Scînteia Tineretului, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6103-6127)
1969-01-29 / nr. 6125
La ANUL XXV, SERIA II, NR. 6125 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 29 IANUARIE 1969 DATELE SINTETICE ALE COMUNICATULUI CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STAT PE ANUL 7968 OGLINDĂ FIDELĂ A DINAMISMULUI ECONOMIEI NOASTRE In fiecare an, spre sfîrșitul lunii ianuarie, întregul nostru popor află prin intermediul organelor de specialitate datele definitive cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei naţionale în perioada precedentă şi de fiecare dată încercăm un sentiment de adîncă satisfacţie pentru că în fiecare an tabloul de ansamblu al economiei româneşti ni se înfăţişează mai luminos, mereu mai bogat în realizări. Bilanţul anului 1968 continuă — şi în acelaşi timp ridică la o cotă mai înaltă — această tradiţie, înscriindu-se pe aceleaşi coordonate generatoare de un robust optimism. Semnificaţiile sale ni se dezvăluie mai profund, proiectate pe fundalul efervescenţei muncii creatoare din toate domeniile de activitate, în care este angrenat întregul nostru popor, animat de dorinţa nobilă de a întâmpina marile evenimente ale anului — alegerile de deputaţi de la 2 Martie, jubileul celei de a 25-a aniversări a Eliberării patriei, cel de-al X-lea Congres al partidului — cu noi şi prestigioase realizări pe frontul edificării construcţiei socialiste, direcţionat cu clarviziune de al IX-lea Congres şi Conferinţa naţională a partidului. Descifrăm în entuziasmul şi abnegaţia care poporul înfăptuieşte obiectivele stabilite de congres, adeziunea sa deplină la politica internă şi externă a partidului, devenită propriul său program de muncă şi viaţă, îndeplinirea şi depăşirea cu succes a planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1968 confirmă încă o dată în mod elocvent, caracterul profund ştiinţific, realismul şi forţa de mobilizare a programului de dezvoltare a ţării elaborat în urmă cu aproape patru ani. Consemnăm deci că şi în cel de-al treilea an al cincinalului planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit şi depăşit de toate ministerele şi organizaţiile economice, că agricultura, cu toate condiţiile nefavorabile determinate de seceta ce a cuprins o mare parte a ţării, a furnizat o producţie care a satisfăcut nevoile de consum ale populaţiei, ale industriei şi alte nevoi ale economiei naţionale, că s-a realizat un volum de investiţii cu 11,1 la sută mai mare decât în anul precedent, că s-au intensificat şi diversificat relaţiile economice externe, a crescut eficienţa economică şi s-au obţinut noi realizări în ridicarea nivelului de trai al poporului anului cincinal, anul 1968 conservă, consolidează şi dezvoltă trăsături proprii şi perioadelor precedente, devenite caracteristici esenţiale ale economiei româneşti. Remarcăm, mai întâi, menţinerea acelui ritm înalt de dezvoltare şi creştere a producţiei care plasează de mulţi ani România în rîndul statelor cu cea mai dinamică economie din lume. Produsul social total a crescut cu 7,5 la sută, venitul naţional cu 7 la sută, iar producţia globală industrială era la sfîrşitul anului 1968 cu 11,6 la sută mai mare decit în 1967. Numai la acest ultim indicator in primii trei ani ai cincinalului se înregistrează o creştere de 41,8 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,3 la sută, evident superior prevederilor planului cincinal (10,7 la sută) pentru această perioadă. Economia românească păstrează şi consolidează, în continuare, atributele unei economii moderne, căci producţia mijloacelor de producţie, de care depinde reluarea pe o scară mereu lărgită a reproducţiei sociale, a crescut în acelaşi