Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-01 / nr. 6365

„SCâNTEIA TINERETULUI» pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET SlMBATA 1 NOIEMBRIE 1969 LA 100 DE ANI DE LA PRIMA SA CĂLĂTORIE, LOCOMOTIVA „CALUGARENI" A REFĂCUT IERI CURSA BUCUREŞTI-GIURGIU ŞTAFETA SPRE 1 SECOL Vineri, 31 octombrie, ora 10 dimineaţa. Pe peronul Gării de Nord din Bucureşti, pe ambe­le laturi ale liniei 14, foarte multă lume aşteaptă intîlnirea cu trenul anului 1869, care va pleca de aici, reeditînd la in­terval de un veac, drumul de la Bucureşti la Giurgiu. E un moment emoţionant, în care se întîlnesc festiv cele două capete ale unui secol de ridicare a poporului nostru pe solida scară a progresului. Pe­ronul e ocupat de persoane în costume de epocă. Pentru un moment reînvie aici ora 10.45 de minute din acel octombrie de început al anului 1869. Lo­comotiva Călugăreni poartă ca pe o decoraţie inscripţia plină de pitoresc astăzi : iuţeala ma­ximă 50 km. pe oră. Aflăm din difuzoare că minuscula locomotivă poate dezvolta 300 C.P. Pe linia alăturată, pen­tru un moment lăsată în­ um­bră, asistă solemnă, o locomo­tivă electrică gata să plece in cursă. Distanța parcursă în timp o putem privi tompa rin­­d­u­ le. Aceasta din urmă, regi­na Căilor Ferate Romă­ne care va face ca după 1975 locomo­tivele cu aburi să se retragă un muzee, poate dezvolta o forţă de 7.100 C.P., fără să mai socotim „iuţeala“ maximă şi toate avantajele acesteia „Sărbătoarea, ne spune tova­răşul inginer Longiu Popescu, şef de serviciu la Direcţia teh­nică din Ministerul Transpor­turilor, este şi o sărbătoare a familiei ceferiştilor care împli­neşte acum vîrsta respectabilă de 100 de ani". Trenul anului 1869 întîlneşte la fiecare pas însemnele obiş­nuite ale secolului XX Puse alături, liniile de înaltă ten­siune, autoturismele, celelalte trenuri şi obiectivele indus­triale întîlnite în cale, sînt în măsură să ne readucă la fie­care pas în prezentul încăr­cat de roadele ştiinţei acumu­late pe parcursul acestui secol pe care îl sărbătorim. Ne apropiem de Giurgiu, însă cu paşii anului 1869. Dru­mul e făcut astfel ca şi atunci, nu două ore, fără să punem la socoteală întreruperile. La Giurgiu primirea culminează. Trenul vecin, personalul care trebuie să plece spre Bucu­reşti, e plin pină pe acoperiş de spectatori, iar pe peron nu ai unde să arunci un ac­ Şi pe cînd şeful gării Băneasa- Giurgiu, Ion Ghitcu, primeşte raportul şefului de tren Nis­­tor Florea, sîntem deja In se­colul următor, a! doilea de cîteva ore. Trecerea acestui prag e consemnată pe o pla­că comemorativă cu inscripţia: „In această staţie a sosit la 31 octombrie 1869 primul tren care a circulat pe linia Bucu­reşti — Filaret — Giurgiu“, şi poartă data octombrie 1969. IUSTIN MORARU La Palatul C.F.R. din Capitală a avut loc, vineri după-amiază, o adunare festivă consacrată Îm­plinirii a 100 de ani de la inau­gurarea liniei ferate Bucureşti— Filaret — Giurgiu, organizată de­­Ministerul Transporturilor şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România Participanții la adunare au a­­doptat într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm o telegramă a­­dresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, to­varăşului NICOLAE CEAUȘES­­CU. • BALTAGUL : rulează la Pa­tria (orele 19; 12; 15; 18, 21). • CORABIA NEBUNILOR : ru­­­lează la Modern (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Flamura (orele 9; 12;30; 16, 19), Victoria (orele 9,30; 12,30; 16,30) . »BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO : rulează la Republica (orele 10,30; 12,45; 15; 17,15; 19,30; 21,45). • VIATA LUI MATEUS : rulea­ză la Buzeşti (ora 20,30). • AVENTURA : rulează la Uni­rea (orele 15,30; 18). • SINGURĂTATE IN DOI : ru­lează la Cotroceni (orele 20,30). • CIND VOI FI MORT SI LI­VID : rulează la Mioriţa (orele 9,30; 11,30; 13,80; 16; 18,15; 20,30). • MESTEACĂNUL: rulează la Moșilor (ora 20.30). • VIEȚI USCATE : rulează la Vitan (ora 20,30). • FRATELE DOCTORULUI HO­MER : rulează la Progresul (ora 20.30) . • ATENTATUL DE LA SARA­JEVO : rulează la Volga (orele 9,39­—15,45 în continuare; 18,15; 20.30) . • * IULIE : rulează la Lumina (orele 9,30—16 în continuare: 18.20; 20.30) . • CONTESA COSEL : rulează la Dacia (orele 8.15—20 în continuare). •ROSIT SI ALBI : rulează la Rahova (ora 20.30). • OMUL, ORGOLIUL, VEN­DETA : rulează la Bucegî (orele 9. 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). • TINERETE FARA BATRINE­TE : rulează la Munca (orele 18: 18, 20). • MOARTEA UNUI BIRO­CRAT : rulează la Victoria (orele 18,30: 20,45) • STELELE DIN EGER: rulează la Arta (orele 9,30—16 în continua­re: 19.30). • BARBATI IN DEPLASARE : rulează la Flacăra (ora 20,30). • PARISUL VESEL : rulează la Timpuri Noi (orele 9—16,15 in continuare) • TIGRUL: rulează la Pacee (orele 15,45; 18; 20.15); înfrăţirea între popoare (orele 15, 17,45. 20). • OMUL CU ORDIN DE RE­PARTIŢIE : rulează la Unire» (o­­rele 20.15). • FAMILIA NOASTRĂ TRĂZ­­NITĂ : rulează la viitorul (orele 15.30; 18; 20.30). • ALEXANDRU CEL FERICIT : rulează la Flacăra (orele 15.30 ; 18). • VÎRSTA INGRATĂ : rulează la Rahova (orele 15.30; 18). • ARUNCAȚI BANCA IN AER : rulează la Crîngași (orele 15.30; 18; 20;15). Progresul (orele 15.30; 18). • OMUI­ MOMENTULUI : rulea­ză la Cosmos (orele 15.30; 16; ep.is). • VIRIDIANA : rulează la Cen­tral (orele 9.30; 11,45; 14: 16;15: 18,45: 21). • DRAGOSTE LA LAS VE­GAS : rulează la Doina (orele 11,30; 14: 16;15; 18 30; 20.45), Dru­mul Sării (orele 15; 17.30: 20). • VERA CRUZ : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30). • LA NORD PRIN NORD-VEST: rulează la Floreasca (orele 9.30; 13.30; 17.20). • SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Vitan (orele 15.30; 18). • TESTAMENTUL DOCTORU­LUI MARUSE : rulează la Festi­val (orele 8.45; 11,15; 13.30; 16; 18.30; 21). Favorit (orele 10; 13; 15;30; 18; 19.30). • MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII : rulează la Luceafărul (orele 8; 11;15; 13,30; 16; 18.30; 21), București (orele 0: 11;15; 13.30; 18,30; 18.45 ; 21).­­» OMUL CARE VALORA MI­AUDE rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20.15). • LUPII ALBI: rulează la Fe­roviar (orele 9: 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 9; 1l.1S; 13,30; 16; 18;16 ; 20.80) Melodia (orele 9: 11,15; 13.30 18; 13;15; 20,30). • PARIA : rulează la Grivi­cs­ (orele 9; 11,15; 13;30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11;15; 13.30; 16; 19;15 ; 20,30), Aurora (orele 9: 11,15; 13,30- 16; 18.15; 20,30), Tomis (orele 9; 0.15; 13,30; 15.45; 18; 20,15). • UN GLONTE PENTRU GE­NERAL: rulează la Buzesti (orele 15,30; 18). Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). • ANGELICA SI SULTANUL : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18; 20,30). • COMISARUL „X* ȘI BANDA „TREI CONI VERZI*­­ rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18). • SHERLOCK HOLMES : rulea­ ză la Moşilor (orele 15,30; 19). • PROGRAM DE FILME DO­CUMENTARE: rulează la Timpuri Noi (orele 17—21 în Continuare). SÎMBĂTĂ 1 NOIEMBRIE opera Română : LUCIA DE LA­­MERMOUR - ora 19,30; Teatrul NATIONAL „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia); ALIZUNA - ora 20; (Sala Studio); O FEMEIE CU BANI — ora 20; Teatrul de Come­die: OPINIA PUBLICA - ora 20: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu): VICTIMELE DATORIEI - ora 17,30: LUCEA­FĂRUL — ora 20: (Sala Studio): COMEDIE PE ÎNTUNERIC — ora 20: Teatrul Mic : MARIA 1714 - ora 20: TANGO — ora 15 : Teatrul ,,C. I. Nottara" (Sala Magheru)­ O CASA ONORABILA — ora 19,30: (Sala Studio) ANONIMUL - ora 20; Teatrul Giulesti COMEDIA ZORILOR — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu”, de la bach LA TOM JONES - ora 19,30; Tea­trul Ţăndărică (Cal. Victoriei); E­­LEFANTELUL CURIOS - ora 17 ; NOCTURN I - ora 21: (Str. Aca­demiei) CĂLUŢUL COCOŞAT - ora 11; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy): CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO — ora 19,30; (Cal. Victoriei): FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,39; Ansamblul „Pernuiţa“ (la Sala Palatului): I-AUZI PLAIURI­LE CINTA - ora 19,30; Circul de Stat: RITMURILE ARENEI orele 16 şi 19,30. SIMBATA 1 NOIEMBRIE 1999 PROGRAMUL I • 18,00 Buletin de ştiri • 18,05 Fragment din spectacolul „Papu­­ciada“ de Camil Petrescu. Trans­misiune de la Teatrul Ţăndărică • 18,30 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Film serial „Răz­bunătorii". „Visuri nemărturisite“. • 20,50 Tele-enciclopedia • 21,58 123 de minute și un secol — re­portaj de Alexandru Stark. Acum 100 de ani a fost inaugurat tra­seul de cale ferată București — Giurgiu. Reportajul va evoca a­­cest moment • 22,15 Varietăţi pe peliculă • 22,45 Telejurnalul, de noapte • 23,00 Program de ro­manţe interpretate de Puşa Neicu şi Stelică Apăru. Acompaniază formaţie instrumentală condusă de Mielu Florescu. PROGRAMUL II • 20,00 Muzică de Jazz în inter­pretarea lui Guido Manusardi • 20,20 Cărţi şi autori • 20,35 Re­citalul de sîmbătă seară. Interpre­tează violoncelistul Ilea Cătălin. • 21,00 Roman foileton „Lunga vară fierbinte“ (XXV). DUMINICA 2 NOIEMBRIE 1981 PROGRAMUL I • 8,45 Deschiderea emisiunii. Pentru pionieri şi şcolari. La şase paşi de o excursie — emisiune­­concurs • 19,15 Ora satului • 11,15 Concert simfonic, în pro­gram : Simfonia a IX-a „Din lu­mea nouă" de Antonin Dvorak. Interpretează orchestra simfonică a Radioteleviziunii. Dirijor Gon­zales Mantiel (Cuba) • 12,00 De strajă patriei • 14,30 Fotbal : Di­namo București — U.T.A. Trans­misiune de la Stadionul Dinamo • 16,30 Maiorul Vifor — film