Scînteia Tineretului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6023-6049)

1968-10-01 / nr. 6023

„MAI DA-LE DOUĂ ZILE DE LA SUD"... La Pietroasele , cules de vii Via mai mirosea a tămîios şi coarnă — dar pregnant, e drept, nu ca o amintire — şi deloc a piersici coapte, sau crud a foi de nuc, cum îşi amintea nostalgic poetul de o zi de la sfîrşitul toamnei. Piersicile se şi culesese­­ră la Pietroasele, nucii se bătu­seră, iar strugurii, care în alţi ani se umpleau de zahăr doar la pre­vestirea brumei, sub cerul văduv de păsări călătorite, se copseseră aproape din vară, ca-n Sicilia. Muscatul de Ada, Italia, Regina Nerva şi-au amintit parcă de me­leagurile băştinaşe sorbind cu lă­comie soarele fierbinte ca pe ma­lurile Mediteranei şi grăbindu-se la copt cum nu s-a mai pome­nit de la noi. Căci altădată, prin părţile acestea, primeau dulceaţa şi aroma pămînturilor noastre doar soiuri strămoşeşti — focşe­­neanca, cruciuliţa, tămîioasa — cu struguri dulci şi vinuri vîr­­toase, de haiduci. Acum pintenii dealurilor buzoiene au primit ge­neros, în podgorii rafinate muş­caturi, rieslinguri, caberneturi, rînduite savant în pergola ori palmete. Fireşte, însă, că nu me­moria vegetală a soiurilor­­de de­parte poartă pricini, ci pur şi simplu soarele arzător "de aici, soare "de mare care arde, coace, împlineşte fără a tulbura limpe-VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a TV-a) • A FOST TERMINATA con­strucţia noii gări a municipiul­­i Baia Mare, situată in partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cuprins executarea de peroane cu coper­tine, tunele pentru accesul pu­blicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pen­tru serviciile tehnice şi de ex­ploatare feroviară. S-au amena­jat unităţi pentru deservirea că­lătorilor. Totodată, pentru re­ducerea timpului de imobilizare a trenurilor de persoane şi marfă, macazurile de iţe În­treaga reţea a complexului au fost centralizate electrodii­amic. • ASFALTAREA NOII ŞO­SELE de importanţă economică şi turistică din nordul Dobro­­gei. Două Cantoane — Jurilov­­ca, în lungime de 18 km s-a terminat. Ea îmbunătăţeşte­ mult legătura dintre Tulcea şi Juri­­lovca, important centru pescă­resc şi turistic din sud-estul ju­deţului. e. PE SCENA Casei munici­pale de editură din Alba Iu­lia s-a desfăşurat faza judeţeană a Concursului-festival de muzică populară românească din jude­ţul Alba, organizat în scopul va­lorificării folclorului local, cu­noaşterii şi stimulării celor mai talentaţi artişti amatori. In faţa sutelor de spectatori au prezen­tat frumuseţea cintecelor şi jocurilor populare de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor, Sebe­şului şi Secaşelor, din Ţara Mo­ţilor, de pe Ampoi şi Arieş cele mai burfe formaţii artistice şi solişti din judeţ. • DOUĂ NOI EXPOZIŢII ale unor firme străine s-au deschis în Capitală. Intr-unul din pavi­lioanele Complexului central de expoziţii întreprinderea unio­nală de comerţ exterior „Medexport“ din Moscova pre­zintă instalaţii medicale, instru­mente sanitare şi medicamente. In aceeaşi zi, la Fabrica „Adesgo" firma italiană „Cimat‘ a inaugurat o expoziţie do­i ma­şini de tricotat ciorapi în cadrul căreia zilnic se organizează pen­tru specialişti demonstraţii practice. ♦ • DR. MARIN DUMITRU, de la Centrul de reum­atologie din Bucureşti, a obţinut pre­miul I la ediţia 1968 a Concursu­lui internaţional de reumatolo­gie organizat de Societatea „Terme" din Salsomaggiore’— Italia. ANUL XXIV, SERIA II, NR. 1023 renume. Astăzi, lumea universitară a României reintră în amfi­teatre. Se semnează, astfel, actul de naştere al unui nou an universitar, marcînd, firesc, o nouă treaptă, în urcuşul pe care-l face şcoala superioară românească pe dru­­­­mul continuei sale perfecţionări — de structură şi de conţinut — al dobîndirii şi consolidării unui prestigios !