Scînteia Tineretului, iunie 1968 (Anul 24, nr. 5918-5942)

1968-06-01 / nr. 5918

O definiţie a copilului, o copilărie ? Probabil starea sa esenţială este cea a puri­tăţii totale ; bucuria e nedisi­­i­alată, durerea se cere — şi este — strigată, curiozita­tea pentru toţi şi pentru toate devorează încă din mi­cul univers al leagănului, încrederea în privirile pe care le întilneşte în traiec­toriile sale agitate nu simte nevoia de suporturi verbale — care nu totdeauna, ne con­vingem deseori, este fidelă sentimentelor cu care sun­tem­ întâmpinaţi — investite cu zgomot de cel din jur. Copilul şi copilăria sa repre­zintă o zestre fertilă înălţării celor mai viguroase ginduri şi simţăminte de care sunt capabili oamenii. Privind în ochii copilului, omul matur trebuie să se constrîngă in­terior ocrotirii şi dirijării virtuţilor acestuia spre în­florirea sa totală. E un le­­gămînt în care nu au ce căuta egoismul şi fratele său geamăn, invidia, ipocrizia şi însoţitoarea ei, corupţia — a gândurilor, a sentimentelor, a virtuţilor. Devoţiunea faţă de copilul meu, al tău, al nostru e la limita sa de sus nu numai din călduţe mini­­sentimente filantropice, ci şi dintr-o dublă raţiune : in­dividuală şi socială. Un bun prieten — care se va recunoaște, sunt sigur, In V. ARACHELIAN (Continuare în pag. I­V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5918 8 PAGINI — 30 BANI 1 IUNIE 1968 VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI DE STAT ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SOSIREA LA BRIONI BRIONI — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plo­­peanu, transmit! Vineri diminea­ţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Stat, a plecat cu avio­nul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Con­ferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., pre­şedintele Skupstinei R. S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, mem­brii delegaţiei române au fost sa­lutaţi de tovarăşul Mialko Todo­­rovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., mem­bru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., pre­cum şi de Antun Pavlinici, pre­şedintele Skupstinei orăşeneşti, Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşe­dinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Pod­­gorica", escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîm­­pinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladi­mir Popovici, membru al Consi­liului Federaţiei, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republi­cii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după­­amiază, tovarăşa Iovanka Broz­a a oferit la Brioni un ceai în cins­tea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfăşurat într-o at­mosferă prietenească. BRIONI 31. — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmiţi Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre de­legaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele U­niunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Din partea română au par­ticipat­ tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.CR., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mi­­zil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşu­i Mialko Todorovici, secretar al Comi­tetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, pre­şedintele Vecei Executive Fe­derale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. , al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al­­­ U.C.I., Jakov Blajevici, pre­şedintele Skupstinei R. S. , Croaţia, membru al Prezidiu-1L lui C.C. al U.C.I., Rato Du­gonici, preşedintele Confe- 11 rinţei Federale a Uniunii So­cialiste a Poporului Muncitor , din Iugoslavia, membru al1# Consiliului Federaţiei, mem­bru al Prezidiului C.C. al­­ U.C.I., Vladimir Popovici,­­ membru al Consiliului Fede­raţiei, membru al Prezidiului î­n C.C. al U.C.I., secretar gene­ral al preşedintelui republi­cii, Marko Nikezici, secretar­­ de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I... , Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al­­J.C.I., , Liubo Babici, consilier al se­cretarului de stat pentru a­­facerile externe, şi Iakşa Pe-1'' trici, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al R.S.F. , Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere re­ciprocă. CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE SUTA în pag. VI . SPORT •­PELE LA CEASUL MA­RILOR DESTĂINUIRI (IV) « Campionatele naţiona­le de box. — SPECTA­COLUL A FOST ÎNLO­CUIT CU REALISMUL LUPTEI PENTRU TITLU INCURSIUNI In psiho­logia EXAMENELOR Problema examenelor şi a