interval de timp, în medie cu 13,5 la sută, asigurîndu-se, pe această bază, depăşirea faţă cu Verigă importantă a pia (Continuare în pag. a II-a) Vechi de secole, contemporan cu „bădica Traian“, „pluguşorul“ a însoţit zeci de generaţii urîndu-le în ultima zi a lunii decembrie un An Nou îmbelşugat şi fericire. Pe lingă funcţia estetică şi de divertisment, „pluguşorul“ mai are un rost pe care l-aş numi funcţional. Observaţii pline de umor, pigmentate cu aluzii acide, cu înţepături satirice la adresa unor tare morale, îi conferă şi tiltrol pedagogic emanînd din acel cod nescris al înţelepciunii populare. De aici rezidă, poate, viabilitatea şi longevitatea obiceiului. Ediţia ’68 a „pluguşorului" din Horezu, transmis prin 2 348 difuzoare, în oraş şi în cele şase sate aparţinătoare, a făcut şi doctorului Ion Dăneţiu o „cîntare“ : „Haideţi măi colindători, / Hai să mergem pînă-n zori / Prin spitaluri de copii / Să vedem de-i găsim vii. / Căci în anul ce trecu / Mortalitatea crescu / Vreo 86 muriră / Din a doctorului vină / Dăneţiu bate-i vina...“ După trei zile, o foaie volantă afişată în oraş pe zidurile unor instituţii reia tema, calificîndu-l incompetent pe medic, încheindu-se cu întrebarea : „Nu cumva trebuie salvat medicul în primul rînd ?“. 2 Acuzaţii grave. Cine, unde şi cum poate accepta azi un asemenea coeficient de mortalitate infantilă ? Care medic poate fi atît de iresponsabil, de inuman ? Medicul pediatru proteguieşte zămislirea vieţii, ocroteşte armonioasa dezvoltare a copilului. Acest important rol social este ignorat la Horezu ? „O dezinnformare publică — ne scrie doctorul Dăneţiu — deoarece din actele statistice rezultă că în cursul anului 1968 au decedat 41 de copii. Reaua intenţie a autorilor se deduce şi din faptul că-mi impută mie 86 de decese — cifră, deci, nereală — deşi sunt încadrat şi răspund de secţia de pediatrie numai de la 4 noiembrie, ori, de atunci şi pînă la sfîrşitul anului s-au înregistrat numai 6 decese. Sunt cu totul dezarmat, îmi pun întrebarea dacă rostul meu este să rămân în această unitate. Dacă eu mai sunt cel care mă ştiam“. Astfel începe criza de încredere a doctorului Ion Dăneţiu. 3 Care este realitatea ? Cercetarea acestui caz ne-a obligat să stăm de vorbă cu zeci de oameni. Astfel, se confirmă : 1) In urma deciziei Ministerului Sănătăţii dr. Ion Dăneţiu, absolvent al Facultăţii de pediatrie (media 9,33) seria 1966, a fost repartizat la spitalul unificat Horezu, secţia pediatrie, cu data 1 noiembrie 1968. 2) In două luni, cit a funcţionat ca pediatru I. Dăneţiu, s-au înregistrat 6 decese (la 288 internări). 3) Statistica anului 1968 indică 41 de decese în secţia pediatrie (18 din primele ore de la internare). 4 Cine este doctorul Dăneţiu ?. — Un bun pediatru Foarte bine pregătit, conştiincios. Avem libere în scheme 6 posturi de medici pediatri pentru spital şi policlinică. Doctorul Dăneţiu reuşeşte să facă faţă singur, declară dr. Gh. Bălan, directorul spitalului unificat Horezu. — Excelent medic, cu dragoste pentru meserie, bine intenţionat, în două luni a organizat secţia, a creat un aparat de urgenţă, aplică tratamente noi, verificate, pune multă pasiune în ceea ce face — afirmă dr. M. Mazilu, şeful secţiei pediatrie, spitalul Rm. Vîlcea, responsabil cu problemele de pediatrie în judeţul Vîlcea. După 6 ani de stagiatură, externat şi internat, la Spitalul de copii „Gr. Alexandrescu“ Bucureşti, prof. dr. doc. D. Vereanu, îi face următoarea caracterizare (fragment) : „Ataşamentul pentru bolnavi, devotamentul arătat în îngrijirea bolnavilor gravi au fost apreciate în mod deosebit de către colegii din clinică şi de către conducerea clinicii. In procesul de instruire profesională, curiozitatea ştiinţifică de care a dat dovadă încă din timpul stagiului de externat, s-au concretizat prin prezentarea şi publicarea a 5 lucrări. Una premiată pe ţară (...) Avînd o foarte bună pregătire profesională, putere de muncă, disciplinat şi înzestrat cu spirit de cercetare ştiinţifică, dr. Dăneţiu Ion este un cadru cu mari perspective şi noi regretăm faptul că nu am avut posibilitatea să-l reţinem în clinică“. 