Scînteia Tineretului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6180-6205)

1969-04-01 / nr. 6180

Pag. 2 S­e întimplă uneori ca bu­nele intenţii ale realizato­rilor de la Studioul ele televiziune, concretizate în emisiuni de calitate, să vină totuşi în contradicţie cu circum­­stanțele speciale ale timpului în care ele sunt difuzate. Iată, bu­năoară săptămîna care a trecut. O săptămână ele „suspense" s-ar zice, trecînd în revist­ă emoţiile, de sursă şi intensitate diferite, pe care le-am trăit în faţa­­ j­­cului ecran. Justifică acest cali­ficativ tensiunea care a caracte­rizat numeroasele transmisii sportive la care am participat „în direct“, febra incertitudinii care a plutit pînă în ultima clipă asupra rezultatului final al fes­tivalului ,,Eurovision“ de la Madrid neliniştea şi curiozita­tea cu care am privit desfăşu­rarea anchetei de tip poliţist în filmul „Marie Octobre“, nesigu­ranţa provocată, de desfăşurarea b­un­evizibilă a acţiunii din fil­mul serial ..Bonanza“ de sîm­bătă ceara , o săptămînă agitată, a­rătuită, intenţionat sau nu, de principiile participării intense a telespectatorului la fapte, spectacole şi evenimente desfăşurate la temperatură înaltă. Nu şi-ar avea deci justificare nemulţumirea noastră, de n-ar fi tocmai acele circumstanţe speciale, de care aminteam la începutul cronicii , anume, pe­rioada de vacanţă şcolară. Ne-am fi aşteptat, cum era şi firesc, să fie difuzate acum, in perioada de recreaţie a elevilor, emisiuni anume realizate pentru ei, variate şi bogate în conţinut, ocupînd un loc însemnat în pro­gramul fiecărei zile, oferind o recompensă originală a televi­ziunii după un trimestru de în­văţătură. Spre regretul nostru, au avut şi acum prioritate obiş­nuitele ore de consultaţii, altfel foarte utile, necesare însă în­­tr-o pondere revizuită într-o pe­rioadă de relaxare şi refacere a forţelor. Să fim sinceri : putem pretinde unui elev aflat în va­canţă efortul suplimentar de a urmări, tocmai acum, lecţiile de consultaţii ! Am fi preferat, în locul unei suprasolicitări ner­voase, emisiuni inspirate din fapte și evenimente familiare universului adolescentin, apro­piate de sfera de preocupări a tineretului școlar. Aproape prin nimic reprezen­tativă pentru această de loc ne­însemnată categorie de telespec­tatori, săptămînă T.V. i-a oferit o recompensă de ultimă oră, proiectînd în cadrul „teleenci­­clopediei“, o excepţional de in­teresantă peliculă documentară inspirată din viaţa tineretului „hippie“. Am participat astfel ca martori oculari la modul de viaţă halucinant al unui tineret­ul dezamăgit în speranţele şi aspi- fi­caţiile sale, negăsind alt mijloc ■ de protest decit refugiul într-o­­ lume — vai, imaginară! — , aceea a halucinogenelor. Am­­ văzut priviri inteligente si vii aburindu-se sub efectul stupefi- ■ antelor, am văzut transa conşti- t­ent provocată cu ajutorul pasti-­­ lelor de marijuana, am văzut ■ adolescenţi blazaţi, imbătrîniţi , prematur, resemnaţi si abulici. M Ni s-a prezentat, cu un excelent­ul comentariu semnat de Eugen Mândrie, fata dezolantă a unui ■ fenomen de semnificativă psiho-­­ logie socială. Ar fi prea uşor să repudiem fenomenul în nu­­­­mele bunului simţ, a-1 nega fără fl a-i cunoaşte resorturile intime. fl Se cuvine a deplînge gestul tra- * gic al unui tineret care se re­­fuză prezentului dezamăgitor şi I golit de speranţe, preferind o fl lume imaginară, a visului in- fl conştient. Poate mai mult decit aminti- I rea unui rezultat sportiv, al­­ unui film sau al unui spectacol­­ de teatru ni s-a păstrat în me­morie imaginea cutremurătoare fi a unei adolescente ofilite, ima- I ginea tristă a unui tineret bol- “ nav de a nu putea trăi. a PETRE RADU CONTRA TIMP „ASUL DE TREFLA“ DIM­BATISTE L-am văzut pe machetă, înalt de 85 de metri, avînd 24 de nivele. Intercontinental Hotel