se­rial, producţie a studiourilor so­vietice (ultimul episod) • 17,19 Realitatea ilustrată • 19,00 Tele­jurnalul de seară • 19,20 Cronica duminicală • 19,30 Telesport • 20,80 Sărbătoarea vinului (Intend­ziune) • 20,30 Film cu trei stele : Eterna Evă comedie muzicală cu Charles Langton • 22,10 Dansul orelor ; emisiune muzical-coregra­­fică • 22,45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL n • 19,30 Seară de teatru „îngriji­torul" de Harold Pinter • 21,25 Roman foileton (reluare). Direcţia Generală a Poş­telor pregăteşte o emisiune de mărci poştale care va marca pentru prima oară în filatelia românească frumoa­sele obiceiuri şi tradiţii populare ocazionate de Anul Nou. Cele 4 valori care for­mează seria : 40, 55 bani, 1,50 şi 2,40 lei vor ilustra in or­dine : capra, sorcova, buhaiul şi pluguşorul. Pe fiecare marcă sunt reprezentate gru­puri de copii şi pitoreşti cos­tume naţionale. Două plicuri prima zi a emisiunii care ilustrează o alegorie a celor 4 valori, completează intere­santa emisiune tematică. M­O­U­TAŢI la Studioul „Al. Sabia" De curînd au fost terminate filmele : „Conturul femeii şi mişcarea“ (regia — Octav Ioni­­ţă, imaginea -- Andrei Placsin­­tar, Vasile Mănăstireanu), „Mu­guri“ (regia — Jean Petrovici, imaginea — Miliutin Obrado­­vici), „Ritmuri argeşene“ (regia — Pompiliu Gălineanu, imagi­nea — Mihai Marte) şi „Deva 700“ (regia — Al. Boiangiu, ima­ginea — Ştefan Fischer). „Conturul femeii şi mişcarea­­este o invitaţie la o convorbire prietenească despre un adevăr pe care femeile îl ignoră la vîrsta adolescenţei, îl descoperă la 30 de ani şi uneori îl regre­tă după ce au împlinit 40 de ani. Fiecare dintre noi constată că acele femei care practică zilnic exerciţiul fizic, care înoată, schiază, fac sport, îşi formează un corp armonios, sînt sănătoa­se şi bine dispuse. Toate femeile cunosc aceste adevăruri — dar cîte le pun în practică ? O în­trebare pe firul căreia filmul va încerca să demonstreze că fără gimnastică, fără mişcare frumuseţea nativă a corpului femeii dispare, se atrofiază. O întîlnire cu meleagurile ar­geşene transformate în şantie­re ale marilor construcţii, cu Piteştiul cîndva pierdut în ano­nimat, dar care capătă fiziono­mia şi dimensiunile oraşului so­cialist (în ultimii 3 ani şi-a du­blat populaţia şi depăşeşte acum 100 000 locuitori) ne va fi pri­lejuită de documentarul „Rit­muri argeşene“. De la Piteşti la „Deva 700“. Aşezarea de la poalele vechii cetăţi a împlinit 700 de ani de existenţă docu­mentară. Autorii filmului u­­rează oraşului şi locuitorilor săi „La mulţi ani !“. O urare dar şi o Invitaţie la o călătorie în istoria multiseculară a ora­şului. Alături de aceste filme care vor rula în curînd pe ecranele cinematografelor, Studioul „Al. Sahia" are în lucru alte cîteva documentare ce abordează o problematică diversă Ne vom reîntîlni cu Capitala in filmul „Contrapunct pe uliţele Bucu­­reştiului“. Regizoarea E. Guţu şi Carol Kovács realizează un experiment interesant. O pre­zentare a Bucureştiului de as­tăzi cu un comentariu avînd la bază texte aparţinînd lui Matei Caragiale şi Ion Luca Caragiale, Ion Heliade Rădulescu, Gala Galaction, Ion Ghica, Mihail Sadoveanu. Realizatorii încearcă să