai mult în raft şi de multe ori cumpărătorul, avid de noutăţi, îşi completează biblioteca din cărţi mai puţin proaspete ca dată de apariţie. Mergem şi în altă parte. In centrul Bucureştiului, o librărie cu ur du-te-vino continuu, oameni de toate vîrstele şi profesiile care caută, întreabă, aleg şi pleacă satisfăcuţi sau dezamăgiţi — Librăria M. Sadoveanu. Un spaţiu destul de mic la standul de literatură pentru o librărie de talia acesteia, unde înghesuiala neutralizează de cele mai multe ori efectele estetice şi plăcerile de a răsfoi o carte. Apariţia unei cărţi noi provoacă îmbulzeală, vociferări, aglomeraţie. Totul durează 10 —15 minute. — Atît de repede ? Au fost prea puţine cărţi ? am întrebat vînzătoarea. L. MAGURA (Continuam în pag. a V-a) VMM PREŞEDINTELUI REPU FRANCEZE, CHARLES DE GAULLE CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au înreceput convorbirile între preşe- Tedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, gfr Nicolae Ceauşescu, şi preşe-dintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. în cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităţilor dezvoltării cooperării economice între cele două țări. La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale , împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu ” persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la IA intrarea în holul Palatului M.A.N. , se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adungări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, el unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekaş, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii IUI Consiliului de Miniştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. 9 Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresînduse eminentului oaspete a spus : ^ Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, ^ Onorată Mare Adunare Naţională, îmi revine înalta cinste şi, ,, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, eminentului oaspete al ţării noastre. Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, donule Preşedinte, că prezenţa dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat, principalele înfăptuiri din istoria României moderne şi contemporane constituie un moment de adîncă semnificaţie pentru dezvoltarea relaţiilor de îndelungată şi strînsă prietenie dintre poporul român şi poporul francez, din- tre cele două ţări ale noastre. ^ For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Na- Vională care, prin componenţa şi chemarea ei, întruchipează voinţa întregului popor român, des îndeplineşte un rol important , în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia naţiunea română îi consacră întreaga sa energie şi capacitate creatoare. (Continuare în pag. a 111-a) Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „Romania“ ! Deci, nimic mai firesc debit legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit, pentru a se elibera şi a se uni in timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara de ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta şi pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara lor sînt cît se poate de diferite. De aici existenţa, la dv. şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. In primul rînd, noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu : „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi datele economice sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta,, nu numai din motivul (Continuare în pag. a lll-a) • • • LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ Cuvintarea preşedintelui Charles de Gaulle Astăzi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova, adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie românofranceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres)