Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-01 / nr. 6312

A PĂRĂSIT CAPITALA, înd­reptîndu-se spre patrie, delegaţia C.C. al Uniunii Ti­neretului Revoluţionar Mon­gol condusă de tovarăşul Sandi Arakdia Dzondoi, membru al Biroului C.C. al U.T.R.M., care a participat la sărbătorirea zilei de 23 August. De asemenea, a părăsit Bucureştiul tovarăşul Jorge Diaz, delegat al Partidului Comunist Portughez, care la invitaţia C.C. al U.T.C.­ a­ făcut o vizită în România. La plecare, oaspeţii au fost salutaţi de Nicolae­­Crista­­che, adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al U.T.C., de ac­tivişti ai C.C. al U.T.C. cin munimii (Urmare din pag. I) ajuns să se înece la mal, la un pas de aplicarea practică. „Acest proces tehnologic, ne spune tov. dr. ing. V. Părăușeanu, nu a pu­tut să treacă în exploatare, dato­rită faptului că institutele de pro­iectări de la noi nu și-au asumat această răspundere, că nu ni s-a acordat la timp, din partea mi­nisterului de resort sprijinul ne­cesar pentru crearea unei staţii pilot în vederea experimentării, la o scară mai mare a procesu­lui tehnologic, în general proiec­tanţii nu au destulă încredere în cercetarea originală. S-a pus la punct, pentru ca la sfîrşit IPROCHIM-ul să importe în­­treaga instalaţie, procesul tehno­logic, catalizatori etc., risipind în­crederea cu care s-a pornit la a­­ceastă treabă“. „Vă daţi seama ne spune ingi­nerul dr. Grigore Pop, cum ne-au mers, direct la inimă cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu din Raportul la Congresul al X-lea­ al P.C.R. „Nu ne putem mulţumi­­să apelăm numai la import de inte­ligenţă ; trebuie să înţelegem că ştinţa­­este o latură inseparabilă a producţiei materiale, a progre­sului economic şi social al ţării noastre“. Importînd inteligenţă şi plătind-o cu anhidridă maleică, nu facem un schimb de echiva­lente“. în acest lanţ veriga slabă este­ proiectarea Astfel, unele proble­me rezolvate la nivelul cercetării întîmpină greutăţi în finalizare datorită capacităţii reduse de pro­iectare existente în rezolvarea chestiunilor de inginerie chimi­că. La această stare de lucruri s-a ajuns datorită faptului că o parte însemnată dintre inginerii pro­iectanţi şi specialiştii în domeniul chimiei pregătiţi de institutele noastre de învăţămînt superior sunt folosiţi în munci­­ adiacente. Din această cauză, la care se a­­daugă, pe lingă lipsa de încredere în cercetarea originală, prea nu­meroasele forme birocratice care trebuie întîmpinate pînă la fina­lizare, nu s-a putut asigura pu­nerea în funcţiune la termenul cerut a instalaţiei propuse de noi pentru fabricarea anhidridei ma­­leice, în acest context unele din­tre lucrările valoroase ale­ şcolii româneşti de chimie, foarte, apre­ciată peste hotare, nu ajung să depăşească faza de laborator. Desigur că, apariţia acestei si­tuaţii a fost favorizată şi de cri­teriile după care se face promo­varea cadrelor în ierarhia ştiinţi­fică de la noi din ţară, în eva­luarea meritelor unui om de şti­inţă se ia prea puţin în conside­rare aplicarea practică a rezulta­telor, cercetarea deliberată pen­tru finalizare tehnică concretă. Unii nu înţeleg că cercetarea tehnică îşi trage seva din realita­tea producţiei, că după acoperi­rea cu un brevet a rezultatelor nu te opreşte nimeni să elaborezi lucrări de cercetare fundamentală care cîştigă în consistenţă avînd la bază observarea pe viu a fe­nomenelor. Cei care consideră că preocuparea de rezolvare a pro­blemelor imediate ale industriei noastre înseamnă o coborîre cali­tativă a activităţii lor se înşeală, desigur, şi îi pîndeşte pericolul căutărilor sterile, al izolării în­­tr-un turn de fildeş“. Tov. prof. dr. ing. V. Părău­­şanu ţine să remarce că „prin urmărirea atentă a tehnologiilor şi instalaţiilor, avînd o pregătire teoretică superioară observi lu­cruri pe lingă care ceilalţi trec fără să-şi dea seama. Idei pentru cercetare, chestiuni care se cer de urgenţă rezolvate sunt berechet. Trebuie numai să se apuce cine­va de ele. Este necesar să se or­ganizeze cercetarea originală pe grupuri