Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)

1969-07-01 / nr. 6257

i teatru cine parcurge retrospectiv dezvoltarea structurală a industriei noastre îi va fi lesne să constate că electronica românească este o subramură destul de tînără. Dar în același timp trebuie să se observe că anii din urmă au consemnat o masivă dezvoltare a electronicii, ponderea, aportul său în realizările importante ale industriei constructoare de maşini crescînd simţitor de la o perioadă la alta. O puternică dezvoltare a cunoscut domeniul la care nu referim de-a lungul actualului cincinal, prin împlinirea ideilor generoase din programul vast stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cunoaştem la această dată, din statisticile întocmite pentru perioada primilor trei ani din planul cincinal pe care îl parcurgem, din bilanţul cu care ne prezentăm înaintea evenimentelor sărbătoreşti ce ne pregătim să le întîmpinăm, că programul multilateral elaborat de Congres se îndeplineşte cu succes în toate compartimentele sale. Avem un argument în faptul că producţia industriei constructoare de maşini este în momentul de faţă mai mare cu 62 la sută decit la începutul cincinalului. Este un prilej de mîndrie pentru fiecare din noi să ne ştim părtaşi la aceste succese, să fi contribuit la ridicarea nivelului tehnic general al producţiei, la echiparea cu aparataj electronic şi mijloace de automatizare numeroase celule din organismul vast al economiei naţionale. Avem în faţă de mai multe săptămîni, desfăşurat pînă la cele mai mici amănunte, întregul program de dezvoltare economică şi socială a ţării pentru viitorul cincinal. Aşa cum se menţionează în proiectul de Directive, „trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creşterea unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-ştiinţific contemporan pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale“. Pentru noi cei care lucrăm în acest domeniu, faptul că electronica şi producţia elementelor de automatizare figurează între subramurile ce urmează a se dezvolta prioritar reprezintă o invitaţie la autodepăşire, un puternic imbold pentru perfecţionarea continuă a întregii noastre activităţi. Ne aflăm în faţa unui veritabil examen al maturităţii, pe care sîntem chemaţi să-l trecem cu rezultate la nivelul condiţiilor deosebite ce ni s-au creat. Este cunoscut că în cursul viitorului cincinal industria electronică va creşte de 2,2— 2,4 ori. Un salt spectaculos cerut cu insistenţă de dezvoltarea multilaterală a economiei, la care ne obligă necesitatea ridicării permanente a potenţialului ştiinţific şi tehnologic. In ţara noastră a crescut de la un an la altul preocuparea de a asigura o vastă promovare a progresului tehnic în întreaga noastră economie. Stau mărturie realizările remarcabile dobîndite pe această linie. Cu atît mai pline de însemnătate apar prevederile conţinute în litera proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea al partidului, unde se stabileşte o largă extindere automatizării „atît în conducerea proceselor de fabricaţie continue cit şi prin ridicarea generală a nivelului de automatizare al maşinilor şi utilajelor folosite în diferite sectoare ale economiei“. Sunt suficiente, credem, aceste lucruri pentru a reflecta la dimensiunile reale misiunea ce o avem de îndeplinit noi, constructorii de aparate şi instalaţii electronice, de mijloace de automatizare. Luînd în calcul nevoile curente şi de perspectivă ale economiei noastre, întemeindu-şi prevederile pe studii aprofundate, mînuind instrumentul ştiinţific de estimare şi prognoză, proiectul de Directive stabileşte orientarea în viitor a subramurii electronice în punctele sale de cea mai stringentă actualitate. Este vorba, în primul rînd de dezvoltarea cu precădere a producţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj. O astfel de prevedere trebuie privită ca izvorînd din necesitatea aducerii industriei noastre — primul beneficiar al mijloacelor respective — la un nivel de înzestrare capabil de performanţe superioare în planul competitivităţii produselor româneşti. Se cere apreciată prin prisma adevăratei valori măsura stabilită de proiectul de Directive, ca producţia de mijloace de automatizare şi ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură şi control să atingă în 1975 un nivel de 3,5—4 miliarde lei, corespunzător unei creşteri faţă de anul 1970 de 307—347 la sută. Cifrele vorbesc singure de atenţia cu care se insistă pe dezvoltarea acestui sector, expresie convingătoare a viziunii ştiinţifice, de largă perspectivă promovată de partidul nostru. Nu trebuie trecut cu vederea coeficientul calitativ impus pentru activitatea de