examinării face tot mai subli­niat obiectul unor investigaţii ştiinţifice, sistematice, constitu­­indu-se un nou domeniu, mai adecvat spus o nouă ramură a psihologiei pedagogice — doci­­mologia, termen Introdus de H. Piéron. Problematica acestui nou cîmp ştiinţific este com­plexă, bogată şi variată, referin­­du-se, cu titlu de exemplu, la natura şi felurile examenelor ; factorii implicaţi in procesul examinării, felul probelor — scrise, orale, rezolvări de teste ; scopul şi obiectivele vizate — verificarea cunoştinţelor şi apti­tudinilor, a priceperilor şi de­prinderilor, a culturii generale, speciale etc ; sistemul de apre­ciere a cunoştinţelor prin note — caracterul obiectiv şi subiec­tiv al aprecierii, erori posibile şi modalităţi de înlăturare a lor; eficienţa aprecierilor — psiho­logic şi educativ­­ tehnica desfă- Conf. univ. Elena Maftei şurării examenelor — probleme privind ambianţa • climatul psi­hologic al examinării. Deşi in­teresante, nu ne vom referi de­cit la unele dintre aceste proble­me, ce necesită mai stringent — pe latura practicii pedagogice — dezbateri și precizări. în pragul sesiunilor de exa­men sau al unor anumite con­cursuri, mai ales examinatorii încearcă un sentiment de grijă, de tensiune lăuntrică, uneori chiar de dificultate, întrucît prin efectele lor, asemenea pro­be angajează o mare responsa­bilitate morală şi socială, fiind totodată o modalitate de verifi­care a eficienţei muncii desfă­şurate de pedagogi. Desigur, examenul implică re­laţia student-pedagog : atît unul cît şi celălalt îşi confruntă com­petenţa şi personalitatea, meto­dele de lucru, stilul individual. Dintr-un raţionament complet şi corect, ambii factori trebuie luaţi în evidenţă, în explicarea rezultatelor obţinute sub aspect cantitativ şi mai ales calitativ. A considera unilateral că pro­fesorul constituie cauza prin­­ceps a rezultatelor bune, sau slabe obţinute de student. în­seamnă a susţine o concepţie pe­dagogică de tip mecanicist, sim­plist, vulgarizator, înseamnă a ignora posibilităţile şi modalită­ţile de recepţionare­. prelucrare (Continuare în pag. a V-a) CITITI PAG. 3 CUM DEVINE MEMORABIL I-ar trebui reporterului cuvin­te alese, cuvinte de neînchipuită precizie şi sensibilitate pentru ca, relatînd faptele cărora le-a fost martor în cursul ultimelor zile, în mai multe şcoli din Capitală şi din alte oraşe ale ţării, să redea, măcar în detaliile esenţiale, ta­bloul acela de adinei şi tulbură­toare emoţii din viaţa fiecărei or­ganizaţii, momentul acela unic în viaţa fiecărui tînăr sau tînără şi care se cheamă PRIMIREA IN U.T.C. Liceul 24, sectorul I al Capi­talei. La intrarea în laboratorul de fizică, pregătit astăzi să găzduias­că emoţii de alt gen decit cele pe care Ie consemnează zilnic, 20 de elevi, gătiţi de sărbătoare, se bucură, lucra sesizabil din fie­care gest al celor ce-i înconjoară, de o atenţie deosebită. Sunt câţi­va din elevii claselor a Vll-a, care, împlinind vîrsta de 14 ani, s-au adresat organizaţiei U.T.C. pentru a fi primiţi în rindurile sale. Aşteaptă acum ca­ comite­tul organizaţiei U.T.C. din şcoa­lă să se pronunţe asupra cererii lor. — Am aşteptat cu nerăbdare această zi, ne mărturiseşte, cu vocea trădînd şi ea evidentă e­­moţie, Mircea Caracaş. In ultima săptăm'mă, cînd ni s-a anunţat data cînd se va întruni comitetul, nu am mai avut astîmpăr. Şi nu numai noi, cei pe care ne vedeţi aici, ci toată clasa, n-am mai dis­cutat decit despre asta. Ne-am sfătuit şi cu colegii din clasele mai mari, şi cu tovarăşii diriginţi cum să facem să ne prezentăm cît mai bine pregătiţi. Acum... Ideile sale le continuă ceilalţi colegi. — Odată devii utecist, cum să nu fii nerăbdător... — Ziua asta n-o uiţi niciodată. — Emoţii ? Cum să nu. Cînd ştii că ţi se apreciază nu cunoş­tinţele la o materie sau alta, o faptă, un gest, ci întreaga ta muncă şi comportare, întreaga ta fiinţă. — Examenul încrederii e cel mai dificil. Intr-adevăr, e ea­menul încre­derii . Nici o altă expresie nu ar putea defini mai plastic momen­tul. Clipa pe care cei 20 de elevi au aşteptat-o cu nerăbdare şi pe care şi-o doresc de neuitat. In această privinţă, uteciştii mai „vîrstnici", comitetul U.T.C., ca­drele didactice au avut grijă să asigure toate elementele care pot conferi un asemenea atribut. Ab­solut toate , de la laboratorul a­­menajat special, precum se poate vedea şi din fotografie, pentru şedinţa de comitet, la intimitatea pe care o creează ghivecele cu flori, de la ţinuta sărbătorească a membrilor comitetului, la pre­zenţa în sală a tovarăşilor profe­sori, diriginţi, de la cuvintele calde pe care comandanţii­ uni­tăţii de pionieri îi recomandă la întrebările limpezi, ce le sunt N. ARSENIE (Continuare în pag. a IV-a) P­este lanul de lucernă plouă, dar nu din cer. Pentru a potoli setea pământului oamenii au pus în funcţiune instalaţiile mobile de irigaţie. Lîngă o astfel de instalaţie i-am cunoscut pe soldaţii I. Cosma şi L. Baci. In „civilie" sínt mecanici a­­gricoli, pentru ei motopompa şi aspersoarele sínt prieteni vechi. Tovarăşul Ion Gheor­ghe, instructor judeţean al co­mitetului de partid, care se afla de faţă, a ţinut să sub­linieze : — Cooperativa agricolă de producţie Tămădău a primit ajutor şi din partea milita­rilor — toţi specialişti în me­canica agricolă. Aceştia s-au organizat în schimburi — de zi şi noapte — şi pînă acum au reuşit să ude de mai multe ori întinderi însemnate de lucernă şi de porumb. Se află într-o permanentă ofensi­vă asupra secetei. într-un alt sat — aflat tot pe pămînturile Bărăganului — am găsit luptînd pentru apă pe geniştii comandaţi de plu­tonierul Constantin Anastasiu. — Avem misiunea —­­ne-a pus el în temă — să iden­tificăm cît mai repede posibil noi surse de apă. Am început cu forarea a trei puţuri. De la marginea Sălcioarei, sat frumos, de oameni gos­ FRONT FĂRĂ TRANŞEE Mii de oameni de cele mai diverse meserii — de aproape o lună, zi şi noapte — îşi conjugă eforturile, acţionează cu deplin succes pe ogoare pentru înfrîngerea secetei. In Bă­răgan, ori în Dobrogea, in sudul Olteniei ori pe terasa Brăi­lei, în cîmpia de vest ori în Moldova, oriunde cimpul a so­licitat munca înzecită a omului „timpul de luptă“ este deschis pentru toţi. Participă ţărani cooperatori şi mecanizatori, spe­cialişti şi elevi; participă ostaşi ai forţelor noastre armate. Din activitatea lor, a ostaşilor, desfăşurată pe acest front ■fără tranşee, reţinem azi cîteva secvenţe, poduri, se văd bine triun­ghiurile zvelte ale aparatelor de forat, înconjurate de os­taşi. — Ce credeţi, veţi găsi apă curînd ? — întrebăm pe plutonierul Anastasiu. — Probele de sol ne risi­pesc îndoielile cu fiecare cen­timetru cu care înaintăm în adîncuri. Argila e compactă şi în straturi groase. Apa este deci aproape. Avem certitu­dinea că la puțul pe care-1 forăm lîngă lanul acela de porumb vom da de apă chiar azi. Militarii forează Intens. Nu le pasă de dogoarea căldurii. Pe fețe au broboane de su­doare. — Apă ! Am ajuns la pîn­­za freatică ! — a strigat de­odată soldatul T. R. St. Boian. — Nu ne înşelăm, băieţi ? — a întrebat altul. — Nu, nu ! Soldatul Boian a scos oglin­da din buzunar şi, fixînd-o în faţa soarelui, a trimis o rază în fundul puţului. Da, găsiseră apă. Sclipea şi clipocea, acolo, în adîncuri. Şi cînd dv. citiţi aceste rîn­­duri, apa aceea pe care­le-Locotenent-colonel a CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) INTRODUCERE ÎN STRUCTURALISM RĂSPUND: • Acad. GRIGORE C. MOISIL • Dr. SORIN STATI • VIRGIL NEMOIANU • ION PASCADI ATENTATUL LA OMENIE DRASTIC SANCŢIONA­T DE OAMENI Faptele petrecute în noaptea de 20/21 aprilie, în Cluj, le rela­tăm nu pentru senzaţionalul lor, nici pentru că ar fi frecvente. Ele sunt, dimpotrivă, rare, nu caracterizează organele noastre de ordine. Dar să derulăm filmul lor... ...Tudor Mîndreanu, domiciliat în Cluj, a consumat băuturi al­­coolice în diverse locuri, ajungînd în jurul orei 1—2 noaptea, in stare de ebrietate, la restauran­tul „Ursus“. In jurul orei 3,30—4 Tudor Mîndreanu a angajat o discuţie cu maiorul Vasile Pop, care se afla în restaurant, in ţi­nută civilă. Deşi­­ avea la dispo­ziţie multiple modalităţi de re­zolvare a diferendului, acesta a chemat pe sergenţii majori Ni­colae Moldovan şi Ştefan Ne­greai­, care făceau parte din paza generală, şi ie-a ordonat, în mod abuziv, să-l scoată din local, să-l legitimeze, să-l ducă la miliţie, precizînd că în ziua următoare va rezolva personal acest caz. Iniţial, Tudor Mîn­dreanu a fost condus în holul cinematografului „Timpuri Noi" (aflat în imediata apropiere). Aici a fost lovit peste faţă de către Ştefan Negrean, în repe­tate rînduri, încît, după fiecare lovitură, victima cădea pe ci­ment. Apoi, Tudor Mîndreanu a fost dus la miliţie unde a fost grav molestat de către Zaharia Bordaş şi Nicolae Moldovan. Toate acestea s-au petrecut in prezenţa lui Ştefan Negrean şi Vasile Cistean şi sub ochii ofi­ţerului de serviciu — căpitanul Andres Sigismund. Puşi pe „ordine“, oamenii or­dinii publice nu s-au mulţumit cu atît. Tudor Mîndreanu a fost supus în continuare acelu­iaşi tratament abuziv, primind A. VARTAN IOAN RUSU (Continuare în pag. a Vll-a) Apa va fi în curînd adusă la su­prafață Foto: M. TOJOCEANU

Next