reprezintă o ingenioasă rezol­vare urbanistică a inginerilor şi proiectanţilor noştri, fiind cea mai înaltă clădire civilă din Sud-Estul Europei unde gradul de seismicitate este 8. Construcţia, în formă de treflă, a venit în sprijinul ideii — holuri cit mai scurte, ca­mere­­cit mai luminoase, 444 de apartamente cu aer condiţionat, hotelul fiind prima construcţie din Hal­ă climatizată integral. Dispunînd de finisări de cea mai bună calitate, colosul de oţel, beton şi sticlă va fi la ni­velul realizărilor mondiale. Camerele sunt în aşa fel îm­binate incit se pot cupla două sau trei formînd un singur a­partament. O serie de baruri mici şi cîteva săli pentru re­cepţii sau mese ocazionale vor sta la dispoziţia oaspeţilor în afară de marile săli de recepţie de la etajul I. Şi, cum toate capitalele îşi construiesc restau­rante panoramice la înălţimi considerabile, etajul 20 al vii­torului hotel este ocupat de un mare restaurant. Accesul în ho­ltei se face cu patru lifturi de mare capacitate şi viteză am­plasate în centrul treflei în timp ce două scări de serviciu şi două lifturi vor sta la dis­poziţia personalului hotelier. Hotelul trebuie să fie predat la cheie în semestrul al II-lea al anului 1970, o dată cu Teatrul Naţional. Constructorii s-au gân­­dit să-i scurteze termenul de predare cu trei luni. ST. GANESCU CONCURSUL CULTURAL ARTISTIC AL ELEVILOR ..Români şi maghiari, în­frăţiţi la vîrsta adolescenţei, închinăm celei de a 25-a ani­versări a eliberării patriei noastre cîntecul, jocul şi voia bună de pe văile Mu­reşului, Oltului, Tîrnavei şi­­ Gorundului“, a spus pere­chea de tineri în cuvîntul de deschidere al Concursului cultural-artistic al elevilor din judeţul Harghita. Pe sce­na casei de cultură din Miercurea Ciuc in sala de spectacole arhiplină, peste 1 000 de elevi de la 24 de şcoli — licee, şcoli profe­­sionale şi de specializare, post-liceale — şi-au măsurat măiestria artistică la faza judeţeană. Interpreţi ai cîntecelor de masă din Miercurea Ciuc, Topliţa, Odorheiul Secuiesc, Ditrâu, actori amatori din Subcetate sau­­Joseni, forma­ţii de dansuri populare ro­mâneşti şi secuieşti din To­pl­iţa, Cristurul secuiesc, Gorund, şi Dăneşti, orches­tre de muzică populară şi uşoară — majoritatea ale elevilor din şcolile profesio­nale ■— solişti vocali şi reci­tatori au adus în faţa spec­tatorilor nota specifică a ti­nereţii entuziaste. C. POGACEANU Cine avizează ,,Ce n-a văzut Parisul"? Am poposit timp de cîteva ore în barul de noapte de la Continental. M-a atras mai mult afişul care, promiţător, anunţa cu litere mari, senza­ţionalul „Ce n-a văzut Pari­sul“ — „spectacol varieté“ în care, în afara numerelor a­­tractive de music-hall, de dansuri plastice şi acrobatice ale corpului de balet Conti­nental, putem vedea pe „Dia­na cu numere senzaţionale de music-hall“. Surpriza am în­­tîlnit-o chiar de la intrare , biletele tipărite şi aprobate costau 15 lei. Dar preţul mo­dificat cu pasta, apare de 20 lei. In fine, ajung în sală şi... aştept programul. Muzica (or­chestra Petre Magdin), puţin răguşită, execută cîteva me­lodii. Se anunţă „senzaţionale­le“ numere executate de corpul de balet Continental care însă nu au fost deloc senzaţionale. Pe programele tipărite şi aşezate discret pe mese, era înfăţişată o baleri­nă înveşmîntată în cow-boy care nu a apărut în program, cum n-a apărut nici Diana pînă cînd orchestra a încheiat programul. Atunci m-am lă­murit şi care este cheia afişu­lui. Parisul n-ar fi primit un asemenea spectacol încît, pe bună dreptate, noi punem în­trebarea : cine a avizat — și pe ce criterii — „Ce n-a vă­zut Parisul“ ? S. G. Un apel la care nu s-a primit răspuns La Rădăuţi, undeva pe o stradă, trăieşte moş Colibaba Constantin. Bătrînul e cunos­cut ca ceramist în partea de nord a Moldovei. Expoziţiile deschise cu lucrările sale la