Scînteia Tineretului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 5998-6022)

1968-09-02 / nr. 5998

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5998 6 PAGINI — 30 BANI LUNI 2 SEPTEMBRIE 1968 întâlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu intelectualii din Cluj Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Importantă şi veche cetate u­­­n­versitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie so­cialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit nume ca ele lui Babeş, Racovi­­ţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Ha­­ţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimo­niul spiritual al patriei în con­tinuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cerce­tarea în toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, prin­­tr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avânt creator, care a captat toate e­­nergiile, impuls şi efervescenţă specifice epocii noastre socia­liste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectuali­tatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de poli­tica înţeleaptă a partidului nos­tru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edifica­re socialistă a României. In sala mare a Casei Univer­sitarilor, conducătorii de partid şi de stat sunt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care a­­plaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectuali­lor la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţă­­mîntului, şi acad. Miron Nico­­lescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al comitetului m­unicipal Cluj al P.C.R., care, salutindu-l pe secretarul gene­ral al C.C. al partidului în nu­mele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlnire dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au devenit tra­diţiei în România. In cuvîntul său, vorbitorul a spus, printre altele : Cei aproape 200 000 de locui­tori ai municipiului nostru văd în prezenţa dumneavoastră aici grija cu care conducerea supe­rioară de partid urmăreşte vas­ta şi însufleţită activitate ce o desfăşoară oamenii muncii de pe toate meleagurile ţării, o ilustrare a legăturii permanen­te şi contactului nemijlocit dintre conducerea partidului şi masele largi de oameni ai muncii. In toate unităţile economice clujene domneşte o atmosferă de muncă entuziastă, elan pa­triotic şi spirit creator, atmos­feră generată de spiritul politi­cii partidului şi statului nostru. Asigurăm conducerea de par­tid şi de stat că membrii de partid, întreaga populaţie a mu­nicipiului Cluj îşi vor înzeci e­­forturile pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Angajamentul nostru (Continuare în pag. a 11-a) Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii şi îmi e greu să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cul­tură din Cluj. (Aplauze entu­ziaste). Dv., ca întreaga intelectua­litate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament în­semnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită im­portanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii so­cialiste. Socialismul, concep­ţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sin­tetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ri­dicat aceste cuceriri la rangul de ştiinţă socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuri­torul propriei sale istorii. (A­­plauze puternice). Fără îndoială hotărîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de as­tăzi, au devenit o forţă mate­rială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a so­cietăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preo­­cupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvolta­rea economiei naţionale, a in­dustriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noa­stre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dez­voltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu si­tuaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incom­parabil, numărul intelectuali­lor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activi­tăţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, ală­turi de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nos­tru, să nu participe cu întrea­ga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult ac­tivitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă­ şi cultură din Cluj,­­ detaşa­ment de valoare al intelectua­lităţii din România socialistă. (Aplauze puternice). Preţuim de asemenea faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, mun­cesc laolaltă intelectuali ro­mâni, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridica­rea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înal­te, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîn­­du-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului univer­sal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spi­rituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dez­voltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionali­tăţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre a­­ceştia, asigurarea egalităţii de­pline a tuturor în toate dome­niile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în ser­viciul bunăstării şi fericirii po­porului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în