de secţii înrudite care să se ocupe de perfecţionarea teh­nologiilor elaborate sau importa­te, de asimilarea unor auxiliari procuraţi din import (catalizatori de ex. de care ducem atîta lip­să), de valorificarea la o treaptă superioară a producţiei secunda­re, precum şi preocuparea perma­nentă pentru ridicarea parame­trilor calitativi ai produselor. A­­ceşti cercetători trebuie să co­laboreze cu tehnologii, să orga­nizeze şi să pregătească din timp secţiile viitoare. Ministerele de re­sort ar trebui să asigure labora­toare pilot de cercetare, la unită­ţile mari, a căror experienţă să fie dirijată centralizat şi ulterior ge­neralizată. Un lucru esenţial este şi acoperirea cu brevete a rezul­tatelor. Acest fapt nu elimină e­­lementele de cercetare teoretică ci dimpotrivă le dă un suport ju­ridic, transformîndu-le într-un produs comerciabil. E de fapt singura cale­­spre mărirea expor­tului de inteligenţă“. Pentru rezolvarea operativă şi corespunzătoare a necesarului de cercetare din combinat trebuie lărgită colaborarea cu oameni de ştiinţă, academicieni, institute de cercetări etc., precum şi desfăşu­rarea unei munci atente de pre­gătire a oamenilor, de promovare şi stimulare a cercetătorilor tineri. Pentru facilitarea colaborărilor consemnăm ca demnă de interes propunerea pe care o face ing. Constantin Roncea — şef pro­ducţie, pentru crearea unui sis­tem operativ de informare, care să acopere diferite compartimen­te ale economiei şi unde tehnolo­gul, inginerul şef, sau cercetătorul din uzină să găsească înserate numele celor care se preocupă de diferite teme, locul unde îşi des­făşoară activitatea şi lucrările pu­blicate pentru a se putea mer­ge oricînd la omul cel mai­ com­petent într-o anumită chestiune. Avantajele ar fi reciproce şi, de­sigur, s-ar evita unele paralelis­me, contribuind la eliminarea ac­tualei fărîmiţări a reţelei unităţi­lor de cercetare, la consolidarea osmozei între cercetare și pro­ducție. Arăturile (Urmare din pag. 1) cota în întregime sau pe aproa­pe toată suprafaţa, o demonstrea­ză şi un alt fapt. Unităţile agri­cole de stat dispun aproximativ de aceeaşi bază materială. Au beneficiat de aceleaşi condiţii de climă şi sol. Dar, dacă în co­operativele agricole situaţia este cea arătată, întreprinderile agri­cole de stat din judeţ, la ora ac­tuală, are ultimele suprafeţe. E­­vident, deci, că altele sunt cau­zele. Să încercăm a puncta cî­­teva din ele, pe cele mai prin­cipale. Prima : pentru un însem­nat număr de tractoare lipsesc mecanizatori care să le deser­vească. A doua : abundă defec­ţiunile de ordin tehnic. Dintr-un sondaj efectuat la 50 tractoare am constatat că 20 la sută din­tre ele se află la secţii pentru re­paraţii. A treia : 50 la sută din suprafaţa nearată încă nu a fost eliberată de paie. Şi o a patra, cu un conţinut mult mai larg : lipsa de supraveghere şi îndru­mare de care dau dovad­ă condu­cerile unor I.M.A.-uri din care cauză în foarte multe unităţi tractoarele ies la arat tîrziu şi se retrag devreme, în primăvară, la olimpiada pe ţară a tinerilor mecanizatori, .­Dîmboviţa a produs una din­­cele mai plăcute surprize. Cîşti­­­gător al trofeului „Tractorul de atfr“ a fost reprezentantul meca­nizatorilor din acest judeţ. Atunci am fost îndreptăţiţi să conside­răm că aici cu adevărat organi­zaţiile de tineret depun în rîn­­durile mecanizatorilor o muncă susţinută din toate punctele de vedere.. Şi, totuşi, acum acest ju­deţ este codaş, mult rămas în urmă cu executarea uneia dintre lucrările agricole — arăturile — ce depinde în exclusivitate de ac­tivitatea mecanizatorilor. Ce s-a întâmplat ? Cei care i-au adus pe dîmboviţeni pe primul loc s-au culcat pe laurii victoriei ? Cu re­gret, dar trebuie să spunem că da ! — Ce părere aveţi, l-am între­bat chiar pe deţinătorul trofeu­lui, Gheorghe Cuţa, în­­prezent şef al secţiei de mecanizare din Dărmăneşti. Referindu-se, printre altele, la faptul că multe tractoare nu au oameni să le deservească, el a declarat: — Acest deficit de tractorişti ar fi putut — şi poate fi — aco­perit. — Cum ? — Şi în