Scînteia Tineretului, august 1969 (Anul 25, nr. 6285-6311)

1969-08-01 / nr. 6285

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6285 4 PAGINI - 30 BANI VINERI 1 AUGUST 1969 Sărbătorirea celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C. C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit joi dimi­neaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20 000 000- lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii­­ Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Pa­­tilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năs­­tase, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, a pre­zentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi condu­cători de partid şi de stat pe cel de-al 20 000 000-lea cetă­ţean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stăn­­ciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile argeşene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stăn­­ciulescu, profesoară de istorie la Şcoala generală din satul Surduleşti, judeţul Argeş, şi Gheorghe Stănciulescu, mai­stru la întreprinderea de po­duri metalice şi prefabricate din Piteşti. Luîndu-l în braţe pe micul cetăţean al patriei şi sărutîn­­du-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felici­tat şi i-a urat „să trăiască fe­ricit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl co­pilului cărora le-a urat „să-i dea o creştere cît mai bună“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi fericirea de a fi tatăl celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri con­ducerii partidului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noastră, pen­tru grija faţă de viitorul feri­cit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de şampanie cu părinţii copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi feri­cire ; conducătorii se fotogra­fiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, naşterea celui de-al 20 000 000- lea cetăţean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deose­bită. Un procent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August 1944, cetăţeni crescuţi în anii re­gimului socialist. In orînduirea în care a fost lichidată pen­tru totdeauna exploatarea o­­mului de către om. România, cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent din punct de vedere demografic printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. La a 25-a aniversare a elibe­rării sale de sub jugul fascist, România prezintă tabloul unei e­­conomii complexe, dinamice, e­­chilibrat dezvoltate, aflată în plin proces de intensificare şi modernizare. înflorirea multila­terală a economiei noastre na­ţionale în acest luminos sfert de veac este, aşa cum prea bine ştim, rezultatul politicii consec­vente a Partidului Comunist Ro­mân de dezvoltare a forţelor de producţie, a industriei şi agri­culturii, a celorlalte ramuri ale producţiei materiale, dezvoltare bazată, înainte de toate, pe va­lorificarea eficientă a resurselor materiale şi umane ale naţiunii, pe acumularea, prin eforturi pro­prii, a unor importante fonduri materiale şi băneşti destinate în­făptuirii unui amplu program de conf. univ. GH. D. BISTRICEANU investiţii, orientate sistematic, cu prioritate, spre sectoarele produc­tive, singurele în stare să asigu­re creşterea permanentă a veni­tului naţional — indicatorul cel mai sintetic al prosperităţii ori­cărei societăţi. In rîndul factorilor de care de­pinde creşterea rapidă a produc­ţiei de bunuri materiale, a veni­tului naţional, iar pe această bază, înfăptuirea scopului final al politicii partidului — ridicarea sistematică a nivelului de trai — stabilirea unei corelaţii judicioa­se între acumulare şi consum de­ţin un rol fundamental, fiind o problemă cardinală pentru des­făşurarea procesului reproducţiei socialiste lărgite, cu efecte di­recte asupra modului în care se am­onizează ţelurile imediate şi de perspectivă ale societăţii. In aceste condiţii apare limpede că împărţirea venitului naţional în fond de acumulare şi fond de consum este un act politic de cea mai mare însemnătate care determină nemijlocit dez­voltarea mai accelerată sau mai înceată a economiei unei ţări cu multiplele implicaţii, pe toate planurile vieţii sociale, ce de­curg de aci. Raportul dintre acumulare şi consum este variabil de la o eta­pă la alta, fiind determinat, prin­tre altele, de nivelul de dezvol­(Continuare