Scînteia Tineretului, august 1969 (Anul 25, nr. 6285-6311)

1969-08-10 / nr. 6293

VIZITE ME­mm DEjEGAjjI PMEICIPME IA CONGRES DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., a vizitat sîmbătă, sta­ţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Membrii delega­ţiei au fost însoţiţi de Bujor Al­­măşan, membru al C.C. al P.C.R. în timpul vizitei, oaspeţii au fost informaţi de Gheorghe Tran­dafir, secretar al Comitetului ju­deţean Constanţa al P.C.R., des­pre dezvoltarea staţiunilor, ritmul construcţiilor turistice şi perspec­tivele litoralului, ca importantă bază turistică a ţării. Membrii delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au apreciat elogios originalitatea ar­hitecturală a construcţiilor şi pre­ocuparea pentru cit mai buna valorificare a condiţiilor naturale favorabile de care dispune lito­ralul românesc. DELEGAŢIA PARTIDULUI CELOR CE MUNCESC DIN VIETNAM Sîmbătă dimineaţa, delega­ţia Partidului celor ce m­un­­ces din Vietnam, compusă din Nguyen Van Kinh, membru al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, şeful delegaţiei, şi Hoang Tu, amba­sadorul R. D. Vietnam în Ro­mânia, însoţită de Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat Muzeul Mili­tar Central. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de colonel Victor Militaru, şe­ful muzeului, care înainte de a-i conduce prin sălile muzeu­lui, le-a dat explicaţii privind istoricul şi dezvoltarea institu­ţiei, bogatele exponate ce re­flectă istoria militară a po­porului nostru. în continuare, membrii dele­gaţiei şi persoanele care i-au însoţit au vizitat colecţiile mu­zeului cuprinzînd materiale strîns legate de lupta armată a poporului român împotriva cotropitorilor. Oaspeţii apreci­ază munca depusă la strînge­­rea atîtor exponate grăitoare, se interesează de activitatea şi conţinutul bibliotecii şi fotote­cii muzeului. La încheierea vizitei, mem­brii delegaţiei au scris în car­tea de aur cuvinte de apre­cieri la adresa Muzeul Militar Central, a conducerii şi lucră­torilor lui. DELEGAŢIA FRONTULUI NAŢIONAL DE ELIBERARE DIN VIETNAMUL DE SUD Delegaţia Frontului Naţio­nal de Eliberare din Vietna­mul de sud, condusă de to­varăşul Nguyen Van Quang, membru al C.C. al F.N.E., a vizitat, sîmbătă, oraşul Bucu­reşti. Oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşul Gh. Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Uniu­nii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie. Membrii delegaţiei au stră­bătut principalele bulevarde ale Capitalei, cartierele noi Titan,Balta Albă, Drumul Taberei şi­­ Floreasca,­ Piaţa Palatului şi complexul ur­banistic „Circul de stat“. Arh. Al. Iosif, consilier la Institutul „Proiect“-Bucu­reşti“, a prezentat oaspe­ţilor realizările pe tărâm ur­banistic şi edilitar, precum şi perspectivele de dezvoltare a oraşului. Membrii delegaţiei şi-au exprimat satisfacţia pen­tru succesele obţinute de po­porul român în domeniul construcţiilor, felicitînd pe e­­dilii oraşului pentru modul cum au rezolvat problemele legate de necesităţile com­plexe ale vieţii moderne a Bucureştiului. în cursul aceleiaşi zile, membrii delegaţiei au vizitat, Muzeul, de­ istorie a partidu­lui conţunist, a mişcării, revo­luţionare şi democratice din România şi Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST BULGAR Delegaţia P.C. Bulgar, con­dusă de tovarăşul Venelin Koţev, secretar al C.C. al P.C.R., însoţită de tovarăşul Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat sîm­bătă dimineaţa Fabrica