secţia mea am avut doi tractorişti în minus. Am a­­pelat la câţiva elevi din sat ai şcolilor profesionale — care sunt în vacanţă — şi dintre ei mi-am completat necesarul. Organizaţii­le noastre ale U.T.C., la iniţiativa comitetului judeţean, ar putea rezolva cazurile din toate unită­ţile. Am reţinut, în plus, un lu­cru şi de aci puteţi deduce mai multe : organizaţia noastră de ti­neret încă din iunie — este inexistentă. Nu mai avem nici se­cretar şi nici locţiitor de secretar. — Activistul teritorial al comi­tetului judeţean U.T.C. ştie ? — îl aşteptăm... Am reţinut şi am dedus că nu­mai cu un tractor, fie el şi de aur, nu se poate ara suprafaţa unui judeţ. Acest lucru poate va fi reţinut şi de către direcţia a­­gricolă şi Comitetul judeţean Dîmboviţa a] U.T.C.... SCÂNTEIA TINERETULUI FOTBAL, U.T.A. A PRELUAT ȘEFIA CLASAMENTULUI — Se va reedita „maratonul“ din campionatul trecut? —­ ­ Gazdele au obţinut doar jumătate din punctele puse în joc d­in faţa Rapidului, F.C. Argeş n-a mai avut comportarea bonă din primele etape . „Roli“ Iaşi n-a înscris încă golul de onoare în actualul campionat. Etapa de ieri, desfăşurată oarecum sub sem­nul selecţionărilor şi a confirmărilor, ne-a oferit dispute extrem de dirze şi un car de surprize. Caz rar în istoria fotbalului, jumătate din partide, patru, s-au încheiat, cu victoria în favoarea echipelor oaspete. Rapid învinge categoric la Piteşti, liderul , „universita­rii" clujeni smulg două puncte de la colegii lor din Iaşi . Steaua, surclasată duminică, la Bucureşti, de U.T.A., echipa campioană, învinge fără drept de apel pe feroviarii clujeni care se anunţau adversari redutabili şi-l aduce, după atâţia ani, pe Crăiniceanu în reprezentativa ţării. Băieţii lui Ozon, f­ac la rîndul lor, o figură frumoasă la Braşov, decimînd zestrea ste­garilor, încolo, rezultate scontate : Dinamo Bucureşti, in revenire de formă, cîştigă comod acasă . Universitatea Craiova, într-o poftă de joc ca in zilele ei bune realizează scorul etapei . UIT.A. se pare că este echipa care merge cu paşi siguri şi-n acest an spre vîrful clasamentului. Despre Petrolul, după prima ei evo­luţie în compania unui adversar învins şi acasă, e prematur să faci anticipări. Şi o curiozitate: şi in această etapă ca şi în cele­lalte două jucate pînă acum s-a marcat acelaşi număr de go­luri : 22. D­ERBI Ieri, pe stadionul din Trivale, a venit lume ca-n zilele bune. Peste 20 000 de spectatori. Local­nicii plecau, de departe, ca favo­riţi. Dar, ca de atîtea ori, în fot­bal prezumţiile se adeveresc rar şi surprizele spectaculoase nu lip­sesc. Ca şi la Piteşti. Rapidiştii au obţinut o victorie categorică pe care poate nici nu o scontau în­­tr-o asemenea manieră. „Cel de-al treilea val“, cum numeau suporterii argeşeni partida, n-a fost trecut de elevii lui Teaşcă. Rapidul a controlat partida, cu excepţia cîtorva minute de la în­ceputul reprizei secunde, de la un cap la altul, cu autoritate, printr-un joc legat, de bună fac­tură tehnică. Trecuse de-abia vreun sfert de oră de la începu­tul partidei şi oaspeţii conduceau cu 2-0 prin golurile înscrise de Neagu (min. 12) şi Strat (min. 17) în urma unor acţiuni simple dar care au făcut şah-mat apărarea Argeşului, uluitor de penetrabilă, imobilă şi nesigură. Unii înclină să creadă că ambele goluri le are pe conştiinţă Barbu — el a şi părăsit, de altfel, terenul la invi­taţia antrenorului : adevărul este că nu numai el şi linia defensivă n-au corespuns, ci întreaga echi­pă a jucat parcă fără busolă, în­­cercînd să înghesuie jocul la mij­locul terenului şi să trimită mingi înalte în faţa porţii lui Răducanu, apărată cu străşnicie de acesta, de Dan, Lupescu, Pop şi Muşat, un tînăr care a constituit o plă­cută surpriză pentru spectatori. Aceasta, în vreme ce atacanţii Rapidului desfăşurau jocul pe ex­treme, prin­tr-o circulaţie rapidă­­a mingii, creînd breşe după breşe în dispozitivul advers. Piteştenii, nici după ce au redus din handi­cap la începutul celei de a doua reprize, printr-un gol destul de întîmplător la care au colaborat, se pare Lupescu şi