Româ­nia, am realizat pe deplin a­­ceastă egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activi­tate. (Aplauze entuziaste, pre­lungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foar­te bine că indiferent în ce­­limbă sunt exprimate, rezulta­tele cercetării ştiinţifice , ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, mă refer la literatură căci muzica are limba ei pro­prie, internaţională, — aci am putea spune că s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte umane nobile. Depinde desigur de ceea ce do­reşte scriitorul, poetul, sau ar­­tistul respectiv ,să redea, de mo­dul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspira­ţiile societăţii şi de măsura în care doreşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o fău­reşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu ade­vărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puter­­nice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură, se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie, peste deose­birile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura îna­intată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de na­ţionalitate, nu cunoaşte decît o singură lege: progresul o­­menirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oame­nii. (Aplauze însufleţite). De aceea consider că este necesar ca intelectualii noştri indife­rent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naţiona­litate, să-şi unească forţa, ca­pacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfă­șurată de poporul nostru pen­tru construirea socialismului. (Continuare în pag. a 11-a) Intelectualii din Cluj ascultă cu atenţie cuvîntarea tovarăşul­ui Nicolae Ceauşescu în pag. 4-a: Principiile poli­ticii externe a partidului apro­bate de întregul popor Foto : O. PLECAN Paralele VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER In judeţele mureş şi sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri a fă­cut în zilele de vineri şi sîm­­bătă o vizită de lucru în jude­ţele Mureş şi Sibiu, unde s-a în­­tîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu inte­lectuali, activişti ai organelor lo­cale de partid şi de stat cu care a discutat despre activitatea con­sacrată îndeplinirii hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale a P.C.R. La intrarea în judeţul Mu­reş, în comuna Cheţani, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Mii şi mii de cetăţeni au salutat cu ovaţii şi urale pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mani­­festîndu-şi îndelung ataşamen­tul lor faţă de politica inter­nă şi externă­­a partidului şi statului nostru. Un prim popas se face la cooperativa agricolă de pro­ducţie Luduş. Preşedintele cooperativei, Tanasie Fanea, adresează tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un călduros bun sosit. Oaspetele e invitat să viziteze cooperativa. O ex­poziţie improvizată oglindeşte creşterea bunăstării celor 1300 de familii ce alcătuiesc cooperativa. Graficele arată că în cei 18 ani de cînd mun­cesc împreună, cooperatorii din Luduş au obţinut an de an rezultate tot mai însem­nate. — Am învăţat să sporim­ ave­­rea obştească, spunea un bă­­trîn cooperator. Ogoarele, vi­tele, grădinile de zarzavat, viile, toate ne aduc azi mari venituri, şi viaţa noastră a de­venit îmbelşugată. Luîndu-şi rămas bun de la cooperatori, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer îi felicită pentru rezultatele obţinute, le urează noi şi noi succese, multă sănătate. Cooperatorii răspund cu urale şi ovaţii, manifestea­ză călduros pentru Partidul Comunist Român şi Comite­tul său Central, pentru tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în drum spre Tîrnăveni, pe drumul care trece prin preaj­ma termocentralei electrice de la Luduş, mii de oameni sa­lută cu multă căldură pe pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri. Pretutindeni se aud rostite în limbile română şi maghiară lozincile­: „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Trăiască Republica noastră dragă“. Aşezare cu tradiţie indus­trială, oraşul Tîrnăveni se mândreşte azi cu marele său combinat chimic. Importantele investiţii alocate pentru dez­voltarea combinatului au fă­cut ca azi, în numai 28 de zile să se realizeze producţia întregului an 1948. La sosirea la combinat, to­varăşul Ion Gheorghe Maurer (Continuare în pag. a ll-a) Tovarăşi. Sunt deosebit de bucuros că mă găsesc în mijlocul dv. şi că am prilejul să vă aduc salu­tul Comitetului Central, al gu­vernului, salutul cordial al to­varăşului Nicolae Ceauşescu. (Aplauze prelungite). Este o scurtă vizită de lucru, dar este o vizită plină de lu­cruri înălţătoare. Sigur, în ca­drul unei asemenea vizite, o­­biectivele nu pot fi decît limi­tate, nu se poate analiza acti­vitatea multiplă, pe toate pla­nurile, pe toate feţele ei, a unui judeţ. Am văzut o gos­podărie agricolă, o cooperativă agricolă de producţie. Am fost mulţumit de ceea ce am văzut acolo, înainte de toate, mulţu­mit de existenţa unui pronun­ţat spirit gospodăresc în con­ducerea cooperativei. Oamenii muncesc, produc, muncesc bine, produc bine şi cîştigă bine. Oamenii se gîndesc cum să muncească şi mai bine, pen­tru a produce şi mai mult şi pentru a cîştiga şi mai bine. Mi se pare că acest lucru este esenţial pentru