viitor a lucrătorilor din electronică. Măsura de a spori cu prioritate producţia de componente electronice de clasă profesională alături de sarcina de a se trece la producţia de dispozitive semiconductoare pe bază de siliciu şi de circuite integrate, reprezintă elemente de altitudine în relieful preocupărilor noastre viitoare care reclamă indubitabil un travaliu superior, capacitate de efort în toate domeniile, în sfera producţiei ca şi în sectorul de concepţie. In egală măsură se va solicita gama de aparate de radiocomunicaţii pentru utilizări profesionale, raportată la extinderea domeniului ca atare în viitor. Pentru a satisface cererea tot mai mare de bunuri electrice pentru uzul oamenilor muncii, planul cincinal stabileşte creşteri însemnate şi în această direcţie. Astfel, producţia românească de aparate de radio va ajunge la 650—700 mii bucăţi în 1975 iar cea de televizoare la 450— 500 de mii, urmînd ca la finele cincinalului producţia de aparate electrice de uz casnic, — stabilită într-o gamă larg extensibilă — să crească cu 200—250 la sută faţă de nivelul anului 1970. Iată, aşadar, radiografiat în suprafeţele sale de referinţă programul nostru pentru perioada viitorului cincinal, etapă importantă pe drumul făuririi multilaterale şi depline a socialismului în România. Ca să realizăm acest impetuos program avem la îndemînă toate condiţiile. Beneficiem în primul rînd de o experienţă a noastră, care deşi nu e atît de vastă ca în alte domenii, cunoaşte profunzimi dătătoare de certitudini. Avem capacităţi de producţie moderne. Noua formă de organizare — constituirea Centralei industriale pentru industria electronică şi automatizări, expresie a măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei noastre stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului — constituie cadrul favorabil îndeplinirii cu succes a sarcinilor ce ne revin din planul de stat. Urmează să avem la dispoziţie, în perioada următoare, investiţii traduse în noi obiective industriale, capacităţi de producţie moderne care să se alăture celor existente. Fără îndoială că sarcina noastră centrală este de a canaliza aceste disponibilităţi spre cota maximei valorificări. Ridicarea eficienţei economice este un imperativ al întregii activităţi, ea presupunînd preluarea responsabilităţii la fiecare nivel de muncă în parte, în fiecare compartiment, pe fiecare salariat. Un rol important îl joacă în acest sens acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei, motor al perfecţionării cu amplă rezonanţă în orice domeniu de activitate. Să nu uităm însă un lucru, elementul foarte important de care depinde succesul programului pe care avem datoria de onoare de a-l transpune în realitate : omul, meseriaşul cu care lucrăm. Se insistă din ce în ce mai mult şi pe bună dreptate pe îndatorirea pe care o avem în ce priveşte creşterea contribuţiei potenţialului ştiinţific al ţării la extinderea progresului tehnic în economie, înţelegem de aici înalta responsabilitate a instituţiilor specializate din raza noastră de activitate, necesitatea de a da viaţă acelei prevederi din proiectul de Directive referitoare la dezvoltarea sectoarelor de concepţie ale întreprinderilor pe frontul comun al perfecţionării şi modernizării produselor româneşti. Mergem la drum cu sentimentul încrederii în capacitatea forţelor noastre de concepţie, convinşi că prin efortul lor va creşte coeficientul de inteligenţă românească în tot ceea ce realizăm. Ing. CONSTANTIN FAUR secretar general al M.I.C.M. „Industria electronică va creşete de 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj“. (Din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român) ÎN FAŢA UNUI EXAMEN M MATURITĂŢII SCINTEIA TINERETULUI S33 Pag. 3 Produse noi de înaltă performanţă RADU DORDEA Inginer-şef de concepţie — Fabrica de elemente de automatizare Proiectul Directivelor Congresului al X-lea acordă după cum se ştie, o importanţă specială subramurii industriei electronice. "Nu mă refer doar la prevederea de excepţională importantă privind creşterea însemnată a dezvoltării volumului producţiei — acel 2,2—2,4 ori cit se menţionează în documente. Am în vedere soluţiile preconizate pentru a da viaţă acestui plafon propus, faptul că accentul se va pune pe dezvoltarea fabricaţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsura şi control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente moderne de comandă, control şi reglaj. Aceasta reprezintă o viziune modernă imprimată industriei noastre în ansamblu, cerută de accelerarea dezvoltării şi modernizării sale. O demonstrează pe deplin faptul că o problemă deosebit de importantă, aceea a fabricaţiei