Scînteia Tineretului, iunie 1969 (Anul 25, nr. 6232-6256)

1969-06-01 / nr. 6232

DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. a 2-a) unelte, mecanicii fine şi industriei optice, utilajelor tehnologice și a utilajelor pentru construcții. 9. Industria chimică trebuie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ținînd seama de materiile prime exis­tente în ţară, de cerinţele crescînde de produse chimice pentru consumul intern şi de posibilităţile de export pe care le creează. Producţia acestei ramuri va creşte pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a produselor petroliere şi va­lorificării resurselor de sare. Producţia de îngrăşăminte chimice va ajunge în anul 1975 la 2 200 —2 400 mii tone, urmărindu-se asigurarea pentru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor ; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor şi va spori producţia de biosti­­mulatori şi medicamente de uz veterinar. Va creşte producţia de fibre şi fire chimice, cu deosebire­a celor sintetice. Producţia de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri şi alte răşini sintetice ; se va dezvolta în continuare fabricaţia de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren şi alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnu­lui şi a pielei, precum şi pentru satisfacerea nevoilor sporite de ambalaje ale economiei. In industria cauciului sintetic, produc­ţia va trebui să sporească în special pe seama însuşirii în fa­bricaţie a unor noi sortimente, cu caracteristici superioare, des­tinate să înlocuiască în proporţie însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricaţia de produse sodice pentru acope­rirea consumului intern şi sporirea cantităţilor pentru export, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creşterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte şi să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui analizate posibilităţile măririi producţiei de colo­ranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre sa­tisfacerea consumului intern ; vor fi examinate posibilităţile de cooperare cu firme străine pentru fabricaţia de medicamente cu desfacere certă pe pieţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răşinoase, asigurîndu-se astfel dezvol­tarea producţiei de celuloză şi semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creşte cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru am­balaje. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costu­rile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalațiile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea indus­triei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de cer­cetare şi proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai meta­lului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi cata­lizatori, coloranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş.a.; se vor amplifica cercetările privind prelucrarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a utilajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcții va fi orientată, în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satisfacă ce­rinţele crescînde determinate de programul amplu de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dezvoltate capacităţi speciale în ve­derea fabricării de produse pentru export. Producţia de mate­riale de construcţii va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversi­ficării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale şi ele­mente noi de construcţii, printre care şi cele din materiale plas­tice, cît şi prin introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izo­latoare , va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricare. In în­deplinirea acestor obiective, o contribuţie importantă trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane m.p. Va spori producţia de prefabricate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construcţia noilor obiective indus­triale şi agrozootehnice, social-culturale şi administrative, pre­cum şi producţia de panouri mari pentru construcţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale importante cantităţi de ma­terial lemnos şi creîndu-se condiţii favorabile pentru extinde­rea industrializării construcţiilor , în concordanţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabricaţia de tuburi de presiune din azbociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica producţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi pro­ducţia de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale uşoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori şi ela­borării de soluţii constructive care să ducă la economisirea şi înlocuirea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sarcini pe ministere şi consilii populare judeţene — care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi populaţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. Producţia în industria de exploatare şi prelucrare a lemnului va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorifica­rea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat industrial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dezvolta, cu precădere, pro­ducţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversificată, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn ; se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, îndeosebi în fabricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua co­mercială ş.a. Vor fi dezvoltate capacităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate pieţe de des­facere în condiţii avantajoase. La dimensionarea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcţiile industriale, clădirile administrative şi social-culturale. 12. Producţia industriei uşoare va creşte cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încălţăminte, într-o gamă largă de sortimente şi de calitate superioară, cores­punzător exigenţelor populaţiei. Va creşte în mod substanţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valorifi­cării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificiale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capaci­tăţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului intern, în cazul producţiei pentru export se va acorda o atenţie deosebită cerinţelor şi conjuncturii pieţei externe, asigurîndu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor şi im­portul de materii prime necesare. Noile capacităţi de producţie din industria uşoară vor trebui dimensionate în aşa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei. întreaga activitate a acestei ramuri va fi orien­tată în direcţia întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor economico-financiare. 