Dobrin, nu s-au arătat mai decişi în acţiuni deşi jocul s-a încins, poate de la „flacăra“ entuziasmului tribune­lor. Cei care majorează, scorul sunt tot rapidiştii, dintr-o situa­ţie similară cu cea din care s-a înscris golul gazdelor : Năstures­­cu, centrează şi... Vlad deviază în gol. La 3—1, în minutul 78, meciul e ca şi jucat. Rapidiştii ies de pe teren în aplauzele specta­torilor. Justificat. Un meci fair­­play şi un public fair-play. Am reţinut, dintre acelea o mie şi una de impresii de moment venite de la oamenii din tribună, spuse mai cu durere cu năduf, una : „Angelo Niculescu a venit să-l vadă pe Dobrin şi a­­ văzut în schimb la Rapid nişte băieţi ti­neri de trei ori mai buni“. Există, aici, un adevăr. Antrenorul naţio­nalei, după ce-i selecţionase de la F.C Argeş ,pe Barbu şi C. Radu, venise să-l treacă pe lista lotului și pe Dobrin. Dar în loc să se-n­­toarcă cu trei... a rămas, se pare, fără niciunul. V. CABULEA NATAŢIE — Speranţele îşi dispută titlurile Speranţele trataţiei româneşti, juniorii, şi-au început, de sâm­bătă, disputa pentru titlurile na­ţionale. Pe cele 7 blocstarturi ale bazinului de la şosea s-au aliniat cei mai buni 154 de ti­neri înotători — 71 de fete şi 33 de băieţi — reprezentînd, în afara cluburilor b­ucureştene, centrele de nataţie din Cluj, Galaţi, Mediaş, Tîrgu Mureş, Oradea, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu, Timişoara şi Turda (de semna­lat absenţa arădenilor şi a îno­tătorilor din Cîmpina). După două zile de concurs oficialii au consemnat numeroase rezultate surpriză produse de înotători consideraţi, înainte de start, outsideri, ca şi „cronometre“ ce confirmă unele pronosticuri. Să ne explicăm :■ la 200 m liber fete, dinamovistele Anca Groza şi Lucia Radu, ca să nu mai a­­mintim de recordmana ţării pe această distanţă, Liliana Dan, au fost pur şi simplu sufocate de clujeanca Gyongi Sovago. Surprizele, ca să urmăm ordi­nea probelor, au continuat, cu sosirea strînsă de la 200 m spate câştigată de reprezentanta Şcolii sportive nr. 2, Mădălina Măzgăreanu, învingătoare cu şase zecimi în faţa, clujencei Zita Erdeli, ca şi sosirea „la fo­tografie“ de la 100 m bras­fete cîştigată de Rodica Pătruică, de la C.S.M. Reşiţa, în faţa favori­tei Anca Mihăescu de la Dina­mo. Băieţii au oferit cîteva dispute spectaculoase.­ Ne gîn­­dim la ambele curse ale sprin­terilor cîştigate, la juniori mici, de reşiţeanul Zeno Opriţescu (58,3 sec.) şi de Ion Miclăuş, de la C.S.M. Sibiu, cu o zecime­­de secundă mai bine : 58,2. învinsul lui Miclăuş, Sebastian Cosmescu de la Steaua, s-a revanşat stră­lucit, în schimb, în cursa de 200 m liber a juniorilor mari stabilind şi un record republi­can de juniori : 2’07”6. Brasis­­tele dinamoviste Stănescu, Bur­­lacu şi Hidoş şi-au împărţit... podiumul de premiere, în a­­ceastă ordine, în cursa de 100 m bras. Consemnînd şi rezultatul stelistului P. Teodorescu în proba de uzură a celor 4x100 m mixt, 5’0”4 — un cronometru remarcabil, rămînem în aştep­­tarea rezultatelor ultimelor dou zile : vor rezista bucu­­reştenii asaltului „provinciei“ condus de înotătorii clujeni­? Să nu uităm că sînt în joc, în afara titlurilor naţionale, şi cî­teva locuri pentru completarea lotului care ne va reprezenta, peste două duminici, la balca­niadă... VIOREL BABA RUGBI — Triptic bucureştean Jumătate din jocurile primei etape a campionatului pe anul 1969 au avut loc în Capitală, în cuplajul de pe terenul Vul­can, echipa gazdă a luptat din greu pentru a stăvili asaltul plin de elan al studenţilor de la Agronomia Cluj. Numai lip­sa de experienţă şi de tehnică a tinerei formaţii universitare i-a lipsit pe aceştia de o victo­rie pe care o vreme se părea că o vor obţine. Dar proaspăta promovată în divizia A, Vul­can, deşi cu o slabă disciplină de joc, dar cu un plus de ma­turitate în jocul liniilor dina­poi a reuşit să înscrie două în- n cercări şi o lovitură de pedeap­să contra 3 lovituri de picior reuşite de către clujeni. Şi astfel să câştige de puţin dar pe merit 11—9 (6—3). Griviţa roşie a învins la scor 23—3 (9—0) într-o