Suceava în anul trecut şi cea „permanentă“ de la Rădăuţi s-au bucurat de un succes deosebit. Poate nu este lipsită de semnificaţie, pasiu­nea cu care bătrînul Coliba­ca învaţă arta ceramicii pe cei doi nepoţi ai săi Florin şi Marcel din clasele a VI. Bă­trînul şi-a exprimat dorinţa să transmită această pasiune şi altor tineri. Ar fi bine ca a­­cestui apel să-i răspundă, în primul rând, comitetul munici­pal al U.T.C. Rădăuţi. V. MOCANU Sîmbătă noaptea la cabana „Poiana Iz­voarelor“ s-a desfă­şurat Festivalul mon­tan al ghizilor do­tat cu premiul „Ţapul de aur“ — organizat de Comisia de tu­rism a Centrului U­­niversitar în colabo­rare cu O. N. T. Carpaţi. Sala, or­nată festiv, îşi aştep­ta oaspeţii — ghizii de munte ai Centru­lui Universitar Bucu­reşti. Scopul întîlni­­rii : un reuşit schimb de experienţă intitu­lat cum organizăm cu turiştii o scară de cabană. Rind pe rînd,­ au trecut prin faţa ju­riului aproape jumă­tate din cei 80 de ghizi ai Centrului Universitar, fiecare aducînd ceva nou — o scenetă, o poezie, un dans şi, mai ales, cîntece. Şi, pentru că ne aflam printre ghizii de munte, Cîntecele care au fascinat sala au fost rodlerele. După ce au fost in­­mînate premii celor mai buni ghizi din partea U.A.S.R.-ului. Marele premiu „Ţa­pul de aur“ a fost cucerit de Ovidiu Liboiu — „Ţapul de argint“ a fost cîştigat de Vulcan Elena şi Sica Gavrizi. Termi­nat o dată cu ivirea zorilor, festivalul a fost la... înălţime (cota 1 440 m), par­ticipanţii asigurîn­­du-ne că pînă la a treia ediţie a aces­tui festival aceeaşi atmosferă de vese­lie o putem întîlni în toate excursiile organizate de ei. G. ȘTEFAN In fotografia de mai sus : Cîştigătorul ce­lui de-al doilea festi­val montan „Ţapul de aur“ FESTIVALUL MONTAN AL GHIZILOR PENTRU TIMPUL DV. Cinema RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT rulează la Favorit (orele 18 ; spectacol festiv — restul săp­­tămînii cinematograful va ru­la cu următoarele ore : 10 ; 13,45 ; 17 ; 10,45) , Republica (orele 9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15). RISCURILE MESERIEI rulează la Luceafărul (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 20,45); Festival (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). pf. PLAJELE LUMII rulează la București (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). LA EST DE EDEN rulează la Victoria (orele 8,30 ; 11 ; 13,30 , 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Melo­dia (orele 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45) ; Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 , 16 ; 18,15 ; 20,30). OA­MENI ÎMPIETRIȚI rulează la Central (orele 12 ; 18,15). UN BARBAT ȘI O FEMEIE (orele 10 ; 14,15 ; 16,30 ; 20,45). PE TEREN PROPRIU rulează la Lumina (o­rel( 8,30—16,30 in continuare; 18,45 ; 20,45). MICUL FUGAR ru­lează la Doina (orele 9 , 11 ; 13. PIANELE MECANICE orele 16 ; 18;15 ; 20,30). DRUMURI rulează la Union (orele 15,30 ; 18 • 20,30). TO­TUL PENTRU RIS rulează la Timpuri Noi (orele 9—21). TATA DE FAMILIE rulează la Feroviar (orele 8 - 12,15 în continuare ; 14 30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15) . Excelsior (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) , Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) , Modern (o­rele 9,39 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45). PAȘA rulează la Grivița (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18,15 ; 20,30) , Miorița (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30), FREDY, LOVEȘTE TU INŢII rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45 ; 20). SECRET rulea­ză’ la­­Buzeşti (orele 15,30 ; 19). BUNA ZIUA CONTESA rulează la Dacia (orele 8,30—15,30 în conti­nuare ; 18 ; 20,30 ; UN OM PENTRU ETERNITATE rulează la Bucegi (orele 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30). MARELE