13. Industria alimentară va trebui să prelucreze, într-o pro­porţie mai mare şi cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole. Producţia întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigu­rîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, prin prelucrarea unor cantităţi mai mari de materii prime din resurse proprii; creşterea producţiei de conserve de fructe şi legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacităţi mici construite pe lîngă aceste unităţi. O atenţie deosebită va trebui acordată creşterii producţiei de peşte, prin acţiuni susţinute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul ţării şi dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pentru dezvoltarea pisciculturii şi se va crea un organism specializat care să aibă atribuţii şi să răspundă de întreaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiţii tot mai bune cererea popu­laţiei de produse alimentare, este necesar să se adopte măsuri care să ducă la îmbogăţirea sortimentelor, creşterea producţiei de semifabricate culinare, ridicarea calităţii produselor, extinde­rea reţelei de spaţii şi mijloace de transport frigorifice şi aprovizionarea ritmică a pieţei în tot cursul anului. 14. In industria locală de stat, producţia va creşte pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută faţă de anul 1970, prin valorificarea mai bună a resurselor locale de materii prime şi materiale din toate zonele ţării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producţia de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităţilor economiei cu materiale de construcţii; industria locală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile republicane, în realizarea unor repere, subansamble şi piese de schimb. Activitatea de producţie a cooperaţiei meşteşugăreşti va fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări şi servicii execu­tate la comandă pentru populaţie, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fondul pieţei şi pentru export, lărgirea producţiei de artă populară p­artizanat; se va dezvolta de asemenea, producţia de piese, subansamble şi produse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activităţii produc­tive din acest sector,va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale coopera­ţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi industriale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bunuri de consum şi articolelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşugari, creîndu-li-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale­ agricole, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a culturilor, speciilor şi raselor de animale, în concordanţă cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agri­cole. In primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadastrului funciar şi de organizare a terito­riului în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel încît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a anima­lelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei; numărul de salariaţi în fermele agricole de stat va tr­ebui să ajungă la nivelul unită­ţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea pro­ducţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va inten­sifica procesul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi specializării producţiei. Va fi extinsă cons­trucţia de unităţi de tip industrial, va continua organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dez­volta prelucrarea industrială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36—40 la sută ; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia ani­malieră va spori cu 48—50 la sută ; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400—420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1,5—1,6 mi­lioane de ovine ; numărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului cen­tral de produse agricole, va continua organizarea de unităţi specializate care să producă seminţe, material săditor şi ani­male de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agri­culturi. 5. Cooperativele agricole de producţie trebuie să se dezvolte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod inten­siv terenul agricol, baza tehnică­ materială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarcina principală a coope­rativelor agricole o constituie creşterea producţiei şi reduce­rea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agricolă a cooperative­lor va creşte cu 35—40 la sută faţă de cei cinci ani anteriori. Intr-un ritm mai ridicat va trebui să sporească producţia ani­malieră, care oferă largi posibilităţi pentru mărirea veniturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu de­osebire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune apro­vizionări a populaţiei cu aceste produse. La repartizarea rezultatelor obţinute, cooperativele trebuie să ţină seama în mod permanent de necesitatea sporirii fon­dului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii sistematice a veniturilor cooperatorilor, principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agricole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurselor materiale existente în cooperative şi folosirii mai eficiente în cursul anu­lui a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agri­cole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiunile şi activităţile intercooperatiste, în direcţia realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea produselor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor agricole un spri­jin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenţei tehnice şi acordării de credite în condiţii avantajoase. 6. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor fi orientate în continuare spre creşterea contribuţiei lor la spo­rirea producţiei agricole, la consolidarea şi dezvoltarea coope­rativelor agricole de producţie, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de executare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realiza­rea acestora în perioadele agrotehnice optime ; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţii cu cooperativele agricole; întreprinderile pentru mecanizarea agri­culturii vor participa într-o măsură sporită la deservirea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activitate, precum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehnice ; se vor lua măsuri pentru utili­zarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg parcursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltuie­lilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cincinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din veniturile proprii. 