componentelor electronice de clasă profesională, îşi va găsi rezolvarea în viitorul cincinal, la fel ca şi abordarea unor domenii noi, esenţiale pentru modernizarea construcţiei aparaturii electronice, cum sunt fabricaţia dispozitivelor semiconductoare pe bază de siliciu şi a circuitelor integrate. De o importanţă cu totul aparte este prevederea de a lărgi considerabil producţia mijloacelor de calcul electronice, prin asimilarea în fabricaţie a maşinilor electromecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capacitate medie. Aceasta va da posibilitatea echipării unor mari categorii de locuri de muncă cu astfel de mijloace menite să scutească omul de operaţii obositoare, să mărească incalculabil perioada de timp afectată lor. Pentru perioada 1976—1980, în proiectul de Directive se prevede continuarea dezvoltării în ritm susţinut a industriei construcţiilor de maşini şi chimiei, care trebuie să asigure pînă la sfîrşitul anului 1980 circa 45 la sută din întreaga producţie industrială, devenind totodată principalele ramuri industriale furnizoare de mărfuri pentru export. Aşa cum este de aşteptat în cadrul acestei dezvoltări ponderea produselor electronice şi electrotehnice, a aparatelor de măsură şi control, a mijloacelor de automatizare şi tehnicii de calcul va creşte accelerat în continuare. Tocmai de aceea, referitor la producţia mijloacelor de automatizare pentru anul 1975, Fabricii de elemente pentru automatizări îi revin sarcini deosebit de importante atît în ceea ce priveşte creşterea principalilor indicatori de plan şi de diversificarea sortimentelor cit şi în organizarea superioară a activităţii de producţie în toate compartimentele. Vreau să menţionez că în scopul completării şi diversificării fabricaţiei elementelor de automatizare şi mijloacelor de calcul, precum şi a creşterii competitivităţii produselor de elemente de automatizare pe piaţa externă, în prezent se studiază în comun de către inginerii şi tehnicienii Fabricii de elemente pentru automatizări şi Institutul de Proiectări pentru Automatizări (I.P.A.) elaborarea unui nou sistem electronic de reglare automată în pas cu tendinţele actuale şi de perspectivă pe plan mondial în acest domeniu. în acelaşi timp se depune o activitate intensă pentru extinderea şi diversificarea nomenclatorului, domeniilor de aplicaţie şi a performanţelor aparatelor de automatizare din sistemul electronic care se fabrică în prezent. In vederea realizării cu succes a tuturor sarcinilor de dezvoltare şi de introducere a tehnicii noi, specialiştii noştri sunt preocupaţi pentru intensificarea activităţii de cercetare uzinală, pentru încurajarea şi sprijinirea spiritului de iniţiativă, de traducere in practică a ideilor noi in domeniul elementelor de automatizare, a calculatoarelor de procese, a introducerii celor mai noi cuceriri ale tehnicii electronice. Avem datoria ca printr-o mai judicioasă organizare a muncii compartimentelor de concepţie uzinale, în mod special vizat în proiectul de Directive, a folosirii dotării de laborator şi de pregătire a fabricaţiei, a documentării şi a formării cadrelor, printr-o valorificare mai mare a potenţialului tehnic din întreprinderi să asigurăm condiţiile pentru ca în perioada noului cincinal să se pună în fabricaţie cu mai multe produse noi de înaltă performanţă. Pagină realizată de N. UDROIU BTf^gTliUTlT^ —nMBH—HgBBgttBOTrHM — Prin rolul său de furnizor al economiei naţionale cu panouri electrice de automatizare, de măsură şi control, întreprinderea noastră este solicitată să-şi aducă contribuţia la echiparea cu tehnică modernă a maşinilor şi utilajelor cărora li se impune o înaltă cotă calitativă. Ne găsim fără îndoială in faţa unor sarcini deloc uşoare, nu atît de simplu de dus la îndeplinire. Există însă, după părerea mea, premise pentru ca ceea ce avem de înfăptuit să-şi găsească o fericită transpunere în fapt, dovedind astfel realismul măsurilor preconizate. Ce am în vedere cînd fac această afirmaţie ? Mă gîndesc de bună seamă la succesul înregistrat în aceşti ani ai cincinalului cînd planul la multe produse importante — între care şi o serie de aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare prevăzut pentru anul 1970 — se prezintă in condiţiile de a fi realizat încă de pe acum. Este o mîndrie pentru colectivul nostru să fi contribuit, prin activitatea sa de pînă acum la dotarea a numeroase maşini, utilaje, agregate cu panourile de automatizare necesare. Producem în serie panourile electrice pentru maşini-unelte, subramură cu un aport substanţial la ridicarea nivelului de tehnicitate al industriei noastre. In această serie de maşini-unelte se înscriu strungurile