de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti. Oaspeţii au fost salutaţi de directorul general adjunct al uzinei, Mircea Pupăză, care le-a vorbit despre organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie, despre contribuţia uzinei la dotarea industriei noastre cu utilaje moderne. Vizitînd secţiile fabricii, membrii­­ delegaţiei ,Partidului Comunist, Bulgar s-au inte­resat de creşterea productivi­tăţii muncii, procesul de au­tomatizare a producţiei şi ni­velul de pregătire a cadre­lor. în încheierea vizitei, şeful­­ delegaţiei a mulţumit pentru primirea făcută.­­ In cursul aceleiaşi dimineţi, oaspeţii bulgari au vizitat Mu­zeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revolu­ţionare şi democratice din România. Tovarăşul Ion Arde­­leanu, director adjunct al mu­zeului, a prezentat aspectele principale ale dezvoltării miş­cării muncitoreşti şi revoluţio­nare în România, ale edifică­rii socialismului în țara noas­tră, ilustrate de exponatele muzeului. DELEGAŢIA PARTIDULUI MUNCITORESC UNIT POLONEZ Delegaţia Partidului Munci­toresc Unit Polonez, condusă de tovarăşul Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al P.M.U.P., însoţită de tovarăşul Nicolae Giosan, membru al C.C. al P.C.R., a făcut sîmbătă dimineaţa o vi­zită la întreprinderea agricolă de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei. Delega­ţia a fost însoţită, de aseme­nea, de Jaromir Ocheduszko, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Alexandru Ienciu, directorul întreprin­derii, şi de alţi specialişti. După ce au ascultat o amplă informare privind activitatea, realizările şi perspectivele I.A.S., membrii delegaţiei au vizitat ferma de vaci şi mo­dernele instalaţii aferente, ferma de păsări, serele de le­gume, noua plantaţie de căp­şuni şi alte sectoare ale în­treprinderii. în timpul vizitei, oaspeţii au apreciat realizările colec­tivului de muncitori, tehni­cieni şi ingineri al I.A.S., prin­cipiile moderne de organi­zare a producţiei­ în agricul­tura de stat şi au urat colec­tivului acestei întreprinderi succese şi mai mari în înde­plinirea sarcinilor ce îi revin din programul pe care îl tra­sează în aceste zile, în fața întregului popor, cel de-al X-lea Congres al P.C.R. DELEGAŢIA UNIUNII COMUNIŞTILOR DIN IUGOSLAVIA Delegaţia Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Mialko Todoro­­vici, membru al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, însoţită de tovarăşul Nicolae Bădescu membru al C.C. al P.C.R., preşedintele C.S.C.A.S., a vizitat sîmbătă cartiere noi de locuinţe, monumente isto­rice şi instituţii de cultură din oraşul Braşov La Muzeul şco­lii româneşti din Şcheii Bra­şovului — primul lăcaş de cul­tură românească din Transil­vania — au fost evocate cu acest prilej legăturile cultu­rale străvechi între poporul român şi popoarele iugoslave, ilustrate elocvent prin nu­meroase exponate aflate în co­lecţiile muzeului. Delegaţia Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia a vizitat, de asemenea, alte monumente istorice din localitate, noul cartier din zona uzinei de autocamioane, care numără peste 10 000 apartamente şi staţiunea Poiana Braşovului. SCÂNTEIA TINERETULUI DELEGAŢIA PARTIDULUI SOCIALIST­­ DELEGAŢIA PARTIDULUI DE STÎNGA -UNIT DIN GERMANIA COMUNIŞTII DIN SUEDIA Sîmbătă după-amiază, de­legaţia Partidului de stingă — comuniştii din Suedia, forma­tă din tovarăşii Tore Forsberg şi Tore Claeson, membri ai Biroului Politic, a făcut o vi­zită la Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o in­­tîlnire la care au