dezlăn­ţuire de atacuri cărora Rul­mentul Bîrlad le-a făcut cu greu faţă, în partea secundă a jocului, mai ales, meciul de­vine aproape o demonstraţie de ofensivă a bucureştenilor. Deşi de o combativitate deo­sebită şi cu o energie de zile mari, bîrlădenii nu au găsit formele tactice necesare con­tracarării unui adversar atît de inspirat. Ne-au plăcut: Bal­can, Atanasiu şi Pop de la Gri­­viţa roşie, Mihalaşcu şi Rai­­nea de la Rulmentul Bîrlad precum şi arbitrul N. Găgeatu din Bucureşti. După amiază, s-a încheiat etajia bucureşteană cu meciul Progresul-Ştiinţa Petroşeni. Progresul a pierdut şi încă la un scor concludent: 14—0 (3—0). Neputînd face faţă de­cit arareori ofensivei organiza­te a studenţilor din Petroşeni bucureştenii au cedat în final presiunei exercitate în tot tim­pul meciului. D. MANOILEANU SĂRITURI ÎN APĂ In bazinul de sărituri de la „Tineretul“, sâmbătă şi dumi­nică, au avut loc campionatele naţionale. Conform aşteptări­lor Melania Decuseară şi Ion Ganea au realizat „ordinea tri­plă“ , locurile I, fiecare, la trambulinele de 1 m, 3 m şi la platformă. Diferenţele de puncte faţă de cel de-al doilea clasat sânt apreciabile. La trambu­lina de 3 m cea de-a doua cla­sată, Mariana Voinea, a reali­zat 339,75 p. faţă de 415,35 p. ale campioanei ; tot la această pro­bă, la băieţi, Ganea a totalizat 507,50 p. faţă de numai 461,20 p. ale lui I. Ilieş clasat pe locul secund. Asta în condiţiile în care pe trambulinele internaţio­nale lupta se dă pentru... zecimi de puncte ! Care să fie cauza ? Forma deosebită a meritoşilor campioni care, ani la rând, de­ţin supremaţia, sau absenţa de valori în rîndul generaţiei ti­nere ? Incontestabil cei doi să­ritori au merite deosebite. Dar nu este mai puţin adevărat că între „vârfuri“­­Şi­ „secunzi" există un decalaj valoric de pro­porţii. In fiecare an se pun, de fapt, aceleaşi două alternative. In aceste condiţii campionatul de sărituri a devenit o simplă formalitate care este trecută în cataloagele federaţiei de specia­litate la rubrica „realizat“. Ce fel de realizare, însă ? Şi ce este de făcut ? R. VIOREL DIAGRAMA ETAPEI F.C. ARGEŞ — RAPID : 1—3 (0—2) Au înscris : Neagu, Strat şi Vlad (autogol) pentru Rapid, Lupescu (autogol) pentru I .C. Argeş. „U“,CRAIOVA — FARUL CONSTANŢA: 4—0 (3—0) Au înscris : Oblemenco (3) şi Bălan. STEAGUL-I­OŞU — JILŢ,: 0—1 (0 —1) A înscris Peronescu. „POLI“ IAŞI - „U“ CLUJ: 0 —2 (0—­1) Au înscris : Barbu şi Adam. DINAMO BUCUREŞTI — DINAMO BACĂU: 3—1 12—0). Au înscris : Dinu (2) şi David (autogol) pentru Dinamo Bucu­reşti şi Ene Daniel pentru Dinamo Bacău. U­­.A. — CRISUL : 2—0 (1—0) A înscris Deraide de două ori. C.F.R. CLUJ — STEAUA : 1—3 (0—0) Au înscris : Voinea (2) și Tătaru pentru Steaua și Stăncel pentru C.F.R. PETROLUL -I- A.S.A. TG. MUREȘ : 1—0 (1—0) A înscris Grozea. în această etapă s-a acordat o singură lovitură de la 11 m, pentru Petrolul, transformată de Grozea. - CICLISM „Cupa Voinţa" A început competiţia inter­naţională de ciclism pentru „Cupa Voinţa“. Prima etapă desfăşurată duminică pe ruta Bucureşti—Braşov (162 km) a revenit dinamovistului Tudor Vasile cronometrat în 4h10’19”. Pe locurile următoare au sosit în acelaşi timp C. Grigore (Di­namo) și V. Burlacu (Steaua). Grosul plutonului condus de Moiceanu (Dinamo) a avut o întîrziere de 53”. Ilie Năstase în „optimile" de la Forest Hills Turneul internaţional de tenis de la Forest Hills a continuat pe o vreme extrem de căl­duroasă (aproape 40 de grade). Campionul României, ILIE NĂSTASE s-a calificat pentru optimile de finală învingîndu-l cu 6—0, 1—0 (abandon) pe El Shafei (R.A.U.), care s-a acci­dentat la un picior. Alte rezul­tate mai importante : Santana (Spania) — Mc­Kinley (S.U.A.) 6—4, 6—4, 7—9, 6—­2 ; Rosewall (Australia) — Pilici (Iugoslavia) — 6—4, 6—0, 6—2 ; Emerson (Australia) — Boewry (S.U.A.) 6—3, 9—7. 