surprindă transformările pe care le-a suferit oraşul nostru. O istorie prezentă prin text, un prezent obţinut prin imagi­ne. Dacă filmul „Cinci bărbaţii devin taţi“ (regia - Al. Boian­giu, imaginea - Ştefan Fischer) îşi propune a fi un studiu al bărbaţilor în aşteptarea... moş­tenitorului. „Corespondenţe" (regia — Gabriel Barbu) este un film cu tineri şi despre tineri. O fată se adresează presei do­rind schimb de corespondenţă. Primeşte peste 600­­de răspun­suri. Ce­ conţin aceste răspun­suri ? Cite din ele sunt intere-­ sante ? Cîte reprezintă răspun­suri de prietenie şi cîte sunt vulgarităţi ? Filmul încearcă o disecţie în aceste probleme. Şi o informaţie de ultimră oră: Studioul „Al. Şahia" se află în preajma unei confruntări inter­naţionale. Festivalul filmului­ do­cumentar de la Leipzig care se va desfăşura între 15 şi 21 no­iembrie 1969. Au fost­ trimise filmele : „Lumina de pe Lotru“ (regia — Ervin Szeder), „Con­turul femeii şi mişcarea“ (regia, — Octav Ioniţă) şi „Quo vădi­­mus?" sau „Sclavajul automo­bilului“ (regia Mihai Dumitriu),. MARIA MINCIU TEREZA KESOVIJA Este seara. Ne a­­flim pe peronul Gă­rii de nord, cu cîteva minute înainte de plecare. Tereza Ke­­sovija — amabilă ca intotdeauna — ne răspunde precis, ra­pid. — Ce preferinţe muzicale aveţi ? — „Nono, bunul meu Nono“, cu care am obţinut premiul I la festivalul de la Split. — Ce cintec româ­nesc apreciaţi în mod special ? — „Ploaia şi noi... Un cintec liric ex­trem de frumos, ce oferă mari posibili­tăţi de interpretare... — Ce cintăreaţă româncă de muzică uşoară simpatizaţi ? — Pe Mihaela Mi­­hai... Cumnsă, calmi, caldă, expresivă, su­plă. — Dar... Margare­ta 7 — Din păcate n-am vizat-o niciodată in­tr-un spectacol. As­­cultindu-l discurile, m-a impresionat... Ştiţi cum este Insă în muzica uşoară... fără să vezi... — Vă mai întoar­ceţi în România ? — Desigur ! Chiar la Începutul anului viitor, pentru televi­ziune... C. R. „CASTELUL CONDAM­NAŢILOR" După ce a filmat la Bra­şov, Cetatea Rîşnov şi Sighi­şoara, echipa de filmare „Castelul Condamnaţilor" condusă de regizorul dr Mihai Iacob s-a oprit la­ trunedoa­­ra. Aici, în decorul­ Castelu­lui Huniazilor, vor­ fi conti­­nuate filmările. Scriitorul Nicolae Ţie unul din autorii scenariului (la care au mai colaborat Mihai Iacob şi Mircea Drăgan) ne-a spus : „Acţiunea filmului se petrece în ziua de 9 mai 1945, imediat după semnarea­­ păcii. O uni­tate de­­ soldaţi forftorii — care ar fi trebuit să se în­toarcă acasă odată cu înche­ierea armistiţiului — primeşte misiunea de a lichida un punct de rezistenţă al nem­ţilor ce nu recunoşteau pa­cea. — Scenariul are la bază fapte reale ? — La baza scrierii scena­riului au stat docu­mente, jur­nale de front ale comandan­ţilor, documente de arhivă, iar in unele locuri unde s-a sfirţat, evenimentele s-au pe­trecut aievea. — Interpreţii rolurilor principale ? — Victor Rebengiuc, Peter Paul Hofer, Fory Etterle, Irina Gărdescu, Valeria Ga­­gialov şi Octavian Cotescu. I. P. • Film cu trei stele : E­­TERNA EVA O comedie muzicală, cu titlul original ,,It started afith Eve“, realizată in anul 1941, cu Charles Laughton In­ rolul principal. Actor si realizator (a regizat un sin­gur