participat Ion Borca, vicepreşedinte al Consiliului popular al Capita­lei, Vasile Bumbăcea, vicepre­şedinte al Comitetului pentru economia şi administraţia lo­cală, şi Tiberiu Ricci, arhi­tect-şef al Capitalei. Oaspeţii s-au interesat de realizările obţinute in sistematizarea oraşului, în construcţiile de locuinţe şi obiective social­­culturale. Ei au apreciat fap­tul că la rezolvarea probleme­lor edilitar-gospodăreşti ale­­ Capitalei sunt antrenaţi nu­meroşi oameni ai muncii. In continuare oaspeţii au vizitat cartierul Titan. în cursul zilei de­­sîmbătă, membrii delegaţiei Partidului So­cialist Unit din Germania, înso­ţiţi de Paul Radovan, redactor şef-adjunct al revistei „Munca de partid“,,a vizitat staţiunile de pe litoral, precum şi întreprinderea agricolă de stat Murfatlar. In această renumită unitate agricolă dobrogeană specializată in cultura viţei de vie oaspeţii s-au intere­sat de organizarea şi desfăşura­rea procesului de producţie. DELEGAŢIA PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR în cursul zilei de sîmbătă, de­legaţia Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, condusă de to­varăşul Arpad Palia­, secretar al C.C. al P.M.S.U., însoţită de to­varăşul Ion Cosma, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­şedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al muni­cipiului Bucureşti, a făcut o vi­zită în judeţul Argeş. La sediul comitetului jude­ţean de partid, membrii delega­ţiei au avut o întîlnire cu tova­răşul Ion Vătăşescu, secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R. Oaspeţii au vizitat apoi combinatul petrochimic, rafină­ria, uzina de autoturisme­ Piteşti şi hidrocentrala de pe Argeş. In timpul vizitei, membrii delega­ţiei s-au interesat de realizările acestor întreprinderi, de activita­tea organizaţiilor de partid şi au apreciat elogios succesele obţi­nute de colectivele lor. Colecti­vele întreprinderilor vizitate au făcut oaspeţilor o călduroasă pri­mire. DELEGAŢIA PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL Sîmbătă, delegaţia Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol, condusă de tovarăşul Radamîn Lhamsuren, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., însoţită de Mihai Suder, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat staţiunile de pe litoral, cooperativa agri­colă de producţie din comu­na Cumpăna şi Staţiunea ex­perimentală pomiviticolă Mur­fatlar. La cooperativa agricolă din Cumpăna, unitate care contribuie la buna aprovizio­nare a oraşului Constanţa şi a litoralului cu legume şi fructe, oaspeţii s-au interesat de modul de organizare şi des­făşurare a activităţii coopera­torilor, de dezvoltarea coope­rativei şi îndeosebi a sectoru­lui zootehnic. Colectivele unităţilor vizita­te au făcut oaspeţilor o căl­duroasă primire. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN CEHOSLOVACIA Delegaţia Partidului Comu­nist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul Josef Kempny, se­cretar al C.C. al P.C.C., a făcut sîmbătă o vizită pe Valea Pra­hovei şi Valea Timişului. Membrii delegaţiei s-au oprit la Muzeul Doftana, unde le-au fost înfăţişate aspecte ale luptei eroice a comuniştilor români în anii grei ai ilegalităţii. în conti­nuare, delegaţia a vizitat Muzeul Peleş din Sinaia, staţiunea cli­materică Predeal şi Complexul turistic Timişul de Sus. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN JAPONIA Delegaţia Partidului Com­u­­nist din Japonia a vizitat în cursul zilei de sîmbătă Mu­zeul de Artă al Socialiste România Capitalei, Republicii şi centrul DELEGAŢIA PARTIDULUI ELIBERĂRII ■u m xdr ■*m ih» ■ Şl SOCIALISMULUI DIN MAROC Delegaţia Partidului Eliberă­rii şi Socialismului din Maroc, condusă de An­ Yata, secretar general al partidului, însoţită de Ioan Cotoţ, membru al C.C. al P­ C.R., a făcut sîmbătă după­­amiază o vizită la Uzina con­­­structoare de utilaj petrolier „1 Mai“ — Ploieşti. La sosire, oaspeţii au fost în­­tîmpinaţi de Mihai Istrate, mem­bru al Biroului judeţean Praho­va al P.C.R., Ion Bobaru, direc­torul tehnic al uzinei, de condu­cători ai organizaţiilor de partid, de sindicat şi U.T.C. Directorul tehnic al uzinei a informat pe oaspeţi despre producţia acestei unităţi, precum şi despre condi­ţiile de muncă ale acestui colec­tiv, despre înaltele performanţe tehnice şi funcţionale ale utila­jelor petroliere fabricate aici, care au cucerit medalii de aur la tîrguri internaţionale şi care se exportă în peste 20 de ţări ale lumii. Membrii delegaţiei au vizitat apoi secţiile de bază ale uzinei, iar la standul general de probe au asistat la manevrele unei in­stalaţii de tip F-200, care forea­ză pînă la adîncimi de 3 500 m şi care a fost medaliată recent la Tîrgul internaţional de la Brno. Pretutindeni în­­uzină, munci­torii, inginerii şi tehnicienii au făcut o caldă primire oaspeţilor marocani. (Urmare din pag. I) începutul lor, spiritul raportu­lui Comitetului Central al parti­dului, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi impus con­ştiinţelor noastre, o dată cu am­pla dimensiune deschisă spre viitorul patriei, prin această dimensiune interioară care a dat întregii arhitecturi de gîndire şi de expresie marca sobrietăţii, a trăiniciei, a adevărului. Constatări de fap­­­te împlinite, constatări care nu vor să înfrumuseţeze ori să ascundă nimic, scrutare atentă, adîncă şi dreaptă, a realităţilor în esenţa lor ,­­ am desluşit, în această trăsătură, transmisă de raport tuturor luărilor la cu­­vînt ale delegaţilor la Con­gres, însuşirile de limpe­de gîndire sobră şi fără întor­­tocheri pe care poporul nostru le­ are în firea şi în cultura sa milenară, scrisă atîta vreme nu­mai în inima lui. Am trăit, din nou, ieri, acest sentiment stenic şi mobilizator, asistînd la şedinţele secţiunilor pe probleme ale Congresului, caracterizate prin atenţia deo­sebită acordată aspectelor prac­tice, la zi, ale activităţii politi­ce, economice, social-culturale, prin prospectarea minuţioasă şi exigentă, a problematicii aces­tor domenii, prin căutarea so­luţiilor pentru ridicarea activi­tăţii lor pe o treaptă nouă, ca­litativ superioară. Ca modali­tate nouă de lucru, şedinţele celor unsprezece secţiuni pe probleme au reliefat tocmai preocuparea fructificării tot mai depline — pe terenul fertil al practicii vii, al eficienţei nemij­locite — a gîndirii şi experien­ţei celor chemaţi la marele sfat al partidului şi al ţării. „Am participat — ne relatea­ză tov. Adrian Cioboiu, prim secretar al Comitetului jude­ţean Dolj al U.T.C.­­ la lu­crările Secţiunii pentru proble­mele ideologice şi cultural-edu­cative. Acest domeniu atît de important, pe care partidul îl aşează în centrul activităţii sale, domeniul formării politice şi social-intelectuale a omului zi­lelor noastre, al dezvoltării sim­ţului pentru nou şi al deprin­derii de a-l crea, cu un cuvînt, al­­educării comuniste multilate­rale, pune în faţa noastră, a activiştilor Uniunii Tineretului Comunist, sarcini de o înaltă răspundere şi complexitate. Aşa cum s-a subliniat în cadrul Sec­ţiunii — la ale cărei lucrări a