6—2 ; Laver (Austra­lia) — Fillol (Chile) 8—6, 6—1, 6—3 ; Ralston (S.U.A.) —Gorman (S.U.A.) 11—9, 4—6, 6—4, 7-5- In proba de dubiu masculin Lall, Mukerjea (India) au­ în­vins, cu 11—9, 7—5, 6—4 pe Dron, Mărmureanu (România). După cum s-a mai anunțat Ion Țiriac fiind accidentat (o coastă fisurată) și-a întrerupt antre­namentele pentru o perioadă de 5 zile. ETAPA VIITOARE Dinamo Bacău — Politeh­nica : Rapid — Steagul Roşu : „U“ Cluj — F.C. Ar­geş : Farul — Petrolul : Steaua — Dinamo Bucureşti : Crişul — C.F.R. Cluj : A.S.A. — „U“ Craiova : Jiul — U.T.A. DIVIZIA B Seria I. Ceahlăul Piatra Neamţ—Sportul Studenţesc 2—0, Dunărea Giurgiu—Oţelul Galaţi 1—1, Poiana Cîmpina—Ştiinţa Bacău 2—1, Gloria Bîrlad—Fla­căra Moreni 6—4, Chimia Su­ceava—Metalul Tîrgovişte 1—0, Politehnica Galaţi—Progresul Brăila 2—1, Metalul Bucureşti— Metrom Braşov 2—0, Portul Constanţa—Progresul Bucureşti 1—0. După trei etape conduce Portul Constanţa (6 puncte). Seria a H-a: Metalul Hune­­doara—Metalurgistul Cugir 2—1, Metalul Anina—Olimpia Satu Mare 6—2, Ripensia—C.F.R. Arad 2—1, Gaz metan Mediaş— Minerul Baia Mare 3—0, Vago­nul Arad—C.S.M. Sibiu 1—0, Metalul T. Severin—C.S.M. Re­şiţa 1—0, Olimpia Oradea— C.F.R. Timișoara 1—1, Chimia Rm. Vâlcea—Electroputere Cra­iova 0—1. După trei etape con­duce Vagonul Arad (5 puncte). • HANDBAL Duminică în campionatul re­publican masculin de handbal Steaua a învins cu scorul de 30—15 (15—6) pe Minerul Baia Mare. Alte rezultate: Politeh­nica Timişoara — Voinţa Bucu­reşti 17—8 (6—4) ; Rafinăria Teleajen — Universitatea Bucu­reşti­ 11—12 (6—7). Meciul Di­namo Bucureşti — Dinamo Ba­cău a fost amînat­ * tszr^ :s2­ ee3 «Kî csssn «cm ars»' er:­­im cmcs ' «sa Am promis o se­rie de analize meni­te să ne lumineze preocupările mo­mentane şi de pers­pectivă ale clubu­rilor cu locuri­­şi prima divizie faţă de propriile lor formaţii juventiste. Şi am mai promis să începem cu Farul — grupare constăn­­ţeană care de ani de zile ne-a obişnuit să-şi deschidă şi ea, o dată cu sezonul estival, ” campania de recrutare a „mer­cenarilor“­ ^ Nimic de zis, la ora actuală se pare că Farul îşi încon­joară cu atenţia şi grija cuvenită odras­lele fotbalistice — semnificative fiind în acest sens titula­rizarea lui Boţea (21 de ani), cooptarea in lotul echipei mari a unor tineri ca în... arena leilor in­cit ea să aibă, tot­odată, şi sorţii titu­larizării. Este o in­tenţie la care nu pot decit să subscriu dirn tot sufletul meu dăruit cauzei ju­­ventiste. Dar aş întreba cum se împacă ase­menea declaraţie cu fizionomia actuală a teamului constăn­­ţean , în vara aceasta, din cele 16 divizio­nare numai 5 au transferat în primul „11“ jucători de „A“ şi Farul se află bi­neînţeles printre ele la loc de frun­te. Am auzit in se­diul clubului de pe malul mării cam mu­lte cuvinte de autopreamărire,­­ cu privire la politica faţă de tineret şi la rezultatele viitoare ale constănţenilor, afirmare. Neavînd loc în echipa ju­deţului sau ora­şului lor, mulţi dintre ei au luat aşadar alte drumuri, cum s-a întîmplat cu Caraman care a­ ajuns spaima por­tarilor din „B“, dar şi cu alţi juventişti, de mare perspecti­vă. Dacă mai amin­tesc şi că ieri, tine­rele speranţe con.-, stănţene au învins pe campionii juveni­­tişti nu chiar fiefiii acestora (1—0 cu­ Universitatea­­ Cra­­­iova), în timp ca proprii seniori au fost surclasaţi de olteni (4—01!) cred că am spus destul.­ închei scriind ne­­gru pe alb că per­sonal am mare în­credere în tinerii de la Farul şi în şansele lor de pro­­movare. Pag. 3 JUVENTIŞTII Eter (19 ani), Con­­stantinescu (29 de ani), sau Biliboacă (19 ani), cît şi gra­tularea echipei de tineret cu un antre­nor experimentat şi priceput (Robert Cosmoc). De aseme­nea totul juvent­st cuprinde cîţiva mînji cu deosebit talent şi alţi cîţiva proveniţi din pro­priul centru de ju­niori — ceea ce, tre­buie să recunoaş­tem, pentru Farul este lucru mare ! Consideraţiile îm­bucurătoare se ter­mină însă, din pă­cate, aici , dar nu înainte de a subli­nia dorinţa şi ten­dinţa celor doi an­trenori de la seniori — Baz­il Marian şi Lucreţiu Florescu — de a-şi primeni treptat echipa cu tineri remarcaţi şi verificaţi, îmi spu­neau dinşii că nu vor să promoveze pe nimeni de dra­gul promovării şi că vor pregăti ast­fel fiecare intrare — ... ........ „­uvn­un­a pe *tr­ itualu­l cam multă critică la adresa altor cio­­buri care, oricum, nu bîjbîie an de an în întunecimile din subsolul clasamen­tului, ba mai cuce­resc şi titluri de campioni la seniori ori la tineret. Las la o parte că faptul îmi aminteşte anec­dota cu şoricelul care, trecînd peste un pod împreună cu un elefant îi zice acestuia: „auzi ce mai tropăim!“ dar nu pot să nu număr jucătorii aduşi aici, la Farul, în ultimii ani cu mari sacrifi­cii : Koszka, Mareş, Dumitru Popescu, Sasu, Sorin Avram, titulari la echipa I plus Tîlvescu şi Ba­tea care evoluează acum la... tineret. (?!). Numele aces­tora (unele apărute abia de o lună-două sub culorile Faru­lui) au ocupat şi o­­cupă locuri care, de drept, se cuveneau şi se cuvin unor ti­neri dobrogeni do­­daţi şi dornici de Despre etapă prea multe nu aş avea de spus. Se cuvine salutat gestul cole­gilor de la radio (care ne-au trans­mis cu promptitu­dine şi rezultatele juventiste) tot aşa cum se cuvine salu­tată şi re-reînnoirea Petrolului. Rezul­tatele de ieri men­ţin in fruntea cla­samentului de tine­ret pe Crişul (şi în coada clasamentu­lui celor mari tift pe Crişul !!) ceea ce înseamnă că juveni­­­tiştii prăden­i, d­ar saţ­ anul trecut pe locul al doilea, con­­curează din nou cu şanse la titlu. Prin­cipalii lor adversari vor fi, după cite se pare, constănţenii şi, închipuiţi-vă, noii născuţi de la C.F.R. Cluj (învinc­gători ieri în faţa teamului temut al Stelei cu 4—2). Aces­te trei echipe vor controla, cred, eu, clasamentul nostru. G. METROI • JOCURILE BALCANICE­­ România pe locul I la atletism­­ feminin Sport al cifrelor şi rezultatelor exacte, atletismul îşi are însă, uneori, momentele de hazard, ca­re se ridică deasupra oricăror ex­m­plicaţii obiective. Şi astfel, după ce vineri atleţii noştri au Cucerit 7 titluri balcanice a urmat... ziua atleţilor bulgari care au cîştigat 8 titluri din cele 12 puse în jos. Din delegaţia noastră doar Ileana Si­­lai şi Mariana Goth şi-au mai ad­judecat cite un titlu la 400 m şi respectiv 200 m alături de cele dobîndite cu o zi înainte. Dacă pentru Ileana nu este nevoie să mai amintim prodigioasa evoluţie, despre Mariana Goth putem spu­ne că este în plină ascensiune şi performanţa de 23,6_seci cu care a cîştigat atît de categoric aici la Sofia, îi deschide poarta spre ga­leria cu nume sonore în sprintul • TENIS Finale disputate, dar... Pe terenurile din Parcul sportiv Progresul s-a consumat ieri ultimul act al campionate­lor republicane de tenis. La bă­ieţi, în absenţa primilor patru jucători ai ţării, titlurile au fost disputate cu dârzenie, mai ales de către jucători din tâ-­­ năra generaţie. La femei, o vic­torie scontată a primei jucătoa­re a ţării, Iudith Dibar. De re­marcat frumoasa victorie, la du­blu femei, a cunoscutelor Julie­­ta Boboc şi Ecaterina Horşa, poate singurele care au abor­dat cu maximă seriozitate toa­te partidele. Ne-a surprins nonşalanţa cu care evoluau, în meciuri care decideau titlurile de campioni republicani (cei în cauză ar trebui să înveţe de la Ţiriac şi Năstase ce înseamnă dăruirea pentru victorie...), jucători tineri ca Boaghe, Co­­din Dumitrescu şi alţii. De asemenea, a surprins lipsa ar­bitrilor de linie, precum şi as­pectul dezolant, pestriţ al festi­vităţii de premiere.. Sugerăm înmînarea tricourilor de cam­pion la­ sfirşitul fiecărei parti­de, pentru a se evita pe viitor absenţa unor jucători sau pre­zenţa altora, la premiere, în haine de stradă. Iată rezultate­le : Simplu femei : I. Dibar — A. Kun 6—4, 6-?4 ; Dublu fe­mei : J. Boboc, E. Horşa — I. Dibar, A. Kun 3—6, 6—4, 6—3 ; Dublu mixt: I. Dibar, C. Du­mitrescu — A. Kun, Gh. Boaghe 2—6, 7—5, 7—5 ; Dublu bărbaţi : S. Mureşan, I. Santeiu — C. Dumitrescu, V. Marcu 6—2, 6—2, 7—5. Finala la simplu bărbaţi, amînată, se dispută astăzi, de la ora 15,15, pe terenul de la Progresul. OCT. II. CORESPONDENŢĂ DIN SOFIA internaţional. Tot un început de consacrare internaţională se între­vede şi pentru junioara­­ Mioara Linca la proba de 1 500 m, sosită pe locul II cu un nou record ro­mânesc de" senioare şi junioare — 