Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-12 / nr. 6322
UL DINEU OFERIT DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri. Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoţesc pe preşedintele federal în vizita sa în, tara noastră : dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. In pagina a lll-a, toasturile preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, şi al preşedintelui federal, FRANZ JONAS Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MM PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ MAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Ministerul, federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al preşedintelui federal, dr. Josef Bandion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două ţări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, preşedintele Franz Jonas se opreşte în faţa militarilor rostind în limba română : „Bună ziua, ostaşi“. Preşedintelui federal îi sunt prezentaţi apoi şefii misiunilor diplomatice şi celelalte persoane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde preşedintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. (Continuare în pag. a IlI-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa Cuvintarea preşedintelui Udăsescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa ce(Continuare în pag. a IlI-a) Cuvintarea preşedintelui MIRONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atit pe mine, cit şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită in Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de (Continuare în pag. a lll-a) Călduroasă manifestare de „bun venit" înaltului oaspete ANUL XXV, SERIA II NR. 6322 4 PAGINI-30 BANI VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 LA 15 SEPTEMBRIE, MANUALELE ŞCOLARE SĂ FIE PE PUPITRE! Manualele anului şcolar 1969-70 sînt, fără discuţie,superioare faţă de cele ale anilor trecuţi. Posedă capitole noi, realizează o mai bună îmbinare între studiul teoretic şi practic, nivelul cunoştinţelor este peste tot adus la zi, sunt structurate după cele mai noi metode pedagogice. Mai bine de o pătrime sunt manuale absolut noi sau total revizuite. Notăm : elemente de algebră superioară, elemente de analiză matematică pentru clasa a XlI-a, chimia de clasa a X-a, Anatomia de a XI-a, limbile moderne pentru clasa a V-a, limba română de clasa a II-a. La acestea se adaugă cele 27 de manuale , cu caracter experimental ale proaspetei clase a IX-a. Evident, toate acestea alcătuiesc mai mult decit o simplă premisă pentru ca învăţămîntul din noul an şcolar să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Este nevoie însă ca TOATE manualele să se afle la 15 septembrie pe pupitre. Această sarcină revine Editurii didactice şi pedagogice, la a cărei conducere am purtat o serie de discuţii pe această temă. Manualele vor fi gata ? Da. Toate ? Aproape toate, în orice caz vom face eforturi (n.n. într-adevăr, începînd cu data de 4 septembrie, toată conducerea editurii s-a... răspîndit prin ţară, la Sibiu, Oradea, Cluj), în tipografii, pentru a urgenta lucrările) pentru a reduce la minimum „cota de întîrzieri". Să vedem care este această cotă, în ce constă ea, din vina cui se înregistrează şi ce se mai poate face în zilele care au rămas, pentru ca termenul să fie pe cit posibil respectat. Din 488 de titluri au apărut 440 şi vor mai apare încă un număr serios pînă la 15 septembrie, dar... In învăţămîntul profesional şi tehnic 16 manuale nu vor fi gata (ele nu se află nici măcar în redacţie...), liceelor de specialitate le vor lipsi trei manuale. Nu vor fi gata la timp, probabil, nici manualele de istoria literaturii române pentru cl. a XlI-a, Geografia de cl. a IlI-a, pentru elevii din municipiul Bucureşti, noul manual de cunoştinţe socialpolitice pentru cl. a IX-a. Şi s-ar putea să mai avem şi alte surprize neplăcute... Motive există, dar ele nu pot şi nu trebuie să reprezinte o scuză (mai ales că din experienţa anilor trecuţi se puteau trage numeroase concluzii). ,,Spicuim : — Pentru învăţămîntul profesional şi tehnic programele au venit cu o întîrziere de aproape un an (!) în urma planului (augustseptembrie 1968, faţă de decembrie 1967). Cum a fost posibil un asemenea lucru ? Cine e răspunzător ? Departamentul învăţămîntului profesional şi tehnic din Ministerul Invăţămîntului. Iată răspunsul său: E drept, dar sînt de vină şi direcţiile de învăţămînt din ministerele beneficiare, lipsa de răspundere manifestată de ele şi apoi, nici Editura didactică şi pedagogică nu a trecut imediat la întocmirea de contracte cu autorii, lăsînd să treacă, de la primirea programelor (n.n. —• venite cu întîrziere de aproape ANDREI ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) MÎINE ÎN CAPITALĂ. FAZA PE ŢARĂ A CONCURSULUI PROFESIONAL „STĂPÎN PE VOLAN“ dete“ strungarului şi tractoristului un nou concurs profesional pentru tineri, iniţiat şi organizat de către C.C. al U.T.C. în colaborare cu alţi factori — concursul „Stăpîn pe volan‘ — a ajuns în faţa fazei finale pe ţară. Este, probabil, cea mai cuprinzătoare acţiune de acest gen iniţiată pînă acum de organizaţiile U.T.C., oricum mult mai complexă. Atai cuprinzătoare pentru că cei 120 de tineri şoferi ce se vor întrece mîine în Capitală pentru desemnarea celui mai bine pregătit conducător auto au fost selecţionaţi pe parcursul mai multor luni de întrecere, dintr-un număr de 3.5 000 de tineri, din toate judeţele ţării, care profesează această meserie. Mai complexă fiindcă de această dată condiţiile condusului nu s-au rezumat doar la probe ce sondau îndemînarea practică sau pregătirea teoretică, ci au vizat direct participarea tinerilor la realizarea sarcinilor de plan ale întreprinderilor de transporturi, conducerea autovehiculelor pe drumuri publice. De aceea faza de masă a fost eșalonată pe o perioadă de una-două luni, instigătorii fiind desemnaţi din rîndul celor ce au obţinut cele mai mari realizări de plan, consumuri reduse de carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb, care au avut cele mai puţine, sau de loc, abateri de la regulile de circulaţie. Obiectivele concursului sunt evidente : stimularea tinerilor conducători auto, printr-o modalitate atractivă, de (Continuare ■ în pag. a II-a) AITR-O MEA, ZECE II DE HECTARE DECOLTATE. RITMUL TREBUIE MEHNE! De cîteva zile recoltările se înscriu pe prim plan în cadrul agendei de lucru a ţăranilor cooperatori şi lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat din judeţul Constanţa. Autocamioanele şi atelajele încărcate fac un du-te-vino neîntrerupt între cîmp şi pătule ; echipe speciale eliberează terenul, iar mecanizatorii îl pregătesc în vederea însămînţârilor de toamnă care, în această zonă se preconizează a fi declanşate în jurul datei de 20 septembrie. Vorbindu-ne despre desfăşurarea lucrărilor din actuala campanie, tovarăşul Dan Şerbu, directorul direcţiei agricole judeţene, preciza : „Măsurile iniţiate de către fiecare unitate permit strîngerea recoltei cu cea mai mare rapiditate în primul rînd de pe terenurile stabilite a fi însămînţate cu culturi de toamnă, a strugurilor, legumelor şi fructelor. La floarea soarelui, de pildă, s-a generalizat în tot judeţul experienţa întreprinderii agricole de stat Medgidia care constă în recoltarea în două faze fapt ce dă posibilitatea grăbirii strîngerii recoltei cam cu 10 zile. De asemenea, la porumb, în acelaşi timp cu recoltatul lanurilor ajunse la maturitate deplină (în ideea recuperării unor cantităţi tot mai mari de coceni în stare verde pentru însilozare) pentru terenurile de şes ştiuleţii sunt lăsaţi 2-3 zile în cîmp unde soarele, încă puternic, îi usucă. Acest mod de a proceda ne-a permis să recoltăm pînă acum aproape 10 000 de hectare porumb şi floarea soarelui şi să pregătim pentru semănăturile din t toamnă cam aceeaşi suprafaţă. Volumul de muncă ce se cere depus în condiţiile acestui an este, evident, foarte mare. De aceea, întregul complex de măsuri vizează mobilizarea tuturor forţelor existente în judeţ, utilizarea la capacitatea deplină a atelajelor, combinelor, remorcilor şi autocamioanelor prin organizarea schimburilor duble sau prelungite". _„ Firesc, tineretul de la sate, participă efectiv la realizarea în termen a lucrărilor din această campanie agricolă. Ne-am convins de acest lucru cu prilejul raidului-anchetă întreprins în unităţile agricole din judeţul Constanţa. — Cînd recoltările sunt în toi — ne spunea secretarul organizaţiei U.T.C. de la C.A.P. Oltina, tovarăşul