5 Aşadar, acesta este omul. Şi iată ce-i urează „pluguşorul“ horezean ! „Iţi dorim, Iohanes frate (nici numele nu-i este cunoscut) / VIORICA DIACONESCU (Continuare In pag. a TV-a) CRIZA DE ÎNCREDERE A DOCTORULUI DĂNEŢIU ORGANIZAŢIILE U.T.C. - INIŢIATOARELE UNOR INTERESANTE ACŢIUNI . Acţiunile iniţiate de organizaţiile U.T.C. în campania electorală cunosc o tot mai mare amploare. Teste tot se simte efervescenţa creată de însemnatul eveniment pe care popoml nostru îl va sărbători la 2 Martie. Pe agenda electorală a comitetelor judeţene U.T.C. sunt înscrise tot mai multe manifestări închinate alegerilor. Zilnic ne sosesc la redacţie veşti de la corespondenţii ziarului nostru, activişti ai U.T.C., corespondenţi voluntari, care ne relatează despre aceste acţiuni. • UN VAST program de activităţi politice şi culturale, ne informează telefonic corespondentul nostru V. RAVESCU, se desfăşoară în aceste zile în judeţul Vîlcea. Pentru tinerii care votează pentru prima oară s-au organizat întîlniri cu candidaţi (Continuare în pag. a V-a) fi DINAMICAT SOCIAL TOTAL . In întîmpinarea alegerilor de PERMANENTA TNTMT TTNERE de SUTU ANDRAS Nu de mult am sărbătorit la Palatul culturii din Tg. Mureş, pe maestrul scrisului, pe creatorul în vîrsta de 85 de ani şi totodată am citit articolul de lege din Buletinul oficial . Se conferă ordinul „Meritul cultural" clasa I tovarăşului Kós Károly. Cînd rosteam cuvintele amintirii, timpul s-a aşezat pe umerii noştri, timpul care nu mai este de sine stătător datorită poetului care spune că noi l-am adus cu noi , noi, generaţiile care ne succedăm în inimi şi fiinţă şi faptele cărora numitorul comun este varietatea strădaniilor personale. Acum aproape un sfert de veac, la 18 ani, am participat la alegerile în care unul dintre candidaţii M.A.N. era (Continuare în pag. a V-a) Înălţimi ale rafinăriei din oraşul „Gheorghe Gheorghiu—Dej“ ÎN PAG.A 3-A: Dimensiuni contemporane în: PEISAJUL UNIVERSITAR ROMÂNESC Lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, primsecretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A., Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, judeţul Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinanu, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Fetrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, judeţul Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute in dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor agricole de producţie* Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ★ In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor, statutare de organizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie. Plenara a adoptat o hotărîre privind îmbunătăţirea ac- tivităţii de îndrumare a cooperativelor agricole şi asigurarea condiţiilor pentru rea-a lizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic şi multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producţiei vegetale şi animale şi să asigure punerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea (Continuare in pag. a II-a) In preajma Conferinţei naţionale a cadrelor didactice a CELOR 182000 acad. EUGEN RĂDULESCU Corpul nostru profesoral va trăi peste cîteva zile un moment deosebit de însemnat pentru viaţa şi activitatea sa : desfăşurarea Conferinţei