ŞARPE rulează la Unirea (orele 15 , 17) ; HAMLET (orele 19); COLUMNA rulează la Lira (orele 15,30 ; 19); ROLLS-ROYCE-UL GALBEN rulează la Drumul Sării (orele 15 ; 17,30 ; 20) ; Tomis (orele 9 — 15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30). UN DELICT APROAPE PERFECT rulează la Ferentari (orele 15,30­­, 18 ; 20,30); RIO BRAVO rulează la Giulești (orele 15,30 ; 19) ; Volga (orele 8.30 — 17 în continuare ; 20.30) . ASTA SEARA MA­GISTREZ rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 18) ; REPUBLICA SKID (orele 20.30) .EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN rulează la Pacea (o­rei( 15,45 ; 18 ; 20,15) ; Vitan (orele 15,30 ; 18). PENTRU INCA PUTINI DOLARI rulează la Floreasca (o­rel( 11,15 ; 13,45 ; 16 ; 16,15 ; 20,30) ; Aurora (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Arta (orele 9,15— 13,30 în continuare , 18 ; 18,15 ; 20,30) . JUDOKA AGENT SECRET rulează la Viitorul (orele 15,30 ; 18. ULTIMA NOAPTE A COPILĂ­RIEI orele 20,30). FELDMAREŞA­­LA rulează la Moşilor (orele 15,30 ; 18. ACUZATUL orele 20,30). PRO­FESIONIȘTII rulează la Popu­lar (orele 15,30 — 18. PRIM­A ZI DE LIBERTATE ora 20,30). PEN­SIUNE PENTRU HOLTEI rulează la Munca (orele 16 , 18 ; GUSTUL MIERII ora 20). OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY WALACE rulează la Flacăra (orele 18 , 20,30. PAGINI DIN KUMERO( orele 15,30). OPERAȚIUNEA SAN GENNARO rulează la Rahova (o­rele 15,30 ; 18. FIDELITATE orele 20,30). PIANELE MECANICE ru­lează la Progresul (orele 15,30 ; 18). MAGAZINUL DE PE STRA­DA MARE ora 20,30). PRINȚESA rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). APOI S-A NĂSCUT LEGENDA rulează la Cosmos (o­rele 15,30 ; 18 ; 20,15). T teatre MARȚI 1 APRILIE 1969 Opera Română FAUST, ora 19,30 ; Teatrul Național „I. L. Ca­­ragiale" (Sala Comedia) IDIOTUL, ora 19,30 ; (Sala Studio) TRA­VESTI, ora 19,30 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu­­reanu) „D-ALE CARNAVALU­LUI", ora 20 ; (Sala Studio) PHO­TO FINISH, ora 20 ; Teatrul de Comedie CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA, ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) VI­JELIE IN CRENGILE DE SASSA­FRAS, ora 19,30 ; Sala Studio „E­­NIGMATICA DOAMNA „M", ora 20 ; FEDRA, ora 15 ; Teatrul Giu­leşti CURSA DE ŞOARECI, ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ PO­VESTE NETERMINATĂ, ora 10 ; EGMONT, ora 16 ; Studioul I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ GAR­DEROBIERELE, VIN SOLDAŢII, EXISTĂ NERVI, ora 19,30 ; Teatrul „Ţăndărică" (Calea Victo­riei) ŞORICELUL ŞI PĂPUŞA, (Sala str. Academiei) „PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 10 ; Teatrul Satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy) CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO, ora 19,30 ; Sala din Calea Victoriei „FEMEI, FEMEI, FE­MEI, ora 19,30 ; Teatrul de Estra­dă „I. Vasilescu“ DE LA BACH LA TOM IONES, ora 20 : Circul de Stat „CIRCUL „ORION“ (R. P. Bulgaria), orele 16, 19,30. MARŢI 1 APRILIE 1969 • 17,30 — Telex TV. « 17,35 — Pentru elevi : Consultaţii la lim­ba română (clasa a Xll-a). Tema : Direcţii în dezvoltarea romanului din perioada interbelică. Prezintă prof. dr. docent Al. Firu • 18,05 — Limba engleză. Lecţia a 52-a • 18,30 — Pentru copii : „TELEBO­­TANICUS“. Plante de apă. • 19,00 — Telejurnalul de seară. — Buletinul meteorologic • 19,30 — Tele-universitatea : „De la­­lu­netă la radiotelescop • 20,00 — Seară de teatru : „Hora domniţe­lor“ de Radu Stanca. Transmisie de la Teatrul Naţional din Cluj, Regia Ioan Taub. În distribuţie : Ştefan Sileanu, Octavian Cosmu­­ţă, Octavian Lăluţ, Dorel Vişan, Eugen Nagy, Lorian Stanca, Li­­liale Webter, Oltiea Munteanu, Mariana Popovici, Any Giurumia, Ana Maria Dominic, Theodora Mesanitiz, Ion Tudorică • 22,30 — Varietäte pe peliculă. In pro­gram : Richard