Oprea Stamate se înţelege că de noi aici este nevoie. Noi, tinerii, lucrăm mai mult la transporturi, iar noaptea la eliberatul terenurilor. Pînă acum, treburile merg foarte bine : peste 100 hectare recoltate şi eliberate. Cele spuse de secretarul organizaţiei U.T.C. au fost confirmate şi de către preşedintele cooperativei agricole care are numai cuvinte de laudă la adresa tinerilor. Cu iniţiative asemănătoare ale tineretului ne-am întîlnit şi la Siminoc, şi la Siliştea, şi la Zorile, aproape peste tot, acolo unde am poposit şi am căutat lămuriri la întrebarea : ce fac tinerii în actuala campanie agricolă ? La cooperativa agricolă de producţie din Zorile, preşedintele, tovarăşul Gheorghe Orăscu, a ţinut să ne arate „pe viu“ ce fac tinerii. La gropile de silozuri lucrau 29 de utecişti, la transporturie 21, iar restul pînă la 101 în cîmp la recoltări. „De însilozări s-au angajat să răspundă ei, uteciştii. Noaptea cu toţii merg la tăiatul şi transportatul cocenilor, care a doua zi sunt trecuţi prin maşini şi aşezaţi în silozuri de către fete. încă 10-12 zile de lucru in acest ritm şi noi vom termina recoltările“. La cooperativa agricolă din Viile am notat o altă iniţiativă a tinerilor care vizează folosirea deplină a capacităţii atelajelor. Din cîmp vin încărcate cu porumb iar din sectorul zootehnic se întorc încărcate cu gunoi de grajd pentru fertilizarea solurilor ce vor fi însămînţate cu grîu. Tovarăşul Tănase Voicu, preşedintele cooperativei agricole, aprecia că în acest mod se economiseşte timpul de lucru a 80 de atelaje în 10 zile, iar fertilizarea terenului va fi realizată la timp. „Este lăudabilă şi iniţiativa mecanizatorilor de la I.M.A. Castelu şi Cogealac — ne spunea tov. Ion Popescu, prim secretar al comitetului judeţean U.T.C., — care s-au angajat ca ziua să lucreze la transporturi, iar seara pînă mai tîrziu la efectuarea arăturilor. Biroul comitetului judeţean U.T.C. şi-a propus extinderea acestei valoroase iniţiative“. GH. FECIORU CRONICĂ DE CAMPANIE Problema accesibilităţii artei şi implicit a relaţiei directe a acesteia cu publicul comportă încă o privire atentă din partea creatorilor şi criticilor, cu atît mai mult cu cit în condiţiile existenţei mijloacelor de răspîndire în masă problema introducerii unor valori afirmate în conştiinţa publicului este o chestiune mai lesnicioasă decit aceea de a face cunoscute operele bune care se creează astăzi. Fireşte, acestea trebuie să existe mai intîi şi pentru a exista ca prezenţe vii în spiritul public contemporan ele au a răspunde unor exigenţe specific contemporane. Iată de ce chestiunea raportului dintre artă şi public, a accesibilităţii operei nu se reduce doar la a constata necesitate în cazul unor serii- ACCESIBILITATE ŞI VALOARE DAN ZAMFIRESCU Iori, mai ales tineri, de a scrie „pe înţeles“ ci de a-i invita convingător la o treabă, mult mai complexă , să-şi mobileze o cumplită penurie de substanţă interioară, care, ea, determină cel mai adesea proliferarea cu aspect de mobilă a manierei „absconse“. E tocmai ceea ce cred că se poate citi în apelul generos al secretarului general al partidului, în care se spune : „Ceea ce vi se cere, tovarăşi, este să pătrundeţi in adîncul existenţei poporului şi, înţelegind năzuinţele sale, eforturile şi lupta sa eroică, să înfăţişaţi grandioasa frescă a României socialiste... Nu uitaţi niciodată că menirea artei noastre este de a înnobila omul, de a-l inspira spre alte fapte măreţe, spre realizarea idealurilor socialismului şi comunismului“. Din felul cum sunt definite în Raport aceste idealuri, oricine poate înţelege că artei i se deschide, astfel, o infinitate de posibilităţi, şi că această chemare este în spiritul celei mai autentice tradiţii majore a culturii române. Fiindcă toţi marii noştri creatori s-au format în sentimentul unei comunicări trainice cu destinele poporului lor, şi au servit acest popor servind în acelaşi timp umanitatea. Astăzi alături de opere impregnate de un asemenea spirit, există un număr de lucrări anemice, produse de seră, formate în fumul de țigară al cafenelei literare, pustii (Continuare în pag. a II-a) ! ÎN PAG. A 2-A: j j • CRONICA DEBUTURILOR S ---- Mihai Duţescu: „NOAPTEA NUNŢII" S • Un mare dascăl şi savant: G. G. LONGINESCU |