Scînteia Tineretului, august 1968 (Anul 24, nr. 5970-5997)
1968-08-01 / nr. 5970
„La înălţime" — secvenţă arhitectonică a Fabricii de confecţii din Craiova ÎN PAG. 3: CE AM INVITAT LA ȘCOALA MUNCII . Prima şi cea mai importantă dintre toate problemele pe care le are de rezolvat universitatea este recrutarea studenţilor — adică răspunderea de a hotărî căror tineri să li se deschidă drumul către specialităţile ce necesită pregătire superioară. ...Întrebat odată de ce nu ies mai mulţi actori talentaţi de la Conservator, Caragiale a răspuns: „Pentru că nu intră mai mulţi tineri talentaţi“. Observaţia lui Caragiale cuprinde în sine eternul adevăr, confirmat de întreaga evoluţie a invăţămîntului superior, că nici o facultate — oricît de modern şi de perfecţionat ar fi sistemul de educaţie, oricât de bine pregătiţi ar fi profesorii care urcă la catedră — nu poate forma specialiştii de care societatea are nevoie dacă nu reuşeşte să selecţioneze tineri capabili să se acomodeze repede specificului activităţii universitare. Cunoaştem cazuri (la Institutul politehnic din Cluj, la Institutul agronomic din Iaşi etc.) cîndunele colective studenţeşti au început anul II cu efectivele înjumătăţite. Aşadar, la prima verificare care a urmat concursului de admitere — examenele din primul an de studii — jumătate dintre tinerii admişi în facultate au lăsat să se vadă că nu au forţa necesară pentru a putea răspunde cerinţelor procesului de pregătire în specialitatea pe care şi-au ales-o. De asemenea, cele două sesiuni de examene ale anului universitar recent încheiat au scos la iveală situaţii cînd tineri trecuţi deja prin „sita“ concursului de admitere dovedeau tocmai lipsa unor noţiuni ce ar fi trebuit să fie cuprinse în zestrea de cunoştinţe cu care aceştia au venit din liceu. Sesiunea de iarnă este, de fapt, proba rezultatelor concursului de admitere. Dăm un singur exemplu, cel oferit de Facultatea de construcţii a Institutului politehnic din Cluj. In sesiunea din iarnă, la examenul de analiză matematică, opt studenţi din grupa 212 (anul I) au dat răspunsuri denota 3. Şi doar în urmă cu cîteva luni, aceiaşi tineri se prezentaseră onorabil la concursul de admitere, obţinînd note mari la matematică, şi la teză şi la oral. Din vară şi pînă în iarnă au pierdut oare capacitatea de a înţelege matematica ? Alta e explicaţia: răspunsurile onorabile din vară, la concursul de admitere, erau „rodul“ „soluţiei extreme“ a celor 5—6 ore zilnice de meditaţie sau al întîmplă-ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a 11-a) Publicăm în continuare opinii la ancheta „PENTRU CINE SCRIU? PENTRU CE SCRIU?* Cum am mai adus la cunoştinţa cititorilor, menţionam că socotim punctele de vedere publicate premisei« unei dezbateri care va urma, asupra locului şi rolului scriitorului în societate, asupra mesajului artei în socialism, asupra caracterului umanist al arte noastre, asupra raportulu dintre artă şi public ca ş asupra mobilurilor intime ale procesului de creaţie. In pagina a II-a răspund scriitorii Ilie Constantin, Gheorghe Pitu, Paul Schuster. Crearea şi dezvoltarea de către cooperativele agricole a unor puternice sectoare zootehnice, firesc, a atras după sine ridicarea şi amenajarea unui important număr de adăposturi, magazii şi depozite de furaje— toate într-un timp scurt şi într-o perioadă cînd, dintr-o mie de lucruri necesar de rezolvat prin dirijarea fondurilor de investiţii, nici unul nu suporta amînare. Dar, de la necesar şi pînă la nechibzuială, de exemplu, ieftin şi durabil, de la extinderea experienţei bune şi pînă la ambiţii exagerate materializate în ridicarea unor adevăraţi giganţi zootehnici (în sensul negativ al cuvântului), la înzorzonarea construcţiilor cu tot felul de inutilităţi există totuşi diferenţe. La Rojişte, locul fiecărei bovine adăpostită costă mai mult chiar decît valoarea sa de achiziţie : aproape două mii de lei. Cum e posibil acest lucru, la prima vedere de necrezut ? Ne-a dumirit însă unul din meseriaşii coperativei. „Dacă ni s-ar fi spus ne trebuie un grajd sau altceva pentru adăpostirea atîtor animale, calculaţi ce materiale ne trebuie şi alegeţi soluţia cea mai economică, cel puţin tot atît de trainice construcţii am fi realizat dar cu un preţ de cost înjumătăţit. Faptul însă că am fost obligaţi să lucrăm după proiecte STAS de la care nu aveam voie să ne abatem, nu ne-a permis folosirea materialelor locale. Apoi, nici jumătate din interiorul grajdurilor nu este efectiv folosit de animale, acesta fiind repartizat camerei îngrijitorilor, celei de preparare a furajelor, aleii de acces atît de largă încît, cu uşurinţă, poate