dezvoltarea iniţiativei cooperatorilor în ri­dicarea producţiei, întărirea cooperativei şi ridicarea nive­lului de viaţă al membrilor ei. Am vizitat, de asemenea, două combinate importante. Unul vechi, devenit nou, şi altul nou, devenit şi mai nou : Com­binatul de la Tîrnăveni şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Şi la Tîrnăveni, şi la Tg. Mureş statul face investiţii mari. Am dorit să cunoaştem mai în­deaproape cum se desfăşoară activitatea în aceste combina­te, cum sunt fructificate aceste valori care sunt valorile po­porului. Trebuie să mărturisesc că şi rezultatele acestor vizite sunt îmbucurătoare. La Tîrnăveni am văzut că, folosind mij­loacele care au fost puse, de către stat, la dispoziţia colec­tivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni, colectivul a ştiut să transforme o întreprindere veche, cu utilaj vechi, cu clă­diri vechi, într-o întreprindere care se modernizează continuu şi dă o producţie substanţială, care aduce serioase beneficii. Am constatat cu satisfacţie preocuparea conducerii aces­tui combinat de a realiza pro­duse competitive, din toate punctele de vedere, pe plan mondial. Este o sarcină de bază a construcţiei socialiste, importantă astăzi, cît şi pen­tru viitor, şi este bine că a­­ceastă sarcină e bine înscrisă în mintea şi preocupările con­ducătorilor Combinatului de la Tîrnăveni. Acelaşi lucru l-am constatat la Combinatul de la Tg. Mureş. Oamenii — tineri, foarte ti­neri — fac faţă cu seriozitate şi cu o competenţă demnă de admiraţie unor probleme com­plicate, reuşesc să le rezolve satisfăcător, se orientează că­tre ceea ce trebuie să devină toate unităţile industriale din ţara noastră — modele de ac­tivitate industrială modernă, utilaje cu tehnică avansată. (Continuare în pag. a ll-a) Cuvîntarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş • • • In vizită la Combinatul chimic elin Tg. Mureş ÎN INIMA DE OŢEL A IAŞULUI Uzina metalurgică sau ini­ma de oţel a Iaşului, cum s-au obişnuit deja s-o nu­mească ieşenii, îşi dovedeşte din ce în ce mai mult efi­cienţa. Tînărul şi harnicul colectiv al acestei întreprin­deri a ţinut anul acesta să valorifice orice surse care ar putea duce la realizarea de economii. Cîteva dintre aces­tea au şi­ fost fructificate. Pe primul plan s-au situat: re­ducerea consumului de me­tal, combustibil şi energie, inovaţiile, eliminarea rebutu­rilor şi valorificarea deşeuri­lor. Ca rod al eforturilor de­puse, 2 582 000 lei au îmbo­găţit tezaurul de economii al întreprinderii. Ţinînd să-şi demonstreze în fapte adeziu­nea pe care şi-a exprimat-o recent faţă de politica parti­dului şi statului nostru, co­lectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni al acestei uzine a prevăzut pe semes­trul doi al acestui an o eco­nomie suplimentară la preţul de cost de 1 834 000 lei. Fapte şi angajamente convingătoa­re că inima de oţel a Iaşului pulsează pentru pacea Româ­niei Socialiste. I. CHIRIAC MATERIAL DIDACTIC PENTRU NOUL AN ŞCOLAR Peste 300 000 de exempla­re totalizează tirajul mate­rialelor didactice pregătite de Editura didactică şi pe­dagogică pentru viitorul an şcolar. Printre acestea se află un determinator al plantelor din ţara noastră redactat de prof. dr. docent I. Todor, cu ilustraţii în cu­lori care serveşte elevilor la identificarea celor mai frec­vente plante. In vederea sprijinirii profesorilor de is­tore în predarea lecţiilor editura a tipărit mai multe hărţi de specialitate. A fost pregătită, de asemenea, har­ta cu împărţirea administra­­tiv-teritorială a Republicii Socialiste România. La soli­citarea corpului didactic au fost multiplicate portretele celor mai cunoscuţi scriitor şi oameni de ştiinţă români S-au reeditat planşe de chi­mie, fizică, geometrie, ştiin­ţele naturii. Pentru învăţă­­mîntul preşcolar au fost edi­tate n­ai jocuri, tablouri arit­metice pentru învăţarea pri­melor numere, ilustraţii co­lorate din basme cunoscute etc. (Agerpres) COMITETUL DE DIRECŢIE PREZENT IN EPICENTRUL PRODUCŢIEI In cadrul măsurilor pre­conizate de către conducerea de partid şi de stat în vederea planificării şi conducerii între­prinderilor, crearea comitete­lor de direcţie a fost impusă de cerinţele logice ale organi­zării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, de obligativitatea înlocuirii unor forme vechi deplin valabile pentru o a­­nume etapă de dezvoltare dar perimate pentru alta, de nece­sitatea punerii de acord a for­mei de conducere cu com­plexitatea din ce în ce mai accentuată a activităţii econo­mice. Numai procedând astfel se poate răspunde mai bine, în mai mare măsură sarcini­lor sporite ce revin industriei în plin progres. O retrospec­tivă asupra sistemului de lu­cru, a activităţii comitetelor de direcţie în perioada con­sumată de la înfiinţarea lor, scoate în evidenţă, pregnant, corelaţia rezultatelor pozitive obţinute în diverse unităţi economice cu modul în care, încă de la început, acestea, pe baza analizei temeinice a multiplelor aspecte din viaţa întreprinderilor au trecut la soluţionarea acelor probleme ce condiţionează bunul mers al lucrurilor: Uzinele „Griviţa roşie“ Bucureşti. Pe primele şapte luni ale anului s-au obţinut aici, peste plan, o producţie globală în valoare de 7.500 mii lei, sarcina de creştere a gh. ghidrigan (Continuare în pag. a V-a)

Next