Antony, Ileana Popovici, formaţia muzicală Swin­gle Singers, Roy Blair, Mirelle Mathieu • 22,45 — Telejurnalul de noapte • 23,00 — închiderea emisiunii. SCÂNTEIA TINERETULUI INIŢIATIVA ARE CUVINTUL Duminică seara, pe scena căminului cultural din Scor­­niceşti Olt, a debutat una din cele mai tinere şi valoroase formaţii artistice din judeţ — ansamblul folcloric din locali­tate. S-au bucurat de lumina rampei ii şi fete, desprinse din lada de zestre cu mirosul uscat de busuioc şi sulfină, împrumutate de la mame şi bunici, o dată cu cîntecul şi pasul legănat, colib­a a coborît din grindă pe pălăriile călu­şarilor, pe pinteni şi mărgele. Au fost cercetate tradiţiile locale şi din împrejurimi, au fost chemaţi la sfat bătrînii satului să-şi amintească vechi­le dansuri, bătrînele şi-au în­cercat încă o dată glasul ca în tinereţe reînviind prospeţi-0 PREMIERĂ ÎNCHINATĂ PROSPEŢIMII FOLCLORULUI mea cîntecelor de la clăci şi şezători. Şi-au înflorit toate acum, pe scena exuberantă şi frumoasă ca o constelaţie în ascensiune. „Salta“, „Frunza“, „Băluţa“, „Ciuleandra“, „Brîul pe 6“ — iată numai cîteva din cele peste 50 de jocuri locale tradiţionale care au încîntat ochiul spectatorului prin vioi­ciune, ritm şi dragoste de viaţă. A venit apoi rîndul „privi­ghetorilor“ Sabina Negrilă, Gherghina Istrăte, Viorica Ivan şi Ecaterina Onică. Spec­tacolul s-a încheiat în ritmul îndrăgit al ancestralului Că­luş, în interpretarea a două generaţii — de la 7 la 40 de ani. I. ANDREIŢA PROGNOZA METEOROLOGICA CUM VA FI LUNA APRILIE ? Aprilie era odată (pînă în anul trecut) luna corcoduşilor în­floriţi. Anul acesta, însă, aprilie se pare că vrea să ne păcălească. Despre aspectul climatic al acestei luni ne-a vorbit, cu probabili­tate, tov. LIDIA RAHAU, sef al sectorului previziunea timpului de lungă durată de la Institutul meteorologic central.­­ Care va fi starea vremii în luna aprilie ? „Ca să nu dezamăgim cititorii, precizez de la început că este vorba de o prognoză meteorologică ; asta înseamnă că o aprecie­re spaţială sau temporală a variabilităţii timpului nu poate fi de­cit probabilă, mai ales în previziunile de lungă durată. In prima săptămînă a lunii aprilie — cu toate că în zilele ur­mătoare se aşteaptă o creştere de temperatură de cîteva grade, aproape în toate regiunile ţării — nu va fi vorba de o încălzire puternică şi persistentă, de „o explozie de primăvară“, aşa cum se aşteaptă. Ameliorarea vremii va fi destul de pasageră, va pre­domina un cer mai mult noros. Vor mai cădea ploi slabe şi lo­cale mai ales in nordul ţării, iar in zonele de munte se vor sem­nala lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla în primele zile din vest și nord-vest, iar in a doua parte a intervalului din sectorul estic, ceea ce va aduce o coborîre sensibilă de temperatură. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra noaptea între —3 grade și +7 grade, iar cele mai ridicate temperaturi se vor înregistra ziua, între plus 5 grade şi plus 15 grade“. — In concluzie vom avea o primăvară mai firavă, ameţită de vînturi şi stropită de ploi, deşi am vrea ca această prognoză me­teorologică să nu se adeverească... I. M. A apărut: „Umărul leninist“ NR. 3/1969 DIN SUMAR : T. Marian — Dinamismul a­­griculturii socialiste ; Pagini din mişcarea revoluţionară a tineretului din România : C. Petculescu — Crearea organi­zaţiei revoluţionare de tine­ret din România — Uniunea Tineretului­­Comunist ; Con­sultaţii : N. S. Stănescu — Re­ticenţe crescînde faţă de „in­tegrarea“ economică suprana­ţional ; I. Erhan — Demo­craţia economică ; Metodica educaţiei ; P. Niţă — Forma­rea caracterului ; Sugestii pentru organizatori : Cr. Io­­nescu — Clubul tinerilor să­teni ; Cineclubul ; Activitatea U.T.C. în şcoli : I. Raţiu — Specificul activităţii utecişti­­lor din clasele VII—VIII ; A. Păun — 9 