participat, vineri seara, tovară­şul Nicolae Ceauşescu — deo­sebit de important, azi, în a­­cest domeniu , este asigurarea unei calităţi superioare a acti­vităţii. Exigenţa calităţii — în condiţiile în care idealul comu­nist, partinitatea, se constituie sub ochii noştri ca o dimen­siune spirituală a unui întreg popor — va trebui să fie, prin realizarea ei, primul indice de valoare al muncii noastre. Edu­carea comunistă a oamenilor muncii, a tineretului, dezvolta­rea răspunderii moral-patrioti­­ce faţă de societate, faţă de pa­tria noastră socialistă, trebuie realizate — aşa cum­ s-a subli­niat în intervenţiile din cadrul Secţiei , printr-o diversitate de forme vii, dinamice, crea­toare, bogate în conţinut, la ni­velul conştiinţei şi pregătirii oamenilor noştri de azi, al cul­turii şi receptivităţii lor tot mai înalte. Dacă noi, cei ce activăm­­ în acest domeniu, ne cercetăm obligaţiile, misiunea şi înfăp­tuirile ei in această lumină a marii responsabilităţi cu care sîntem încărcaţi, şi, cu sinceri­tatea pe care aceasta o implică, nu se poate ca intr-un moment ca acesta pe care îl trăim, în­­tr-o ocazie atît de excepţională ca aceea a Congresului partidu­lui, să nu ne simţim mereu în­datoraţi, mereu datori“. Realismul analizei, spiritul deschis critic, raportarea per­manentă a ceea ce s-a cucerit pînă azi la exigenţele societăţii noastre şi a viitorului ei, au dominat şi lucrările celorlalte secţiuni. ...Cea de a patra zi a Congre­sului s-a încheiat. Noi cote de vis, noi exigenţe ale înaintării, noi planuri de lucru — deduse din marea carte a Directivelor partidului — pătrund în viaţa cotidiană a patriei, a poporului, pe poarta pasiunii şi a marii încrederi, adăugîndu-se şirului neîntrerupt de fapte care com­pun frumuseţea şi forţa aces­tor ani, ale unei substanţe umane străbătute de geniul creaţiei, ale unui zbor promis, înfăptuit şi care continuă... DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Delegaţia Partidului Comu­nist Francez, formată din tova­răşii André Vieuguet, membru supleant al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P.C.F., şi Marcel Rosette, membru al C.C. al P.C.F., a vizitat sîmbătă după­­amiază staţiunile turistice de pe Valea Prahovei și Valea Timișu­lui. VIZITELE ALTOR DELEGAŢII LA RAFINĂRIA BRAZI, COMBINATUL PETROCHIMIC PLOIEŞTI ŞI LA NOILE CARTIERE DE LOCUINŢE DIN PLOIEŞTI Delegaţiile Partidului Co­munist din Finlanda, Partidu­lui Comunist Mexican, Parti­dului Comunist din Venezue­la, Partidului Comunist Ger­man, Partidului Comunist Brazilian, Partidului Co­munist din Ecuador, Par­tidului Comunist Paragua­yan, Partidului Comunist Libanez, Partidului Comunist din Argentina, reprezentanţii Partidului Comunist Sirian, Partidului Comunist din Chi­le, Partidului Comunist din Germania, Partidului Socialist din Nicaragua, Partidului So­cialist Unit din Berlinul Occi­dental şi Partidului Poporu­lui din Panama au vizi­tat, sîmbătă, Rafinăria Brazi şi Combinatul petrochimic Plo­ieşti, precum şi noile cartiere de locuinţe Ploieşti-Nord, Plo­­ieşti-Sud şi Ploieşti-Vest. Delegaţiile au fost însoţite de general-colonel Mihai Bur­că, membru al C.C. al P.C.R. în timpul vizitei, directorul tehnic al rafinăriei. Ion Gri­­goraş şi Constantin Roncea, inginerul-şef al combinatului petrochimic au dat ample ex­plicaţii oaspeţilor despre pro­dusele obţinute în aceste mari unităţi industriale şi nivelul tehnic al instalaţiilor. LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DIN VALEA CĂLUGĂREASCĂ Delegaţiile Partidului Co­munist din