film), Laughton s-a născut, in 1899 in Anglia și a murit în 1962 la Hollywood. A in­terpretat o serie de roluri printre care : Nérón, Rem­brandt, Quasimodo și Henry VIII, rol­ pentru care a pri­mit în anul 1933 premiul Oscar (2.XI. 20,30, pr. 1). • Tele-cinemateca: APA DE PLOAIE Filmul realizat in anul 1957 după piesa cu același titlu scrisă de Michael Vin­cente Gazzo, are In distribu­ţie pe : Eva Marie Saint (Ce­lia), Don Murray (Johnny) şi Anthony Franciosa (Polo) La festivalul de­ la Veneţia din anul 1957 Ape de ploaie a obţinut trei premii : Pre­miul criticii italiene, premiul Oficiului catolic Internaţio­nal şi Cupa Volpi pentru in­terpretare masculină acorda­tă lui Anthopy Franciosa. Regizorul filmului, Fred Zin­nemann (n. 1907 la Viena) a fost­ prezent pe ecranele ci­nematografelor noastre cu filmul „Un om pentru eter­nitate" (5.XI. 20.00. pr. 1). • Stagiune lirică T.V. E­­LEGIA PONTICA. O primă emisiune, din­­tr-un ciclu ce se va transmite o dată pe lună. Am rugat-o pe Florica Gheorghiescu — şefa redacţiei de muzică cla­sică — să ne spună cîteva cuvinte despre noul ciclu. — Am inclus în programe­le televiziunii această sta­giune lirică, ce cuprinde spectacole de operă, operetă şi balet, din dorinţa de a răspunde, in acest fel, cere­rilor tot mai numeroase ale iubitorilor genului. — Ce cuprinde reperto­riul ? — Lucrări de valoare din creaţia muzicală românească şi universală De remarcat, că toate spectacolele vor fi premiere absolute pe ţară. Iată cîteva titluri „Nunta" balet de Dorin Popovici , o­­perele „Meleagridele" de D. Cuclin şi „Ioana pe rug“ de “ Honneger ; şi operetele : „Frederica" de Lehar şi „Ca­melot“ de Loewe­r — Iar următoarea pre­mieră ? — Un montaj după opera „Visul unei nopţi de vară" de Benjamin Britten, în re­gia lui Marianu­ Banu cu concursul orchestrei şi so­liştilor Operei române din Cluj (6.XI. 19.50 pr. 1). • CHEIA ORAŞULUI — emisiune concurs Concursul devine intere­sant. Echipa Sucevei are trei chei şi conduce în clasament. — Cine va opri Suceava ? — O întrebare legitimă — îmi spune Emil Ghiţulescu realizatorul emisiunii — dacă ne gîndim că Baia Mare n-a reuşit, Iaşul a cedat, iar Ba­căul i-a dat viză de liberă trecere. Peste cîteva zile Ga­­laţiul va înfrunta pe actua­lul lider al concursului nostru. — Şi credeţi că oraşul de pe Dunăre va opri drumul spre mare şi spre Capitală al Sucevei ? — De un lucru sunt sigur La 8 noiembrie alături de Galaţi, vor fi şi Constanţa şi Bucureştiul. .şi Ploieştiul şi oltenii şi toate oraşele care nu au intrat încă în între­cere.­­— De ce această prezenţă ? — Pentru că o eventuală a­m „cheie“ la Suceava ar micşora enorm şansele altor oraşe la Premiul cel Mare. (8. XI, 18:00 pr. 1). ION PASAT In luna noiembrie Itţii Nikulin — fostul clovn ajuns vedetă a filmului sovie­tic — e protagonistul peliculei „Mina cu briliante“ Trei premiere româneşti, ,la puţin timp după „Baltagul“, iată o nouă confirmare că şi în cine­matografie toamna se... face a­­ritmetică. Deci : RĂZBOIUL DOMNIŢELOR, a doua produc­ţie de k­mg metraj (prima „Ca­mera albă") a unui documenta­rist. Virgil Caiotescu , BALADA PENTRU MARIUCA şi CĂLDU­RA, debuturi cinematografice ale unor proaspeţi absolvenţi ai I.A.T.C.