fi străbătută de un camion „Carpaţi“. Să nu mai spun de pierderile de materiale ce le-am avut pe vremea ridicării construcţiei, să nu exagerez, dar un sfert tot s-au pierdut pe diferite „căi“. O puterniţă pentru zece mii de păsări, o maternitate ce nici pe sfert nu este utilizată, au făcut ca la cooperativa agricolă din Rojişte alte DOUĂ SUTE DE MII DE LEI să se ducă pe apa sîmbetei. Ca o replică la „spiritul de gospodar“ a celor din Rojişte apar rezultatele cooperativei agricole din Dăbuleni. Aici, utilizarea pe scară largă a experienţei locale în construcţiile zootehnice a permis o bună folosire a fondurilor băneşti. Grajdurile au fost realizate din panouri de paiantă şi chirpici între stîlpi de cărămidă şi pe fundaţie de beton. Pentru o durabilitate şi un confort cel puţin la fel cu cele oferite de construcţiile ridicate în exclusivitate din cărămidă s-au cheltuit aici doar 350 lei pentru fiecare animal adăpostit. Şi, investiţia specifică scade dacă avem în vedere faptul că podurile a patru grajduri au fost amenajate pentru depozitarea furajelor, excluzînd astfel construcţia unei magazii pentru care s-ar fi cheltuit circa o sută de mii de lei. Condiţiile bune create au permis realizarea la C. A. P. „1 Mai" Dăbuleni a unor producţii în jur de două mii litri lapte de la fiecare vacă furajată. Exact cît s-a înregistrat şi la cooperativa agricolă din Bîrza unde, însă, în scopul realizării „orăşelului zootehnic“ — cum îi place tovară (Continuare în pag. a V-a) GH. FECIORU erodează adine fondurile unităţilor agricole Adolescenţă Foto : FLORIN PARASCHIV Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5970 6 PAGINI — 30 BANI JOI 1 AUGUST 1968 Noi materiale de construcţii vor contribui la realizarea numărului sporit de locuinţe Realizarea potrivit măsurilor stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri, în anii 1969—1970 a unui număr dublu de locuinţe construite din fondurile centralizate ale statului faţă de cel prevăzut iniţial pentru aceeaşi perioadă, solicită din partea tuturor celor ce concură la edificarea lor, eforturi susţinute, o continuă preocupare pentru introducerea unor materiale de construcţie noi, eficiente, care să slujească în cel mai înalt grad atingerea scopului propus. L-am rugat pe ton, inginer Anton Medveţchi — director al Direcţiei Tehnice din Ministerul Industriei Construcţiilor să precizeze cîteva din noile produse, asimilate sau în curs de asimilare, ce se preconizează a fi folosite în perioadele următoare pe şantierele de locuinţe. Ca producător de materiale pentru construcţii, ministerul nostru a avut dintotdeauna atenţia îndreptată spre lărgirea gamei produselor existente, spre găsirea altora noi, spre îmbunătăţirea caracteristicilor lor tehnico-economice. Din acest motiv, recentele hotărâri referitoare la mărirea volumului, diferenţierea şi diversificarea tipurilor delocuinţe nu ne-a găsit nepregătiţi, în momentul actual existînd posibilităţi certe ca atît cantitativ cît şi calitativ să putem satisface integral necesităţile în acest sens. Dacă ne oprim la grupa materialelor izolante ce servesc lucrările de izolaţii termice şi fonice putem arăta că, prin punerea în funcţiune, la sfîrşitul anului, a unei fabrici de produse de izolaţii din vată minerală în cadrul întreprinderii de materiale izolatoare Berceni-Prahova, se vor putea obţine o serie de materiale care pot fi utilizate şi în construcţia de locuinţe, în special pentru asigurarea şi mărirea gradului de confort Aceeaşi fabrică va confecţiona şi saltele izolatoare cu diverse tipuri de suporturi pentru izolarea acoperişurilor, pereţilor şi pivniţelor. Ambele produse contribuind la reducerea zgomotelor de impact care se propagă de la un nivel la altul al clădirilor, influenţează în sens pozitiv (Continuare în pag. a V-a) GH. GHIDRIGAN SOFIA 31 iulie — prin telefon de la trimisul nostru special în cadrul Forumului de Politică Internaţională au început lucrările comisiilor. Reprezentanţii delegaţiei tineretului din Republica Socialistă România iau parte la activitatea tuturor acestor comisii. într-un amfiteatru al Universităţii din Sofia, în comisia nr. 2 se dezbat problemele securităţii europene. In cadrul discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul VASILE NICOLCIOIU, secretar al C.C. al U.T.C. Vorbitorul a arătat că securitatea europeană e una dintre problemele de mare importanţă ale vieţii internaţionale a cărei soluţionare interesează în cel mai înalt grad tînăra generaţie, popoarele continentului nostru şi din întreaga lume. Evoluţia evenimentelor din ultima vreme, afirmarea unor forţe tot mai puternice, a unui