microinterviuri despre­­ informarea politică a elevilor. LA CLUBURILE TINERETULUI DIN BUCUREŞTI • Ateneul Tineretului (sectorul I) : Clubul de jazz „Bucureşti“ , „Tendinţele jazzului actual“, vor­beşte muzicologul Darryl Dayton (S.U.A.). Urmează filme de jazz cu Dizzie Gillespie şi Woody Herman. Cîntă sextetul Ştefan Berindei (ora 20) . • Universal-Club (sectorul III) : „Clubul tinerelor fete“ : Discuţie despre arta de a fi oas­pete (ora 18) ; • Clubul Elevilor (sectorul IV) : „Careul magic" : „Campionatul european de box văzut de arbitrul internaţional Victor Popescu“ (ora 19) ; • Teh­­nic-Club (sectorul V) : „România socialistă pe meridianele globului“ — jurnal vorbit (ora 16) ; Seară tehnică : „Progrese În domeniul construcţiei de maşini“, prezintă Ing. Sergiu Iliescu de la U.M.G.B. (ora 19) ; • Modern-Club (secto­rul VIII) : Cursul „Comori de artă populară“ : „Zona folclorică Vran­­cea“, vorbeşte muzeograful Gh. Stoica (ora 16,30). CASE DE CULTURA STUDENŢEŞTI CRAIOVA • Film artistic (Sala de spectacole, miercuri, ora 20), IAŞI • Compozitori ai secolului XX : Cristof Penderchi — prezin­tă asis. univ. V. Spătărelu (Clu­bul artelor, miercuri, ora 20). TIMIŞOARA « Studioul „Tha­lia“ prezintă trei piese într-un act : „Lumea în iniţiale", de Al. Mirodan ; „Carol“, de Slavomir Mrozeck ; „Dispariţia“, de Dumi­tru Solomon; „Piesa scurtă în dramaturgia contemporană" — discuţie condusă de scriitorul So­rin Titel (Sala de spectacole, miercuri, ora 20,30). CONCERTELE FILARMONICII „GEORGE ENESCU" IN PERIOADA 31 MARTIE — 6 APRILIE 1969 Miercuri 2 aprilie, ora 20 : Ate­neul Român — Concert dat de Orchestra de cameră din Cluj. Dirijor : MIRCEA CRISTESCU. Solist : STEFAN RUHA. In pro­gram : Vivaldi — Anotimpurile ; J. S. Bach — Concertul branden­burgic nr. 3 In Sol major ; Mo­zart — Serenada în Re major K. V. 525 (Eine Kleine Nachtmu­sik) ; C. Silvestri — Trei piese pentru orchestră de coarde. Joi 3 aprilie, ora 20 : Sala mică a Palatului — Recital de plan JOSE ANTONIO BEZZAN — Bra­zilia — In program • Mozart, Bee­thoven, Claudio Santoro, Camar­­go Guarnteri, H. Villa Lobos, Cho­pin, Paganini — Liszt. Vineri 4 aprilie, ora 20 . Sîmbă­tă 5 aprilie, ora 20 : Ateneul Ro­mân — Concert simfonic. Dirijor : JOSEF BELAUNDE (Peru). Solist: THIERRY DE BRUNHOFF (An­glia). In program : Malipiero — Pause del silenzio ; Ravel — Con­certul pentru pian şi orchestră în Sol major ; Brahms — Simfonia a H-a. Duminică 6 aprilie, ora XI: Ate­neul Român — Concertul orhes­trei Barbu Lăutaru pentru colec­tivul şcolii de ofiţeri M.A.I. Di­rijor : IONEL BUDIŞTEANU. So­lişti : Irina Loghin, Elena Merişo­­reanu, Vlad Dionisie, Emil Gavriş,­­ Benone sinulescu şi alţii. Duminică 6 aprilie,, orele 16:30, Ateneul Român — Concertul or­chestrei Barou Lăutaru. Dirijor : IONEL BUDIŞTEANU. Solişti : Irina I­ovhin, Elena Merişoreanu, Vlad Dionisie, Emil Gavriş, Be­none Sinulescu şi alţii. CARNET CINEMATOGRAFIC Renzo Rossellini — fiul cele­brului regizor italian Roberto Rossellini — ne oferă în docu­mentarul de lung metraj „Pe plajele lumii“, un tehnicolor jurnal de călătorie fără nici o ambiţie. Adică , pe ideea cu­prinsă în titlul filmului (dar cu o arie geografică mult redusă) înregistrează neutral cîteva ima­gini riverane din Japonia, Insu­la Borneo, Hong-Kong, Brazi­lia, Argentina, Franţa şi — bine­înţeles — Italia. „Rezultanta“ e doar o pelicu­lă cu o absenţă a virtuţilor pro­fesionale care ar deranja pînă şi orgoliul oricărui cineclubist. Nu există nici o „temă", nici măcar o încercare de a sonda medii sau de a reliefa contrastele unei realităţi în care, se ştie, toate evenimentele sînt senzaţionale. Ceea ce trezeşte cît de cît inte­resul spectatorului sînt secven­ţe disparate, bune pentru o ru­brică de curiozităţi într-o emi­siune de televiziune în culori. E vorba de „însămînţarea ar­tificială“ a stridiilor în Japonia, pentru producerea industrială a perlelor, de un dans prenupţial în Insula Borneo şi — cel mult — de un număr de cabaret pe motivul unui dans milenar din Asia de sud. In rest banalităţi, precum : o baie a gheişelor la poalele vul­canului Fujiama ; o idilă vulgari­zată — între un dansator de pro­fesie şi o vilegiaturistă — pe coasta argentiniană a Atlanticu­lui ; o trecere în revistă a mon­denităţilor „pleinairiste" în Por­­tofino, staţiunea milionarilor ita­lieni , un alt dans în maniera „rafinată“ a localurilor de noap­te din Cannes. Şi — în comentariu — o în­cercare de romanţios existenţia­lism pe tema omenească a uitării, pentru cîteva cadre, inexpresive filmic, realizate pe două din plajele celebre ale lumii: Mar del Plata şi Copacabana. Tot filmul e doar un prospect turistic fără atracţie, „umilit“ de acel virulent pamflet care a sur­prins o atroce faţă a lumii, „Mondo Cane“, realizat tot de un cineast italian, mult discuta­tul şi discutabilul Jacopetti. Vrînd să mulţumească toate gusturile, Renzo Rossellini a co­lecţionat şi poante satirice, care devin un fel de triste picante­rii. Nu lipseşte deci un număr de striptease ori un dans de ta­vernă (la Manila), cum nu lip­seşte nici — în final — o încer­care de poematic prin prezenta­rea unui ritual religios brazilian, o orgiastică mişcare în ritm de samba lingă luminările aprinse în jurul unei statui. Cum există o gradaţie şi a insuccesului, remarcăm absenţa oricărui ieftin şi violent senzaţio­nal şi realizarea filmului pe mă­sura aspiraţiilor realizatorilor lui. Undeva Teodor Mazilu a­­mintea de mediocritate nu nu­mai ca o stare de fapt ci şi ca o aspiraţie. In această categorie se înscrie şi colajul cinematogra­fic „Pe plajele lumii“... Printr-o lungă listă de docu­mentare, „la zi“ sau filme de montaj, achizitorii noştri au gă­sit de cuviinţă să aleagă tocmai această peliculă. Opţiunea publi­cului nostru pentru filme ca „A­­devărata faţă a fascismului“, „Mondo Cane“ , „Imperiul soa­relui", nu le-a spus nimic ? TUDOR STĂNESCU *) Pe plajele lumii — o pro*, ducţie a studiourilor italiene. I „DE TOATE PENTRU TOŢI T m m * 40 de ani de la moartea lui ION FONAGHI UN CURAJOS LUPTĂTOR COMUNIST Drumul străbătut de clasa muncitoare din România, de la formarea sa pînă la obţinerea victoriei în lupta cu forţele care o ţineau încătuşată, a fost un drum de necontenite şi aspre confruntări, un drum al luptei revoluţionare curajoase, pline de abnegaţie şi eroism. Din rîndu­­rile proletariatului s-au ridicat numeroşi luptători care şi-au închinat viaţa şi activitatea slu­jirii cauzei clasei căreia îi apar­ţineau, apărării intereselor vita­le ale maselor muncitoare, ale întregului popor. Printre aceştia se numără şi militantul comu­nist Ion Fonaghi de la a cărui moarte se împlinesc 40 de ani. Născut în anul 1900 în comuna Marghita din judeţul Bihor, Fo­­maghi reuşeşte cu mare greutate, datorită situaţiei materiale pre­care a familiei sale, să urmeze şcoala primară şi liceul. După terminarea şcolii urmează o pe­rioadă de timp cursurile unei facultăţi cu profil tehnic. înce­puturile studiilor lui universi­tare coincid cu desfăşurarea unui puternic val de lupte re­voluţionare, ca­re va determi­na importante schimbări în structura şi con­figuraţia politi­că a lumii post­belice. Eferves­cenţa revoluţio­nară a maselor largi populare — expresie a gravelor con­tradicţii econo­mice şi social­­politice genera­te de primul război mondial şi consecinţele sale — îşi găseşte întruchiparea în izbucnirea unui şir de re­voluţii în numeroase ţări ale lumii, în puternice acţiuni gre­viste, demonstraţii, mişcări ţă­răneşti etc. Animat de un puter­nic spirit internaţionalist, Ion Fonaghi participă la lupta pen­tru proclamarea republicii un­gare, pentru victoria revoluţiei proletare şi apărarea