Carusel, maşini de frezat de diferite tipuri, strunguri universale sau speciale fabricate la Bucureşti, Arad, Cugir. O altă categorie de panouri o reprezintă cele destinate războaielor de ţesut, maşinilor de ridicat şi transportat. Preluînd fabricaţia unor panouri unicate, uzina s-a alăturat semnatarilor investiţiilor de la Uzina Republica din Bucureşti. Uzina de maşini GRIGORE DANCIU inginer-şef adjunct — Întreprinderea „Automatica“ — Bucureşti grele, Fabrica de autoturisme şi noua rafinărie din Piteşti, Fabrica de osii şi boghiuri din Balş. Un mare volum de panouri au fost trimise la combinatele siderurgice din Galaţi, Hunedoara şi Reşiţa, pe şantierele noilor centrale electro termice de la Bucureşti- Sud, Govora, Deva, Constanţa pentru diverse investiţii din agricultură. Am enumerat acest lucru şi în dorinţa de a informa pe cititorii ziarului cu aspectele pe care le îmbracă activitatea de producţie în uzina noastră, dar şi urmărind să subliniem credinţa în realismul nivelelor stabilite în proiectul Directivelor, posibilitatea îndeplinirii lor. In acest sens şi în uzina noastră vor trebui intensificate eforturile pentru a da o soluţionare mai precisă diferitelor probleme de organizare a producţiei. Un punct de sprijin îl reprezintă chiar faptul că în aceste zile ne pregătim să primim peste 150 de muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolii profesionale ce păşesc pe poarta uzinei cu o bună pregătire. Colectivul de muncă al întreprinderii „Automatica“ priveşte cu încrederesarcinile ce îi revin în viitor. El este hotărît să muncească în plenitudinea puterilor pentru a da viaţă acestor prevederi cuprinse în proiectul Directivelor. Tocmai considerînd aceasta o obligaţie a tuturor întreprinderilor din ţară, vom insista şi asupra unor inexactităţi de care ne izbim în desfăşurarea procesului de producţie. Astfel nu trebuie să uităm că aprovizionarea tehnico-materială a producţiei se face încă defectuos, cooperarea chiar între întreprinderile cheie ale industriei electrotehnice lăsînd de dorit. In viitor considerăm de asemenea, necesar a se evita întîrzierile în aducerea aparaturii prevăzute la import, cunoscute fiind dereglările, deficienţele care decurg de aici. Un neajuns ce se cere luat în consideraţie îl reprezintă calitatea slabă a o serie de proiecte de execuţie întocmite de institutele de specialitate — I.P.A., I.S.P.E., I.S.P.A. Prin aceasta nu vreau să scad cu nimic meritele globale ale specialiştilor de aici. Dar nici nu dorim ca sub paravanul rezultatelor bune în ansamblu să fim incomodaţi de scăpări care ne afectează serios. Din păcate întirzieri şi neajunsuri destul de mari dau şi calitatea slabă a unor componente ale panourilor electrice livrate de întreprinderile din ţară. Legate într-un singur buchet, aceste cauze creează goluri de producţie; anumite comenzi rămîn stocate şi blochează spaţiile productive, panourile executate după proiecte greşite se refac, influenţînd direct nivelul productivităţii muncii. Este adevărat că asemenea fenomene negative din procesul de producţie au scăzut mult în comparaţie cu anii precedenţi dar ele persistă, de unde şi obligaţia noastră, a tuturor, să facem totul pentru remedierea lor, pentru crearea tuturor condiţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor noi şi de răspundere ce revin, înlumina documentelor recente, domeniului nostru de activitate. Uzina noastră se numără printre unităţile ce urmează să preia în viitorul cincinal fabricaţia unei părţi importante din programul de dezvoltare a industriei electronice şi de automatizări expuse în mod succint în proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Constatăm cu satisfacţie că această perspectivă se dezvoltă organic pe măsurile luate an de an pînă în prezent privind dezvoltarea şi echiparea fabricii astfel ca ea să izbutească în şi mai mare măsură să satisfacă exigenţele într-un domeniu de primă importanţă pentru economia naţională. Această vedere unitară şi de lungă perspectivă ne dă garanţia realizării sarcinilor pe care le avem, obligîndu-ne să ne grupăm eforturile pentru valorificarea integrală a potenţialului tehnic şi uman de care dispunem. Aş vrea să amintesc că, urmare a programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967 a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a planificării şi organizării producţiei în uzina noastră. Dezvoltarea întreprinderii în ritm intens a impus stabilirea unui plan vast de perfecţionare a organizării fabricaţiei, ideea de bază fiind sectorizarea uzinei în trei fabrici cu profile distincte : fabrica de echipamente de telecomunicaţii, fabrica de aparate de măsurat electrice, contoare şi