larg curent de opinii care se pronunţă pentru destindere, pentru dezvoltarea relaţiilor dintre state, întreaga desfăşurare a vieţii politice confirmă existenţa unor condiţii favorabile făuririi şi întăririi securităţii europene, îmbunătăţirii colaborării dintre toate statele continentului. Direcţia principală în promovarea securităţii europene trebuie să reprezinte dezvoltarea relaţiilor între state cu sisteme sociale diferite pe baze noi, sănătoase, ceea ce reclamă în mod imperios respectarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Nimic nu poate să justifice amestecul în treburile Prin telefon, de la trimisul nostru EUGENIU OBREA. Ieri seară, în faţa Teatrului Naţional „Ivan Vazov“, afişe în care se răsfrîngea paleta coloristică a cerului, anunţau spectacolul de gală al delegaţiei române. Fuseseră distribuite sute de invitaţii, dar în mica piaţă din apropierea clădirii cărămizii a teatrului de interne ale altor popoare; respectarea neabătută a principiului independenţei şi suveranităţii naţionale e o condiţie sine qua non a raporturilor normale între EUGENIU OBREA (Continuare în pag. a VI-a) adunau din ce în ce mai numeroase grupuri de tineri din diferite ţări, dornici să urmărească evoluţia „ambasadorilor“ artei româneşti. O sală arhiplină a făcut o primire entuziastă programului prezentat de ansamblul artistic al delegaţiei române la Festival. In asistenţă am remarcat pe (Continuare în pag. a VI-a) Interviu cu Ing. ANTON MEDVEŢCHI director al Direcţiei tehnice din Ministerul Industriei Construcţiilor Tineretul român militează pentru securitate europeană Aplauze pentru tinerii artişti români Succesul spectacolului de gală al Ansamblului artistic al delegaţiei române Imagine de la spectacolul de gală prezentat de către tinerii artişti români Telefoto: ION CUCU Nuanţele pedagogiei părinteşti Socotesc că principalul vinovat de apariţia unor prejudecăţi la tineri ca Mircea N. este mediul familial. Fireşte şi şcoala are partea ei de vină şi nu faptul că eu sunt om al şcolii mă face să situez înaintea acesteia familia ci cunoaşterea greşelilor frecvente pe care le fac cei mai mulţi părinţi în educarea copiilor lor. N-am să susţin că privarea copiilor de „bunurile civilizaţiei“ — cum le numeşte Mircea — are un efect pozitiv asupra formării viitorilor cetăţeni ; mi se pare aberantă şi teoria portivit căreia copiii trebuie crescuţi cu „pîine (Continuare în pag. a V-a) DORINA MARGINEANU Timişoara OAMEN Litoralul românesc şi-a cucerit în cîţiva ani un binemeritat loc sub... soare. Nimeni nu se mai miră astăzi dacă anunţurile publicitare ale staţiunilor noastre îşi găsesc loc în paginile celor mai mari cotidiene din occident, alături de anunţuri care invită la Mallorca, Costa Brava, Rimini, Ischa, Tunis sau Sonnion. Una din cele mai mari firme de turism din R. FI a Germaniei — „N.U.R. Neckermann“ — scrie în prospectul referitor la Mamaia : „După trei ore de zbor fără escală şi 30 minute călătorie cu autocarul vă întîmpină una din cele mai frumoase staţiuni flutritime din Europa. Priviţi în jur! Există oare un loc mai ideal pentru un concediu balnear total . Nisipul fin din Mamaia se pierde lin în valurile albastre ale Mării Negre. Iar alături, în imediata apropiere a bulevardului auriu, vă aşteaptă hoteluri moderne ce oferă oaspeţilor tot ce poate face un concediu mai plăcut..." Cuvinte simple care ar părea un răspuns politicos, de complezenţă, la veşnica întrebare „cum vă place ?“ Dacă luăm însă în considerare că interlocutorul nostru, dl. Franz Hanssner, este proprietarul unui han turistic din împrejurimile Hanovrei, răspunsul capătă o rezonanţă nouă. Şi completarea nu se lasă mult timp aşteptată. — Voi recomanda cu căldură clienţilor mei să vă viziteze staţiunea. Sunt sigur că vor fi mulţumiţi. Totul este aici minunat. Hotelurile, restaurantele, aleile, pajiştile. Şi bunăvoinţa oamenilor din ţara dumneavoastră. — Ce v-a plăcut în mod deosebit în Mamaia ? Încercăm să provocăm un răspuns de „specialitate“. — Liniştea odihnitoare, supleţea şi culoarea clădirilor, strata(Continuare în pag. a V-a) P. SEVERIN POT FI JUDECAŢI DUPĂ STAREA LOR MATERIAli Pe tine I. T. te-a supărat, desigur, nu faptul că nu ai participat la o onomastică, ci că nu ai fost Invitat de Mircea la serbarea zilei lui de naştere, de cel în care tu ai văzut un prieten şi care prin atitudinea lui ţi-a produs o crudă dezamăgire. A fost un gest lipsit de politeţe din partea lui Mircea, un gest nedemn şi, de ce să ocolesc cuvintele, a fost un gest urît. Iartă-mă dacă pentru cîteva clipe am să te părăsesc (Continuam în pag. a V-a) RODICA PERSOIU elevă, Brăila