in pag. a II-a) PUTERNICĂ EFERVESCENȚĂ CREATOARE IN INTlMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI mm su­stim m mmm CORESPUNDE INTERESE1OR EUNOMNl­E ME Cititorii ziarului nostru de ieri vor fi observat, desigur, în foto­grafia machetei Zonei A a Ex­poziţiei realizărilor economiei na­ţionale a Republicii Socialiste România, cum, din spatele atît de cunoscutului Pavilion cir­cular, se iveşte volumul stră­lucitor al unei construcţii sferice, semănînd cu o mare bilă de me­tal sau cu un monumental balon festiv, gata să-şi pornească as­censiunea. De fapt, respectiva construcţie sugerînd plutirea spre înalturi este un ingenios pavilion menit să sublimeze, în ansam­blul general al lui EREN 1969, ideea generoasă — devenită, prin Graficele inteligenţei tehnice înţeleaptă politică a partidului, un fapt concret al eforturilor constructive de fiecare zi ale po­porului nostru — în virtutea că­reia, în răstimpul dintre cele două congrese ale P.C.R., activi­tatea de cercetare ştiinţifică de­dicată rezolvării problemelor fundamentale ale producţiei a cunoscut, în ţara noastră, un a­­vînt fără precedent. Respectivul pavilion sferic este ceea ce se numeşte o aerodomă. PETRE DRAGU (Continuare în pag. a 111-a) CELEI DE-A IM CONFERINŢE IflTERMIHLE ÎMPOTRIVA BUNEIOR ATOMICE $1 Cil HIDROGEN - CEHIKYI! TOKYO—JAPONIA In numele poporului ro­mân, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez un cordial salut participanţi­lor la cea de-a 15-a Conferin­ţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidro­gen. Exprimînd aspiraţiile arză­toare ale poporului japonez care a suferit ororile războiu­lui atomic, Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen (Gensuikyo) a adus de-a lungul celor 15 ani de existenţă o contribuţie în­semnată la luptă popoarelor consacrată păcii şi securităţii internaţionale, împotriva pla­nurilor agresive ale cercurilor imperialiste reacţionare, pen­tru înfăptuirea dezarmării şi preintimpinarea unui război mondial. Participind activ la lupta dusă de forţele antiimperialis­­te de pretutindeni pentru sta­tornicirea unui climat de pace şi cooperare internaţională, poporul român militează cu toată hotărîrea pentru înlătu­rarea pericolului unui război termonuclear prin realizarea dezarmării atomice, lichidarea stocurilor de arme nucleare existente, interzicerea folosi­rii şi producerii acestora în aşa fel incit nici o aşezare omenească să nu mai cunoas­­că tragedia de la Hiroshima şi Nagasaki. Folosesc acest prilej pentru a reafirma hotărîrea poporu­lui român de a acţiona in con­tinuare, cu toată energia, pen­tru victoria forţelor păcii, de­mocraţiei şi progresului. Totodată urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dv. precum şi în activitatea vii­toare dedicată cauzei păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de profesori din S. U. A Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat, a pri­mit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din seminarul profesori­lor americani pentru pace aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Pompiliu Macovei, pre­şedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Şte­fan Bălan, ministrul învăţă­­mîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei şi Mi­ron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi prof. Je­rome Davis, conducătorul gru­pului de profesori americani, a avut­ loc o amplă convor­bire. Declaraţiile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor pre-­­ zenţi, tovarăşul NICOLAE V CEAUŞESCU a spus : „ Aş dori, ca în numele Con­­siliului de Stat şi al poporu­lui român, să salut grupul de­­ profesori americani care vizi­­** tează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face­­ parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale­­ Americii. Noi, românii apre- TM diem în mod deosebit pe toţi cei care îşi consacră eforturi­le luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumnea­voastră cunoaşteţi că întot­deauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în t­ace şi înţelegere, că întot­deauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii co­laborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd popoarele obţin succese mari în dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cos­mos şi a ajuns pe Lună, dez­voltarea colaborării între sta­te, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare proble­me care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi gă­sească rezolvarea. Vă pot spune — cred că aţi putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut — că poporul român este animat de dorinţa since­ră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul ame­rican, ca şi cu toate popoare­le lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi înţelegere, întreaga politică a României este îndreptată spre colabora­rea cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, inclusiv cu State­le Unite ale Americii; în acest cadru se înscrie şi vizi­ta pe care o va face, zilele acestea, în ţara noastră, pre­şedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dum­neavoastră, profesori din Sta­tele Unite, o faceţi în Româ­nia, va fi o contribuţie la mai buna cunoaştere şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi priete­niei între popoare. In acest spirit, doresc să se alut vizita pe care o faceţi în România, eforturile dum­neavoastră pentru pace şi pri­etenie între popoare. A luat cuvîntul apoi prof. JEROME DAVIS, care a spus: Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc în numele tu­turor membrilor delegaţiei a­­mericane. Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ne-a arătat-o poporul român şi suntem­ recunoscători Oficiu­lui Naţional de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Sun­tem­ deosebit de bucuroşi că dumneavoastră, unul dintre marii conducători ai luptei pentru pace din lume, ne-aţi primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegaţiei noastre. Seminarul nostru, al profe­sorilor americani pentru pace consideră că războiul din Viet­nam este un lucru negativ, că Statele Unite trebuie să-şi re­tragă trupele din Vietnam imediat şi în mod necondiţio­nat, în conformitate cu acor­dul de la Geneva din 1954. Care este poziţia guvernului român în această privinţă ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: Nu doresc să se considere ca un amestec în Seminarul dum­neavoastră, dar trebuie să de­clar că sunt de acord cu con­cluzia lui. In ce priveşte poziţia guver­nului român, este cunoscut că de la început ne-am pronun­ţat împotriva acestui război, pentru încetarea lui, pentru retragerea trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud, astfel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvoltă­rii sale , inclusiv asupra pro­blemei unificării — fără nici un amestec din afară. Şi as­tăzi avem aceeaşi poziţie. Noi considerăm că, cu cît se va (Continuare în pag. a lll-a) Răspunderea intelectualului de AUREL BARANGA In timp ce în atîtea părţi ale lumii s-a practicat, insistent şi tenace, o sistematică politică de izolare a intelectualilor de filoa­nele vii ale vieţii, aici, la noi, s-a realizat, printr-o muncă asiduă şi perseverentă, acel vis, atît de plastic şi de lapidar formulat de Bălcescu: „Tot ce e mai bun alături de popor“. La capătul unui sfert de secol socialist, fuziunea dintre forţele poporului şi intelectualitatea lui constituie încununarea unei bă­tălii începută de partid din pri­mele clipe ale existenţei sale, avangarda revoluţionară a clasei muncitoare din România văzînd în intelectuali un rezervor de energii creatoare, chemate să contribuie la desăvîrşirea visuri­lor şi aspiraţiilor celor mai înalte ale poporului. Şi totuşi, să nu uităm, a fost o vreme cînd îşi agita flamura sa înşelătoare „tur­nul de fildeş", cînd drogul „sin­gularizării“ sau al „izolării" mai încerca să-şi exercite funcţiile sale toxice. Ultimii 25 de ani trăiţi în dinamismul marilor stră­danii ale poporului de a-şi crea un prezent şi un viitor pe mă­sura celor mai glorioase pagini ale istoriei sale de două ori mi­lenare au fost o dovadă eloc­ventă că numai acele aspiraţii ale intelectualilor au căpătat corp şi realitate, care au oglindit idealurile poporului, izvorîte din năzuinţele lui, contopite cu ţelu­rile sale. La rampa confruntărilor, în toate domeniile, fie că e vorba de muzică, de plastică sau de arta literară, reiese în chip eloc­vent concluzia că numai acele opere au rezistat procesului le (Continuare in pag. a ll-a) Primire la preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Regatului Nepal în România, Bal Chandra Sharma. La întrevedere, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, ad­junct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres)

Next