Marea Britanie, Partidului Comunist din Aus­tralia, Partidului Comunist din Norvegia, reprezentantul Partidului Comunist din Ir­landa de Nord şi reprezentan­tul Partidului Muncitoresc Ir­landez, au făcut sîmbătă o vi­zită la Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinifica­­ţie din Valea Călugărească. Membrii delegaţiilor au fost însoţiţi de Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R. Ing. dr. László Iuliu, direc­torul Institutului a dat oaspe­ţilor explicaţii asupra rezulta­telor obţinute de cercetătorii acestui tînăr institut şi asupra relaţiilor pe care le întreţine cu alte institute similare de peste hotare. Au fost vizitate, apoi secţiile de prelucrare a strugurilor la cramă şi labora­torul institutului. LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ „30 DECEMBRIE" în cursul după amiezii de sîmbătă, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, de­legaţia Partidului Comunist din India (Marxist), delega­ţia Partidului Progresist al oamenilor muncii din Cipru (A.K.E.L.), delegaţia Partidu­lui Socialist Italian al Uniunii Proletare (P.S.I.U.P.), delega­ţia Partidului Comunist din Republica San Marino, repre­zentantul Partidului Comu­nist Portughez, reprezentan­tul Partidului Comunist din Turcia, reprezentantul Parti­dului Afro-Shiraj din Zanzi­­bar-Tanzania, au făcut o vi­zită la întreprinderea Agrico­lă de Stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Alexandru Ienciu, directorul întreprin­derii, de specialişti de la a­­ceastă modernă unitate a agri­culturii de stat. După o scurtă prezentare a unităţii, directo­rul întreprinderii i-a condus pe oaspeţi prin cîteva ferme ale întreprinderii. Au fost vi­zitate ferma nr. 1 specializată în producţia de lapte, serele de legume, ateliere de prelu­crare a produselor şi alte uni­tăţi ale acestei mari întreprin­deri agricole de stat. Apreciind rezultatele obţi­nute de colectivul I.A.S. „30 Decembrie“, principiile de or­ganizare şi desfăşurare a acti­vităţii agriculturii de stat din ţara noastră, oaspeţii au urat lucrătorilor din această unitate noi succese în activita­tea lor de viitor. (Agerpres). (Urmare din pag. 1) dezvoltare­a relaţiilor de prie­tenie intre poporul român şi popoarele sovietice. în anul 1934 a fost unul din fondatorii Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“. în timpul celui de-al doilea război mondial, a militat îm­potriva dictaturii militaro-fas­­ciste, fiind unul din semna­tarii protestului profesorilor universitari împotriva guver­nului lui Antonescu pentru ieşirea României din războiul antisovietic. După 23 August 1944, în funcţiile pe care le-a îndepli­nit, Constantin I. Parhon a dus mai departe lupta pentru realizarea aspiraţiilor înain­tate ale clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii, participînd cu toată energia şi priceperea la desfăşurarea revoluţiei populare, la zidirea temeliilor orînduirii socialiste. Ca preşedinte al primului parlament democratic consti­tuit în urma alegerilor din 1946, a adus o valoroasă con­tribuţie în lupta condusă de partidul comunist pentru în­­frîngerea reacţiunii, pentru democratizarea ţării, pentru consolidarea şi dezvoltarea re­gimului democrat-popular. După proclamarea Republicii Populare Române, la 30 de­cembrie 1947, Constantin I. Parhon este investit cu înalta răspundere de preşedinte al primului Prezidiu al Republi­cii Populare Române. In această calitate a muncit cu pasiune pentru înfăptuirea politicii partidului de dezvol­tare economică şi social-cultu­­rală a ţării, de