­ GENEROZITATEA ŞCOLII SUPERIOARE Interviu cu prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului învăţămintului REP : Vă rugăm, tovarăşe ministru, să înfăţişaţi cititoru­lui nostru coordonatele anului universitar pe care-l inau­gurăm. Prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU­­ Sîntem obişnuiţi să înregistrăm an de an progresele învăţămîntului nostru superior, dinamica dezvoltării lui în pas cu cerinţele, con­­temporaneităţii şi, paralel, să consemnăm îmbogăţirea­ con­diţiilor materiale pe care statul nostru le pune la îndemîna (Continuare in pag. a IlI-a) — Intrucit cunoaşteţi bine lumea universitară v-am ruga, tovarăşe Angelescu, să ne spuneţi cu ce stare de spirit încep studenţii, după părerea dv., acest nou an de studii ? — întrebarea pe care mi-o puneţi cere, în esenţă, o defi­nire a studenţimii noastre prin ceea ce are ea mai caracte­ristic, esenţial. Ei bine, poate mai mult ca oricînd, anul acesta am sentimentul că spiritul ei — optimist, angajat, plin de devoţiune şi înaripat de idealuri care cer energii de împlinire imediată — se confundă cu spiritul dinamic, per­(Continuare in pag. a lll-a) Noile tractoare „U-400“ ie­şind pe poarta uzinelor „Tractorul“-Braşov Foto: AGERPRES in RESPONSABILITATE­A STUDENTULUI Interviu cu MIRCEA ANGELESCU, secretar al C.C. al­­C.I .L, preşedintele Consiliului U.A.S.R. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 6 PAGINI — 30 BANI MARŢI 1 OCTOMBRIE 1968 La Londra, pe Ox­ford Street, există un magazin de discuri care sugerează inte­riorul unui autobuz. Este un joc de mare trecere şi mare vîn­­zare, cu un public special, ca comparti­mente din care răzbat sunetele cele mai diverse. Pe bănci, ca acele ce te duc cină în Dudeşti sau în Bucureştii Noi, poţi să asculţi pe Piaf sau Simfonia a IX-a, într-un balon cacofonic de cel mai divers gust. La el, la acel autobuz mu­zical mă gîndesc cu nostalgie ori de cite ori aud frînele auto­buzelor noastre ce se opresc ca pe front sub ferestre. Trebuie să recu­­nosc că există o plă-* cere aventuroasă de a şofa, de a merge repede, de a lua curbele pe două roti ca la raliu. Poate in­tre pasagerii celor ce folosesc linia 33 sau 47 călătoresc şi vete­rani ai automobilis­mului, poate motoa­rele încinse oferă delicii celor ce nu posedă maşini pro­prii, dar parcă prea se abuzează de răb­darea noastră. De la 4 de dimineaţa şi pină la 1 noaptea, asta după ce am desfiinţat nevinova­tul sgomot de clac­­son, cauciucurile ne calcă pe şira spină­rii. Deliberat sau nu, la întrecere cu mo­toretele Carpaţi, cele mai sgomotoase la­­tirimente de tortură modernă, sîntem în­cercaţi într-un exa­men interminabil al nervilor. Parcă exis­tă o dispoziţie ca ve­hiculelor pe două roţi să l1 se pună o tobă amortizoare. Nu bag de seamă că a­­cest paragraf se res­pectă. Cînd o Skoda roşie are în faţă un biet şi umil ciclist şoferul este apucat de o streche a elicei care rage şi-şi dă duhul în nările noas­tre flămînde de ceea ce a mai rămas din­­tr-un aer cit de cit nepom­at. Se arată ciorchinii de călă­ AUTOBUZUL MUZICAL de EUGEN BARBU tori şi se pune frîna. Nici dacă s-ar surpa Turnul Babei nu s-ar auzi ceva mai îngro­zitor. Ţipete de şeni­le, fiare ce fac un asurzitor efort de a fi stăpînite, o simfo­nie de scrîşnete su­­gerînd Infernul, etc., etc. Este vorba mai cu­­rînd de un dispreţ pentru omul de pe stradă, un dispreţ păgubitor ce trebuie înfierat cu violenţă. Psihologia şoferilor de cursă lungă este cunoscută. Un com­plex fatal de înălţi­me şi de caroserie mai solidă aruncă u­­neori sub roţi cetă­ţeni nevinovaţi aflaţi în plimbări paşnice. Firile mai visătoare se trezesc cu aceste Infernale alcătuiri de metal pe trotuar şi dacă nu ajung la ci­mitir trec oricum pe la Urgenţă. Cunosc ore de delir auto. (Continuare în pag. a­­V-a) ÎN PAG. A 2-A: • Reluarea unei legende • MINIMOASELE „RUPERI" INTRE fiiND ȘI OCHI (cronica televiziunii) • Excursiile galante (cronica cinematografică) TOVARĂŞUL A PRIMIT PE ANDRÉ BETTENCOURT, MINISTRUL INDUSTRIEI AL FRANŢEI Luni după-amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit pe ministrul industriei al