7. Membrii cooperativelor agricole de producţie vor fi spri­jiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, pre­cum şi producţia de carne, lapte şi ouă. Gospodăriile ţărăneşti necooperativizate, din zonele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acor­darea asistenţei tehnice pentru valorificarea mai deplină a suprafeţelor de livezi, păşuni şi fineţe naturale, precum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi producţiei animale. Pentru îndrumarea activităţii în acest sector, în cadrul Con­siliului Superior al Agriculturii se va organiza un­ comparti­ment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţără­neşti necooperativizate, în ce priveşte materialul săditor viti­­pomicol, seminţe din soiuri valoroase, insectofungicide. 8. In vederea gospodăririi cu eficienţă şi folosirii mai de­pline a resurselor de apă, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare cu folosinţă com­plexă , pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energetice ş.a. Paralel vor fi intensificate acţiunile pentru raţionalizarea consumurilor în unităţile industriale, eliminarea pierderilor de apă, precum şi pentru amplasarea unităţilor mari consuma­toare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apă, epu­rarea apelor uzate la obiectivele industriale şi în centrele ur­bane ; instalaţiile de epurare la noile obiective industriale vor trebui să fie date în funcţiune o dată cu instalaţiile tehno­logice principale. Agricultura I. în anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producţia globală agricolă să crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966— 1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în pro­ducţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va creşte producţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi calitatea acestora, vor spori randamentele la hec­tar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane. In perioada următoare trebuie asigu­rată dezvoltarea mai rapidă a şeptelului în sectorul socialist, pentru ca acesta să deţină principala pondere în totalul efecti­velor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei păşu­nilor şi fîneţelor naturale printr-o mai bună întreţinere, culti­vare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutreţuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cît şi unităţi mai mici pe lîngă întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumiculturii pen­tru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerin­ţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanţială a producţiei, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii; se vor extinde culturile timpurii în solarii şi sere şi se vor in­troduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de le­gume va creşte pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea pro­ductivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încît să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de va­lorificare a legumelor şi fructelor; va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de în­deplinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării con­diţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine ; în anul 1975, suprafaţa amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agricole vor trebui să depună eforturi susţinute pentru extinderea ame­najărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lu­crări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe rîurile in­terioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valorifi­care a terenurilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, ierbicide, insecto-fungicide şi biostimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agri­culturii ; cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi în agri­cultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Consi­liul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia ex­tinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acor­dîndu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, în pomi­cultură, legumicultură şi viticultură, la culturile de pe tere­nurile în pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor din zootehnie ; parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agricultură, mai ales în ramura creşterii animalelor, în anii care urmează se vor construi noi complexe de creş­tere şi îngrăşare a animalelor, fabrici de furaje combinate, va continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de vii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material săditor, viti­­pomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin con­diţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi meca­nizării ; vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de ani­male cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lucrările de îm­bunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie ; ele vor răspunde de orga­nizarea producerii seminţelor, a materialului săditor şi a ani­malelor de rasă. 3. In viitorul cincinal se va îmbunătăţi zonarea producţiei SCÂNTEIA TINERETULUI Silvicultura In anii 1971—1975, vor trebui să sporească preocupările pen­tru conservarea, apărarea și dezvoltarea fondului forestier; se va asigura un control sever asupra respectării normelor de exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a pădurilor. Par­chetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamentelor silvice, eliminîndu-se despădu­rirea unor suprafețe mari din bazine forestiere accesibile ; se va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăierilor în păduri ma­ture cu tăierile de îngrijire în păduri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul viitor, se va reîmpăduri o suprafaţă de 270—280 mii ha cu specii valo­roase ; din această suprafaţă, 65—70 la sută va fi plantată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile repede crescă­toare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîuri­­lor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive ; se va elabora un program special în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţio­nării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lem­noasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi va­lorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea substan­ţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construcţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de du­rata exploatării parchetelor. Transporturi şi telecomunicaţii In cincinalul viitor, va trebui să se acorde o atenţie deose­bită dezvoltării şi modernizării transporturilor, în concordanţă cu necesităţile economiei. Volumul transporturilor de mărfuri urmează să crească pînă în 1975 cu 30—42 la sută, faţă de anul 1970. In acest scop se va mări capacitatea de transport, se vor lua măsuri pentru repartizarea judicioasă a sarcinilor între diferitele genuri de transport, pentru îmbunătăţirea indicilor de folosire a parcului, înlăturarea transporturilor neraţionale şi încrucişate, mărirea vitezei comerciale , vor fi extinse şi me­canizate fronturile de încărcare şi descărcare, se va lărgi fo­losirea conteinerelor şi a mijloacelor mecanizate­ în manipularea mărfurilor. Ministerul Căilor Ferate, împreună cu Ministerul Transporturilor Auto, Navale și Aeriene vor elabora în acest an un program cuprinzător privind dezvoltarea în perspectivă a activităţii de transport. 