construire a ba­zelor orînduirii socialiste. Constantin I. Parhon a adus o contribuţie de seamă la în­făptuirea politicii externe a partidului şi statului nostru, în calitate de membru fonda­tor al Asociaţiei române pen­tru strîngerea legăturilor cu U.R.S.S. — a cărui preşedinte de onoare a rămas pînă la sfîrşitul vieţii — a militat ac­tiv pentru prietenia dintre România şi Uniunea Sovietică. El a activat consecvent pen­tru întărirea relaţiilor de prie­tenie ale României cu toate ţările socialiste, pentru dezvol­tarea legăturilor ţării noastre cu toate statele, pentru afir­marea României pe plan in­ternaţional în spiritul cauzei păcii şi colaborării între po­poare. Patriotismul fierbinte, în­crederea neclintită în forţa creatoare a poporului român, liber şi stăpîn pe soarta sa, devotamentul cu care a slujit cauza socialismului de-a lun­gul întregii sale vieţi, au fă­cut din omul de ştiinţă şi ce­tăţeanul Constantin I. Parhon o strălucită pildă pentru în­treaga intelectualitate şi în­tregul tineret studios din pa­tria noastră. Ca recunoaştere a activită­ţii închinate fericirii poporu­lui, a meritelor sale de om de ştiinţă şi militant pe tărîm social-politic, Constantin I. Parhon a fost distins cu înal­tul titlu de Erou al Muncii So­cialiste şi cu alte numeroase titluri, ordine şi medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia. Apreciindu-i-se aportul deo­sebit la cauza păcii şi priete­niei între popoare, C. I. Parhon a fost, de asemenea, distins cu Ordinul Lenin al U.R.S.S., pre­cum şi cu înalte ordine şi dis­tincţii ale altor state. încetarea din viaţă a lui Constantin I. Parhon este o grea şi dureroasă pierdere pentru poporul român. Amin­tirea sa va ramîne veşnic vie în inima şi conştiinţa oameni­lor muncii din patria noastră.­­ 3 Pag. 5 DE ZIUA MINERULUI Temperatura înaltă a muncii în adîncul abatajelor Început de august... Aici, unde Parîragul se pri­veşte faţă în faţă cu Vîlca­­nul, soarele pătrunde destul de greu. O zi obişnuită de mun­că, peste care pluteşte însă at­mosfera sărbătorească declan­şată sub cupola în care au loc lucrările Congresului al X-lea al P.C.R., revărsată asupra în­tregii ţări. Trenul porneşte. Alături de oamenii din brigada lui Pe­tre Constantin, pătrundem în galeria principală a minei Lu­­peni, spre abatajele adînci, dornici să cunoaştem faptele pe care gazdele noastre le aşează în cununa sărbătorii lor. Brigada pe care o însoţim spre locul de muncă, este una dintre cele mai bune din Va­lea Jiului, iar şeful său un miner dintre cei mai vrednici şi mai renumiţi. Trenul pă­trunde tot mai adînc în noap­tea şi tăcerea adîncurilor. In cele din urmă se opreşte. In şir indian, cu lămpile în mîini cei 30 de mineri din schim­bul I străbat o galerie în­gustă, apoi, în grupuri mici, se îngrămădesc în colivia care îi va coborî undeva într-o zonă, sub nivelul mării. Aici se află abatajul nr. 3 din stra­tul III. Răcoarea din puţuri şi galerii, nu se mai simte. — Noroc bun ! — Noroc bun ! Cam atît. Cele două schim­buri s-au întîlnit la locul de muncă pentru a preda şi pre­lua uneltele. Şeful brigăzii, alături de Gheorghe Grecu — şeful schimbului de noapte — priveşte, evaluează munca ce­lor dinaintea lor şi pare mul­ţumit. Abatajul e curat ca şi cum aici nu s-ar fi petrecut nimic. In cele 8 ore de muncă însă schimbul lui Grecu a per­forat, a puşcat şi a evacuat întreaga cantitate de cărbune. Cei care vin după ei urmea­ză să ridice grinzile, să ban­dajeze şi să taie vatra pentru ca următorului schimb să-i re­vină sarcina de a