Naţionale a personalului didactic. In principal, Conferinţa va dezbate Statutul cadrelor didactice, al cărui proiect a fost supus discuţiei cu cîteva luni în urmă. Mă gîndesc cit de mare este cinstirea de care ne bucurăm noi, dascălii ţării, în ochii societăţii. Şi cînd spun cinstirea dascălilor, am în vedere şcoala în ansamblu, împreună cu care noi formăm principalul „factor de cultură şi izvor de civilizaţie“, cum a definit Congresul al IX- lea al partidului şcoala românească. Suntem detaşamentul cel mai numeros de intelectuali, în acelaşi timp, activitatea noastră este cunoscută întregii societăţi. Pentru că, într-un fel sau altul, fiecare membru al societăţii noastre se bucură de binefacerile învăţămîntului. Nu spun nici o noutate, e la îndemîna oricui să constate că şcoala românească cunoaşte o dezvoltare fără precedent în istoria acestui popor însetat de cultură. Personal, în calitate de profesor particip de mai bine de două decenii la înfăptuirea acestei dezvoltări care urmează, în principal, două direcţii : cuprinderea pe toate treptele învăţăturii a tinerei generaţii, efect al largului democratism al învăţămîntului nostru şi profilarea sa după nevoile economiei şi culturii socialiste, ceea ce înseamnă asigurarea unui caracter ştiinţific şi totodată, modern procesului de învăţămînt la toate nivelele. Totul — tabloul optimist al mersului şcolii, preţuirea de care ne bucurăm — ne creează infinite obligaţii profesionale şi morale. Şi mi se pare o chestiune de conştiinţă — conştiinţă comunistă — să răspundem comandamentelor sociale ale profesiunii noastre. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sintetiza, de „Ziua învăţătorului", obligaţiile noastre de dascăli: „Dumneavoastră Învăţătorilor, profesorilor din învăţămîntul de toate gradele vă revin sarcini măreţe. Aveţi o misiune nobilă — aceea de a ajuta pe copii, tineretul patriei noastre să-şi însuşească cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii, să se pregătească pentru ca mîine, în orice loc de activitate, să-şi poată aduce contribuţia activă, calificată la desăvîrşirea orînduirii noastre socialiste, la crearea condiţiilor pentru făurirea treptată a societăţii comuniste în România". Odată cu îndrumările de preţ pe care le primim pentru activitatea noastră de fiecare zi, partidul ne creează şi cadrul adecvat de a realiza în şcoală şi facultate formarea generaţiilor de tineri ce ne sunt încredinţate. Nu e nevoie să facem apel la statistici şi fapte prea îndepărtate ; mă gîndesc numai la ce a însemnat pentru învăţămînt şi, implicit, pentru profesori, anul 1988. Anul şcolar şi universitar 1968- 1969 a debutat sub cele mai bune auspicii. Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea învăţămîntului şi noua Lege a învăţămîntului care stă la temelia desfăşurării întregii activităţi a şcolii de toate gradele, elaborate pe baza sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului constituie o sinteză a prezentului şi viitorului şcolii româneşti. încercăm un sentiment de mîndrie că, astăzi, prin generalizarea învăţămîntului obligatoriu de zece ani, ca şi prin toate perfecţionările care au fost aduse procesului instructiv-educativ, ţara noastră se numără în riodul ţărilor cu un nivel ridicat al învăţămîntului pe toate treptele sale. Acest sentiment de mîndrie se concretizează intr-o mai mare angajare a dascălului în slujba şcolii, căci, în ultimă instanţă, valoarea unei şcoli poartă pecetea valorii corpului său profesoral. Aprecierea nu-mi aparţine, ne onorează cu ea însuşi partidul, şi o găsim încă o dată consemnată în Salutul adresat de conducerea de partid şi de stat cadrelor didactice și elevilor la (Continuare in pag. a IV-a)