-ului : tandemul Con­stantin Neagu şi Titel Constan­­tinescu la „Balada“ şi Şerban Creangă la „Căldura“. Dintre filmele străine ne sunt prezentate cîteva­ producţii care să dea prestigiul oricărui reper­toriu.­­• Cuplul Elisabeth Taylor — Richard Burton intr-un film de Franco Zefirelli după o piesă de Shakespeare : FEMEIA INDA­­RATNICA. (Cite „nume“ pentru un singur... afiş!) • BLOW-UP — ultimul suc­ces al cineastului Michelangelo Antonioni, turnat în Anglia cu o distribuţie „insulară“ David Hemmings, Vanessa Redgrave, Sarah Miles şi... regina neinco­­ronată a manechinelor : celebra Verushka. • Şi multe ecranizări : după Dostoievschi — FRAŢII KARA­MAZOV ; după Boleslav Prus — PĂPUŞĂ ; după Anna Se­­ghers - MORŢII RAMIN TI­NERI­; după Francoise Sagan — VA PLACE BRAHMS?; după Karl May - IN IM­PARAŢI­A LEULUI DE ARGINT" • De amintit, de asemenea, o coproducţie bulgaro-italiană încoronată cu un premiu la Ve­neţia - GALILEO GALILEI, filmele sovietice NOILE AVEN­TURI ALE RĂZBUNĂTORILOR şi MINA CU BRILIANTE, fil­mul maghiar inspirat din eve­nimentele care au urmat revolu­ţiei sfaturilor în 1919, IMPOS­TORII, şi comedia cehă CĂ­SĂTORIE PRIN MICA PUBLI­CITATE. Dintr-o listă atît de bogată, în sâptămîna următoare doar două „Femeia îndărătnică“ și „Mina cu briliante“ T. S. Vanessa Redgrave eroina ce­lebrului „Blow-up“ Momentul de maxim interes al săptăminii muzicale II repre­zintă turneul Orchestrei simfo­nice a Filarmonicii din Lenin­grad sub conducerea dirijorului Evghenie Mravinski Formaţia len­ingrădeană a întreprins în ultimele decenii turnee în zeci de ţări ale Europei, Arhericii, Asiei, bucurîndu-se peste tot de un răsunător succes Istoria Fi­larmonicii din Leningrad este strins legată de activitatea di­rijorului E Mravinski Posesor al unui vast repertoriu, in care un rol preponderent îl ocupă creaţiile compozitorilor sovie­tici, E. Mravinski s-a impus de 4 decenii în lumea muzicală drept un dirijor de o strălu­cită şi individuală concepţie in­terpretativă Cu mult interes aşteptăm, de pildă, interpretarea Simfoniei a V-a de Şostakovici — lucrare care sintetizează îndelungate căutări ale compozitorului, şi pe care orchestra din Leningrad a interpretat-o in primă audiţie mondială, in urmă cu 35 de ani, în octombrie 1934. Din programele acestei săp­­tămîni, interesantă prin eveni­mentele ei simfonice, mai re­marcăm includerea în concertele f­ilarmonicii „G. Enescu“ a unei mai vechi lucrări a­ lui Anatol Vieru : „Cantata anilor lumină“. In sfîrșit, din agenda muzica­lă a săptăminii, mai amintim concertul orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii dirijată de Iosif Conta, dedicat in exclusi­vitate unor lucrări concertante în interpretarea violonistului Ion Voicu. Printre alte piese în­­tîlnim în program Concertele pentru vioară şi orchestră de Beethoven şi Brahms — pietre de încercare pentru orice mare solist­ ă SAVA FESTIVALUL NAŢIONAL AL TEATRELOR DRAMATICE­ ­ IERI —la BRAŞOV S-a spus în discuţiile foarte substanţiale desfăşurate ieri pe marginea piesei lui D. R. Po­pescu, „Aceşti îngeri trişti“, că ne aflăm in faţa unui eveni­ment, al dramaturgiei origina­le, remarcabil nu atit prin con­diţia sa excepţională cit