4’25’’.8. Cu excepţia ripostei tîrzii la atacul viguros al câştigătoarei, Mioara a făcut o cursă excelentă. în rest, pentru reprezentativa noastră am mai reţinut doar tim­pul bun al lui Gheorghe Cefan la 3 000 m, obstacole sosit totuşi doar pe locul III, în urma bulga­rilor Jelev şi Tihov. Probele de suliţă, greutate şi ştafetă 4X100 m, băieţi au etalat din nou lipsurile atletismului nos­tru, a federaţiei de specialitate în alcătuirea şi prezentarea unei e­­chipe complete. Aceasta a făcut ca încă cu o zi înainte de a se termina jocurile calculele punc­telor obţinute de băieţii noştri să ne arate imposibilitatea de a mai opri iureşul atleţilor bulgari, a­­jutaţi, mult, e drept, şi de un pu­blic înflăcărat cum numai în Bucureşti am mai văzut cu 10—15 ani în urmă. Astfel că ultima zi a întrecerilor sub aspectul punc­tajelor a început cu... certitudi­nea victoriei fetelor. E drept, mai rămăsese şi inte­resul pentru realizarea perfor­manţelor individuale ceea ce au şi reuşit cîţiva dintre atleţii noş­tri. Astfel, la 100 m. g. încă de la primul obstacol s-au desprins ro­mâncele Valeria Bufanu şi Sanda Anghelescu care după un duel prelungit au trecut­ în ordinea sus menţionată linia de sosire în 13,6 sec. şi 13,8 sec. Nelăsîndu-se mai prejos băieţii, la 110 m.g., s-au urcat şi ei pe podium : Nicolae Perţa pe locul 1 cu 14,1 sec. iar Suciu pe locul III. De asemenea, Iosif Nagy la disc unde s-a între­cut cu adversari apropiaţi valoric a reuşit să cîştige însă cu o per­formanţă modestă faţă de posibi­lităţile lui, 55,54 m. Se cuvine remarcat şi rezultatul ştafetei fe­minine la 4X100 m, unde cu 55,8 sec., nou record românesc, a ocu­pat locul I în mod detaşat. Cu toate că s-a clasat doar pe locul III Virginia Bonici a evo­luat bine : 1,76 m, reabilitîndu-se , după insuccesul de la „naţio­nale“.­­ La celelalte probe dintre atleţii români au m­ai fost premiaţi Dinu­­ Piştaru la prăjină cu 4,90 metri,­­ probă cîştigată de cunoscutul să-­­ ritor grec Papanicolau cu 5,25 metri ; Carol Corbu şi Vasile Du-­­­mitrescu la triplu salt cu 16,18 m­. I şi 15,68 metri pe locurile II şi III, “ fiind întrecuţi de campionul eu-­­ ropean al probei bulgarul Stoi­ l kovski (16,57 m.). La festivitatea de închidere, » cînd în timpul momentelor so- * lemne se derulează aievea înaiffT*’ tea ochilor filmul întregii compe-,­tiţii, am rămas cu bucuria victo-”­reii fetelor, cu bucuria celor 13" titluri de campioni balcanici (8­ la fete şi 5 la băieţi) şi, de ce n-am, recunoaşte cu regretul că băieţii n-au reuşit să cîştige aşa cum ne-ar fi plăcut. Şi în timp ce 4 atleţi români purtau în pas de defilare drapelul Jocurilor Balca­nice de atletism predat de atleţii bulgari pentru a fi dus la Bucu­reşti, gazda viitoarei ediţie a Jocurilor Balcanice, pe tabela e­­lectrică a stadionului a apărut punctajul final : femei : ROM­NIA 112 PUNCTE, Bulgaria 103 puncte, Iugoslavia 71 puncte, Grecia 6 puncte. Băieţi: Bulga­ria 160 puncte, România 136 puncte, Iugoslavia 131 puncte, Grecia 69 puncte, Turcia 19 punc­te. Şi apoi, „La revedere, în 1970 la Bucureşti !“ Duminică, în ultima zi a bal­caniadei de lupte pentru tineret de la Istanbul sportivii români au cucerit 5 medalii de aur. I. Gibu (48 kg), Gh. Berceanu (52 kg), Gh. Vîrtosu (57 kg) și N. Mandea (100 kg) au cucerit titlurile balcanice la greco-ro­­mane, iar Panait­ Enache a de­venit campion la lupte libere (100 kg). SILVIU DUMITRESCU Cinci medalii de aur la lupte — tineret întrecerile de yahting au luat sfîrşit La Constanţa au luat sfîr­şit duminică întrecerile cam­pionatului balcanic de yah­ting la care au participat sportivi din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România. La clasa „Finn“, titlul bal­canic a revenit lui P. Kouligas (Grecia), Oprean (România) s-a clasat pe locul 7. Primul loc la­ clasa „Olandezul zburător“ a fost ocupat de echipajul grec alcătuit din Kiriachidis—Pande­­lis. Apostol şi Nicolescu (Româ­nia) s-au clasat pe locul 7. . •• Viitoarea ediţie a campiona­­­tului balcanic de yahting se va desfăşura în 1970 la Split (Iu­­­goslavia).

Next