ei. Din a­­cest moment el se va afla în permanenţă în viitoarea luptelor purtate de proletariat împotriva claselor exploatatoare, aspiraţiile sale indentificîndu-se cu aspira­ţiile maselor muncitoare. După înăbuşirea revoluţiei proletare maghiare, Fonaghi se refugiază în Austria, apoi în Cehoslovacia unde îşi continuă activitatea revoluţionară. La începutul anului 1922 se reîntoarce în România, lucrînd la început ca zidar la Oradea, apoi la Satu-Mare. In acesta pe­rioadă devine corespondent al ziarelor „Világosság“ (Lumina) şi „Munkás" (Muncitorul) — organe de presă în limba maghiară ale Partidului Comunist Român. Subiectele tratate în corespon­dentele sale sunt inspirate din munca si viata lucrătorilor in mijlocul cărora trăia, din lupta lor pentru satisfacerea dezidera­telor economice și politice. în vara anului 1923 este numit redactor al publicaţiei „Uj Har­cos“ („Noul luptător“) — organ al Uniunii Tineretului Socialist din România, aflat sub îndruma­rea P.C.R. Ziarul era editat şi răspîndit în condiţii foarte grele. Cenzura, lipsa mijloacelor fi­nanciare, a personalului cali­ficat, piedicile puse de autori­tăţi în răspîndirea gazetei sunt numai citev­a din dificultăţile mari pe care trebuiau să le în­vingă. Cu toate acestea, si a reu­şit ca ziarul să aibă o circulaţie largă în rîndul tinerilor munci­tori şi să atragă numeroşi cores­pondenţi voluntari din fabrici şi uzine. Fonaghi şi colaborato­rii săi au militat, în paginile ziarului, pentru apărarea inte­reselor vitale ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate, ale tineretului studios, pentru edu­carea tinerilor în spiritul idei­lor revoluţionare. Dîndu-se o înaltă preţuire ac­tivităţii depuse pînă atunci, Ion Fonaghi este primit, în acelaşi an (1923), în rindurile Partidului Comunist Român. După satisfa­cerea stagiului militar, se in­tegrează din nou în mişcarea muncitorească, primind sarcina de a lucra în cadrul organiza­ţiilor comuniste de tineret, îşi desfăşoară la început munca la Arad, fiind unul din animatorii şi îndrumătorii organizaţiei U.T.C. din localitate. In anul 1924, P.C.R. este scos în afara legi­lor, dar lupta comuniştilor nu încetează, îmbi­­nind munca le­gală cu cea ile­gală, militanţii revoluţionari se află în fruntea acţiunilor des­făşurate de ma­sele muncitoa­re. Urmărit de siguranţă, Fona­ghi, ca şi alţi comunişti, îşi schimbă mereu domiciliul şi locul de muncă. Lucrează în cadrul organizaţii­lor sindicale de tineret, Ajuto­rul Roşu, la Arad, Timişoara, Braşov, Oradea, Valea Some­şului. La Tirgu-Mureş, în anul 1926, Fonaghi, împreună cu alţi co­munişti, lucrează pentru organi­zarea unei tipografii ilegale. Es­te surprins însă de agenţi ai Si­guranţei şi arestat. Judecat de Consiliul de Război al Corpului VI Armată din Sibiu, este con­damnat la 5 ani închisoare şi în­temniţat la Doftana. Regimul de uzură morală şi fizică din în­chisoare nu-l demoralizează. Cunoştinţele sale, bogata expe­rienţă revoluţionară acumulată în cursul anilor sunt împărtăşite cu dărnicie tovarăşilor aflaţi în detenţiune. Regimul din închisoare îi a­­gravează boala de plămîni de care suferea de mai mulţi ani. Evoluţia ei este accelerată şi de repetate greve ale foamei declarate în anii 1927 şi 1928 în semn de protest împotriva regi­mului de exterminare din în­chisoare. In urma Intervenţiei energice a deţinuţilor politici de la Doftana este transportat la spitalul din Cîmpina, dar boala necruţătoare era prea avansată ca să mai poată fi oprită. Fo­naghi încetează din viaţă la 1 aprilie 1929, la vîrsta de numai 28 de ani. Lupta plină de sacrificii, în timpul anilor grei ai ilegalităţii, dusă de comunişti — printre care s-a aflat şi Ion Fonaghi — constituie un însufleţitor exem­plu pentru oamenii muncii din Patria noastră, constructori ac­tivi ai socialismului. FLORIN TANASESCU

Next