curăţi aba­tajul, de a împinge transpor­torul pînă lîngă frontul de lu­cru şi de a răpi armătura me­talică. — Acesta-i tot secretul suc­ceselor noastre, spune Petre Constantin, organizarea lu­crului în ciclu şi specializa­rea schimburilor pe operaţiuni. După care urmează discipli­na. O disciplină şi o sincro­nizare a energiilor fiecărui mi­ner, fără de care abatajul s-ar prăbuşi. Da, nu glumesc. Pu­teţi să înţelegeţi această pră­buşire şi la propriu, dar mai ales la figurat, în dialogul cu oamenii însă personalitatea brigăzii mai ca­pătă şi alte explicaţii. Cei mai mulţi dintre cei 90 care for­mează brigada lui Constantin, printre care Gheorghe Mari­­nescu, Gheorghe Nichita, Con­stantin Pop, Ilie Petre, Aurel Manta, au o mare vechime în acest colectiv, s-au obişnuit şi omogenizat, s-au sudat şi for­mat în acelaşi spirit de muncă ordonată şi dăruire fără re­zervă. Abatajul lor este cel mai mare din ţară. Un aba­taj frontal întins pe zeci de metri, din care ies zilnic aproa­pe 1 000 tone de cărbune coc­­sificabil. Dar este în acelaşi timp şi cel mai modern şi mai mecanizat. Susţinerea se face cu stîlpi hidraulici şi grinzi articulate în consolă, este do­tat cu transportoare blindate cu mare capacitate de evacua­re a cărbunelui, iar pe orizont transportul se face cu benzi de cauciuc. Brigada lui Con­stantin a făcut prima expe­rimentare în ţară cu susţineri metalice în stratul III şi ta­van artificial. Rezultatele au fost excepţionale şi au per­mis o rapidă generalizare. Nu­mai în anii actualului cincinal s-au introdus în mina Lupeni peste 8 500 stîlpi metalici ceea ce a favorizat sporirea extrac­ţiei de cărbune prin susţinere metalică de la 766 000 tone în 1965 la 920 000 tone în 1969. Privindu-i cum muncesc, a­­plecaţi asupra ciocanelor pneumatice în abatajul cu bolta joasă, reporterul este tentat să afle fapte mai neo­bişnuite, întîmplări mai rare, atît de posibile într-o mun­că grea, riscantă, la sute de metri în adîncuri. — Pentru noi nu-i nimic neobişnuit. Ne aşteptăm la ori­ce, şi sîntem pregătiţi pentru orice, spune minerul Petru Pe­ter. Scurt şi concis răspund şi atunci cînd este vorba des­pre succesele lor , ne-am în­deplinit angajamentele în cinstea Congresului, spune Pe­tre Constantin. Şi nu mai a­­daugă nimic. Secretarul comi­tetului de partid pe mină însă are multe de completat. — Angajamentul iniţial al brigăzii, spune el, a fost de 2 000 tone cărbune peste plan. S-a realizat la 1 Mai. Apoi a fost majorat la 3 000 tone pînă la Congres. Dar cei 90 de mi­neri din brigada lui Constan­tin s-au autodepăşit şi de data aceasta. La 1 iulie raportau că au realizat şi această can­titate. Şi-au propus o altă ma­jorare de 500 de tone. Apoi încă 500. Şi iată că acum, ei au învins din nou, extrăgînd 4 000 de tone cărbune peste plan, în condiţiile realizării unei productivităţi de 8—10 tone cărbune pe post, adică cu 3 la sută mai mult decît norma planificată. „ Dar şeful brigăzii nu accep­tă lauda. El susţine că sunt zeci de brigăzi care au în­­tîmpinat Congresul partidului şi Ziua minerului cu rezultate la fel de bune. Şi are drep­tate. Minerii de aici, raportau intr-o telegramă trimisă Con­gresului al X-lea al P.C.R. că „planul producţiei nete a fost depăşit pe bazinul Văii Jiului în cele 7 luni parcurse cu 50 000 tone cărbune cocsifica­­bil şi energetic, iar cel al pro­ducţiei globale industriale cu 26 milioane lei“. Sunt succe­sele care înglobează într-ade­­văr roadele muncii tuturor mi­nerilor din cel mai mare ba­zin carbonifer al ţării. ROMULUS LAL

Next