dim­potrivă, prin senzaţia că el des­chide un drum de mare since­ritate şi originalitate care poate fi extrem de productiv pentru întreaga noastră mişcare teatra­lă. Am văzut, în sfîrşit, o piesă despre tinerii zilelor noastre, gîndită şi scrisă intr-un desă­­vtrşit dispreţ faţa de toate pon­­cifele, într-un divorţ definitiv de clişee, cu o autentică forţă a candoarei şi intransigenţei. Colectivul Teatrului din Tg. Mureş s-a simţit angajat cu o pasiune puţin obişnuită în adu­cerea acestui text pe scena Festivalului Credinţa regizoru­lui Eugen Mercus şi a actorilor Anca Neculce-Maximilian, Ion Fiscuteanu, Victor Strengaru, Ştefan Sileanu şi alţii în valo­rile piesei şi în însemnătatea ideilor ei, a produs un specta­col impresionant despre care s-a afirmat că reprezintă unul dintre cele mai importante mo­mente ale acestui Festival. Se înţelege că, revizuindu-ne cu lu­ciditate entuziasmul primei reac­ţii, vom reveni în detaliu asu­pra spectacolului. Deocamdată să-l reţinem ca pe un moment teatral absolut memorabil • DE LUNI-IA CLUJ Duni seara pe scena Teatru­lui Naţional din Cluj, va ră­suna gongul inaugural" al celei de a IV-a faze de zonă a Fes­tivalului naţional al Teatrelor dramatice. Participă cele mai bune spectacole cu piesele din dramaturgia originală ale ur­mătoarelor teatre : («TG?«TM-1 Naţional din Cluj a tam,na Pat*m›l°‡', de Paul Anghel şi Curcubeul negru de Teodor Roşca) ; Teatrul ma­ghiar de Stat din Cluj (Nu Sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu şi Pygmalion şi Galateea de Paskandi Géza); Teatrul de Stat din Baia Mare (Răzvan şi Vidra de B. P. Haşdeu şi Travesti de Aurel­­ Baranga); Teatrul de Stat din Turda (Rapsodia ţiganilor de Mircea Ştefănescu şi Asasinatul de pe Plaja pustie de Vasile Rebrea­­nu) ; Teatrul de Nord din Satu Mare -secţia română (Curierul de seară de Romu­­­lus Vulpescu şi Inundaţie de Teodor Ma­zilu) ; Teatrul de­­Nord din Satu Mare — secţia maghiară (Primăvară tirzie de Horia Lovinescu). , Ca şi în precedentele etape, ziarul nostru îşi va ţine la Curent cititorii cu desfăşurarea spectacolelor de la Cluj. SEBASTIAN COSTIN COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURA SI ARTA OFICIUL DE SPECTACOLE ȘI TURNEE ARTISTICE PREZINTĂ LA SALA PALATULUI ORCHESTRA SIMFONICA A FILARMONICII DIN LENINGRAD colectiv artistic emerit decorat cu Ordinul „Steagul Ro­n al Muncii" Dirijor EVGHENI MRAVINSKI artist al poporului al U.R.S.S., laureat al premiului „Lenin" LUNI 3 NOIEMBRIE, ORA 20 IN PROGRAM : SERGHEI PROKOFIEV: SIMFONIA A VI-A P. I. CEAIKOVSKI : SIMFONIA A V-A MIERCURI 5 NOIEMBRIE, ORA 20 DMITRI ȘOSTAKOVICI : SIMFONIA A V-A A. K. GLAZUNOV: SIMFONIA A V-A LA CLUJ CONCERTELE VOR AVEA LOC LA CASA UNIVERSITARILOR IN ZILELE DE 7 NOIEMBRIE, ORA 20 Dirijor ALEXANDR DMITRIEV în program : Dmitri Şostakovici: Uvertură festivă Rodion Scederin : Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră. Solist Nicolai Petrov. P. T. Ceaikovski: Simfonia a TV-a Şi 8 NOIEMBRIE, ORA 20­­ Dirijor EVGHENI MRAVINSKI în program : S. Prokofiev : S­imfonia a VI-a P. I. Ceaikovski: Simfonia a V-a PENTRU CONCERTELE DIN BUCURESTI, BILETELE SE VIND LA CASA O.S.T.A. CALEA VICTORIEI 68-70, TEL 13.53.75.

Next