relee şi fabrica de echipamente pentru automatizări feroviare şi redresori cu seleniu. Aceste unităţi complet integrate, de la fabricaţia de piese, pînă la sectoarele de concepţii îşi vor începe activitatea încă în acest an permiţînd ridicarea pe o treaptă nouă a eficienţei economice a producţiei. Colectivul uzinei este angajat în momentul de faţă într-o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Sîntem deosebit de bucuroşi să constatăm că există toate premisele ca încă din 1969, să fie atins nivelul de plan stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante, aşa cum este cazul aparatelor electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare. Toate aceste lucruri existente deja în bilanţul întreprinderii ne dau garanţia că acel complex de probleme ce-i pune în faţa noastră proiectul de Directive trebuie abordat cu încredere, cu dorinţa de a fi realizat. Din acest punct de vedere în planul uzinei Electromagnetica sunt cuprinse creşteri însemnate la o serie de sortimente, exprimînd ele înşile importanţa pe care o prezintă domeniul respectiv pentru economia noastră. Aşa cum se poate lesne observa, creşteri însemnate în cincinalul următor va cunoaşte fabricaţia unor produse asimilate în actualul cincinal pe bază de licenţe. Este vorba de centralele telefonice automate de tip Crossbar, instalaţii pentru siguranţa traficului feroviar, aparatele de măsurat electrice. Este însă necesar să nu pierdem din vedere faptul că gama largă de produse cu caracteristici tehnice ridicate impune utilizarea unor materiale, materii prime şi componente electrice de cea mai bună calitate. Multe din acestea se procură în prezent din import şi de aceea salutăm cu satisfacţie prevederea din proiectul de Directive al Congresului al X-lea privind sporirea cu prioritate a producţiei indigene de componente electronice de clasă profesională, trecerea la producţia de dispozitive semiconductoare pe bază de siliciu şi de circuite integrate. Găsim de asemenea că aceeaşi importanţă va trebui acordată fabricaţiei materialelor electroizolante şi de tipul superpertinax, a maselor de impregnare şi etanşare de tip epoxi, dată fiind importanţa lor în producţie. Este cunoscută acţiunea amplă de modernizare a transporturilor şi telecomunicaţiilor, în acest sens proiectul de Directive prevede printre altele sporirea dotării căilor ferate cu vagoane de călători şi locomotive Diesel şi electrice pentru care uzina noastră livrează o însemnată parte a aparaturii de măsură, control şi automatizare. In mod categoric pe lîngă diversificarea producţiei, o sarcină de prim ordin o constituie creşterea continuă a calităţii produselor fabricate, ridicarea lor la nivelul celor mai bune produse similare, fabricate de firme de prestigiu pe plan mondial. Aş vrea să mai adaug, ca un lucru extrem de oportun, faptul că extinderea acţiunii de centralizare electrodinamică a staţiilor de cale ferată şi echiparea liniilor cu bloc automat se va face cu echipamente modernizate din care amintesc pupitrele de comandă cu luminoschemă tip Domino, semnale luminoase pe stîlpi de beton etc. Destinată să contribuie la creşterea siguranţei traficului feroviar, acţiunea de dotare a căilor ferate cu instalaţii de vigilenţă şi autostop, care frînează automat trenul în cazul în care din neatenţia mecanicului nu se respectă restricţiile indicatoarelor de pe cale, începută în acest an, va continua în ritm accelerat în anii următori. M-aş opri, în încheierea acestei intervenţii asupra unei probleme care după părerea mea merită a fi luată în atenţie într-un asemenea moment de frămîntare generală consacrat găsirii celor mai bune soluţii pentru ca activitatea noastră economică să se desfăşoare la parametrii superiori ai eficienţei în viitorul cincinal. Mă refer la tendinţa de integrare excesivă a fabricaţiei în multe din uzine, situaţie datorată în mod deosebit lipsei de specializare pe categorii de prelucrări. Astfel, de exemplu, aproape toate unităţile industriei electrotehnice au ateliere de presat materiale plastice (termoreactive şi termoplastice). Dar calitatea lor ar avea numai de cîştigat dacă s-ar executa într-o singură uzină specializată dotată cu maşini moderne şi personal de înaltă calificare, profilat pe piese industriale. In aceeaşi ordine de idei se înscrie dispersarea fabricaţiei organelor de asamblare în multe unităţi, aşa cum este în prezent nu contribuie nici la ridicarea calităţii acestor produse şi nici la o producţie economică. in................................... ............. Perfecţionări necesare mecanismul producţiei SĂ APELĂM INSISTENT LA MATERIALELE INDIGENE ST. MARCU Inginer-şef, Uzina Electromagnetica