1. Transportul feroviar va asigura în 1975 circa trei pătrimi din traficul terestru. Calea ferată va fi dotată cu 58 000—60 000 vagoane marfă (în echivalent 2 osii), circa 1 600 vagoane de că­lători, cu noi vagoane de dormit şi restaurant, locomotive Die­sel şi electrice de diferite puteri; în 1975, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 la sută din totalul traficului. Avînd în vedere sporirea intensităţii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va continua programul de dublare a liniilor magistrale şi se vor electrifica noi linii cu profil greu şi trafic intens. Se vor executa lucrări de dezvoltare în complexele şi staţiile de cale ferată ; va fi extinsă acţiunea de centralizare electrodinamică a staţiilor şi de echipare a liniilor cu bloc automat. 2. O dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul auto îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe dis­tanţe scurte ; în anul 1975 volumul mărfurilor transportate cu mijloace auto va fi cu 32—45 la sută mai mare decît în 1970. Parcul auto de folosinţă generală va fi dotat cu 26 000—28 000 autocamioane de diferite mărimi, în funcţie de nevoile va­riate de transport ale economiei; mai mult de jumătate din autocamioanele cu care va fi înzestrat transportul auto vor fi mijloace de mare tonaj, echipate cu motoare Diesel, ceea ce va contribui la creşterea productivităţii şi reducerea costului transporturilor. Pentru mai buna deservire a populaţiei se va dezvolta transportul interurban de călători, prin mărirea parcu­lui şi extinderea reţelei de autobuze. Ţinînd seama de creşterea transporturilor auto şi dezvoltarea turismului intern şi inter­naţional, se va continua acţiunea de îmbunătăţire a reţelei de drumuri publice, se vor lua măsuri pentru reducerea costurilor pe kilometrul de drum. "3. In vederea sporirii participării flotei proprii la transpor­tul mărfurilor de import şi de export, flota maritimă îşi va dubla capacitatea ; se va avea în vedere dotarea acesteia cu nave petroliere şi mineraliere de mare capacitate, precum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Flota fluvială va fi înzestrată cu noi tipuri de nave pentru mărfuri şi călători. Se va mări capa­citatea de trafic a porturilor, va fi completată înzestrarea acestora cu utilaje pentru mecanizarea operaţiunilor de manipu­lare a mărfurilor. 4. Aviaţa civilă va fi dotată cu avioane moderne, de viteză şi capacitate sporită, pentru dezvoltarea traficului intern şi internaţional. Vor fi continuate lucrările de modernizare a aero­porturilor şi de echipare a acestora cu aparatură de dirijare şi protecţie a navigaţiei aeriene. 5. In domeniul telecomunicaţiilor, pentru satisfacerea ne­voilor crescînde ale economiei şi populaţiei, se va lărgi capa­citatea centralelor telefonice automate urbane; în primul rînd în Bucureşti şi în principalele oraşe şi centre industriale ; în telefonia interurbană, se va extinde automatizarea şi se vor instala noi cabluri telefonice. Investiţii — construcţii Investiţiile centralizate din fondurile statului în perioada 1971—1975 vor însuma 420—435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961—1970. In plus, se vor investi circa 50 miliarde lei din veniturile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. La elaborarea planului cinci­nal pe perioada 1971—1975 şi în cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată atenţia ca investiţiile să asigure di­namismul şi echilibrul economiei, o structură modernă şi efi­cientă a producţiei materiale, cît mai bune rezultate în creş­terea venitului naţional. Din partea proiectanţilor, beneficiari­lor, constructorilor se cere o înaltă responsabilitate în gospo­dărirea fondurilor considerabile ce se alocă pentru investiţii şi o preocupare susţinută ca ele să dea în cît mai scurt timp efectele economice scontate. 1. Principalele eforturi de investiţii vor fi orientate spre construirea de obiective productive, în vederea creşterii po­tenţialului economic al ţării. Din totalul investiţiilor, 57—58 la sută vor fi alocate industriei, îndeosebi ramurilor care tre­buie să contribuie la lărgirea surselor de materii prime, la dez­voltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a întregii eco­nomii. Energetica, chimia, metalurgia şi construcţiile de ma­şini vor primi aproximativ trei pătrimi din investiţiile indus­triale. Fonduri mai mari decît în actualul cincinal vor fi re­partizate industriei uşoare şi alimentare. In agricultură vor fi investite din fondurile centralizate ale statului circa 60 miliarde lei; de asemenea, se vor aloca 10— 11 miliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de producţie in­dustriale care deservesc agricultura. Se estimează că, în afara acestor fonduri, unităţile cooperatiste agricole vor investi circa 20 miliarde lei din acumulări proprii. Se vor aloca fonduri mai mari pentru sporirea capacităţii şi modernizarea transporturilor, dotarea construcţiilor cu noi maşini şi utilaje, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri econo­mice şi a activităţilor social-culturale. 2. în realizarea investiţiilor, un obiectiv principal trebuie să-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deciziile de investiţii trebuie să pornească de la analiza temeinică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesi­tatea materializării investiţiilor în cît mai mare măsură în fonduri fixe productive şi a dimensionării corespunzătoare a capacităţilor de producţie ; noile obiective trebuie să dea re­zultate superioare celor obţinute în actualul cricinal, în ce pri­veşte producţia, productivitatea muncii, preţul de cost, valori­ficarea resurselor naturale ale ţării, aportul valutar, să asigure sporuri cît mai mari de producţie şi de venit naţional la fie­care leu investit. La dezvoltarea ramurilor şi creşterea pro­moţii­ vor avute în vedere, în mai mare măsură, posi­bilităţile de reutilare şi extindere a întreprinderilor existente. (Continuare în pag. a IV-a) Pag. 3

Next