Franţei, André Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschi­derea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Poris, ambasado­rul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordia­lă, a asistat George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ministrului industriei al franţei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-a­miază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Fran­ţei. La primire a luat parte Va­­sile Gliga, adjunct al minis­trului afacerilor externe. A fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) .............mu...............................................................iii ln­secţia cazangerie a uzinei „Griviţa roşie“ Bucureşti Foto: O.­PLF.CAN „Am RECOLTE!“ In Capitală, in centrele ju­deţene şi in numeroase alte localităţi pregătirile pentru tradiţionala sărbătoare a „Zilei recoltei“ sunt în toi. La halele Obor, unde se va organiza cea mai mare expoziţie-tîrg de produse agricole din ţară, în cadrul căreia se vor desface zilnic circa 1 500 tone de le­gume şi fructe, meşterii ridică marele portal, amenajează aleile şi platourile de desfa­cere montează panourile ex­poziţiei ce va înfăţişa „Rea­lizările agriculturii coopera­tiste“. La sate, în ziua de 6 octom­brie se vor organiza expoziţii cu produse vegetale şi ani­male, precum şi din sectoarele anexă, care să ilustreze rezul­tatele bune obţinute de uni­tăţile agricole cooperatiste. Totodată, cooperaţia de con­sum va organiza tonete pentru vînzarea mărfurilor industriale de sezon, standuri de cărţi şi publicaţii. Un loc important îl vor ocupa activitățile cul­turale, artistice, sportive. . „Eroul” — luat dintr-un domeniu sau altul — este personajul care animă univer­sul adolescentului. In toate visurile, în toate aspiraţiile spre viitor, în proiectarea pro­priei personalităţi există un model, un om căruia tinerii doresc să-i semene, pe care ar vrea să-l întruchipeze. Intr-o ierarhie de valori bine stabilite, adolescenţii aleg pen­tru fiecare etapă a dezvoltării lor, un per­sonaj fie din filme, fie din literatură, fie din istorie cu care îşi găsesc sau îşi do­resc a avea trăsături comune, pe care să şi-l apropie de felul lor de a gindi, de a-şi modela caracterul. Filmele imprimă prefe­raţilor lor caracterul trecător al modei, literatura pe măsura informării din ce in ce mai bogate, a orizontului din ce in ce mai larg, oferă continuu modele de viaţă mai complexă, imitabile printr-un mai înalt grad de exigenţă. O admiraţie statornică, totdeauna la fel de entuziastă, la fel de emoţionantă rămîn personajele istorice care devin in lumea a­­dolescenţilor, puternicele şi adevăratele simboluri ale existenţei umane. Eroii de filme dispar, mor sau îşi devalorizează ca­lităţile, cei din literatură îşi suprapun des­tinul imaginar cu drumul real al vieţii şi nici un om matur nu mai discerne, la un moment dat, ce calităţi datorează modelu­lui sau literaturii şi ce calităţi şi-a cultivat singur. Istoria captează din cea mai fragedă vâr­­stă interesul tuturor. Se îmbină în pasiu­nea pentru istorie nu numai setea de aven­­tură a adolescenţilor, dorinţa de fapte mari, generoase, de dăruiri majore, ci şi senti­mentul cert al apartenenţei la un pămînt şi la un popor. Nu întotdeauna preferinţele pentru un mare om al istoriei patriei ur­mează scara de valori stabilite de vreme , legăturile afective se încheagă din nenumă­rate coordonate intime, din îmbinări selec­tive ale propriilor aspiraţii, cu faptele de glorie ale unuia sau altuia dintre eroii care populează istoria ţării. Nici o figură a istoriei patriei n-a stîrnit de 5 veacuri încoace, un ecou atit de pu­ternic şi de constant ca Ştefan cel Mare. O anchetă efectuată printre elevii claselor a XI-a de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, îl desemnează in proporţii de ma­să drept personajul asupra căruia se în­dreaptă nu numai totala admiraţie a ado­lescenţilor, dar şi dorinţa lor fierbinte de a-i semăna. Cunoscut nu numai ca erou legen-G­ALIN­A RADULESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next