Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6390-6416)

1969-12-01 / nr. 6390

ÎN OBIECTIV: îndeplinirea planului anual RESTANŢELE VOR FI RECUPERATE Deşi la sfârşi­tul celor zece luni de activitate Uzina mecanică din Buzău raportează îndeplinirea în proporţie de 101 la sută şi, respectiv, 100,4 la sută a produc­ţiei globale şi a producţiei marfă, totuşi aceste rezultate nu pot fi considerate drept satisfăcătoare întrucît nivelul planificat al pro­ductivităţii muncii nu a fost rea­lizat decit în procent de 98,7. La crearea acestei stări de lucruri au contribuit, în afara celor 1 808 ore-om întirzieri şi 44 056 ore-om absenţe nemotivate, asimilarea greoaie a unor produse noi cum ar fi, de pildă, tampoanele pentru vagoane şi penele pentru tractoa­rele S-1300 precum şi o seamă de deficienţe ţinînd de buna or­ganizare a producţiei şi a muncii. Fină la sfîrşitul anului au mai rămas doar cîteva săptămîni. Va fi posibilă, în acest interval, recu­perarea restanţelor semnalate la capitolul productivităţii muncii ? întrebarea adresată mai multor factori de răspundere din condu­cerea uzinei capătă un­­răspuns afirmativ. Ce argumente pledează în favoarea lui ? Care sunt căile pe care se va acţiona în acest sens ? Ce modalităţi vor fi folo­site pentru ca randamentul mun­citorilor şi al utilajelor să ajungă la valoarea stabilită prin plan ? Iată răspunsuri pe care le-am căutat în compania interlocutori­lor noştri. — Una din principalele pîrghii pe care o folosim şi pe care o vom utiliza în continuare — ne informează tovarăşul inginer Petre Druiu, şeful serviciului or­ganizare ştiinţifică — este locali­zată în secţia care. Ne preocupă eliminarea grupelor de utilaje strangulate şi reorganizarea linii­lor în flux tehnologic. în acest fel, faţă de cele 20 000 tone aparate care obţinute anul trecut, pînă la 31 decembrie a.c. vom obţine 25.500 tone, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului viitor să atingem o capacitate de 30 000 tone. In acelaşi context al măsurilor luate în vederea atingerii nivelu­lui planificat al productivităţii muncii şi recuperarea restanţelor existente la acest indicator reţi­nem : pe aceea privind extinderea prin lucrări de mică mecanizare a spaţiului productiv din fabri-GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a 111-a) Intre METRONOM ŞL CATALOG Vaslui. Vechi tîrguşor mol­dav, azi centru judeţean a­­flat în impetuoasă construc­ţie, mindru de cele două pu­ternice întreprinderi moder­ne cu care a fost dotat în ultimii ani — Fabrica de mo­bilă şi Fabrica de confecţii —, mindru de împlinirile certe pe care i le rezervă viitorul apropiat — o „re­considerare“ urbanistică a­­proape integrală, aflată în faza incipientă — şi, de ase­menea, mîndru de trecutul său cultural din galeria că­ruia nu lipsesc însemnate fi­guri de cărturari şi artişti, aceştia din urmă fiind ilus­traţi, în primul rînd, prin profilul legendar al celui care a fost părintele teatru­lui românesc de revistă, Cyrano-ul scenei noastre, pe scurt, vasluianul Constantin Tănase. Chipul bonom al artistului, dăltuit cu onestitate în pia­tra unui monument omagial amplasat pe artera principa-PANAIT MICU (Continuare în pag. a II-a) LA EXECUTAREA ARĂTURILOR DE TOAMNĂ PE ULTIMELE SU­PHME-EEOREIUN­SLISJIME! Pentru lucrătorii ogoarelor bănăţene, cea mai importantă lucrare care se execută în a­­ceste zile este arătura adîncă de toamnă. La Direcţia agrico­lă a judeţului Timiş, tovară­şul inginer Bucur Andrei, di­rector adjunct cu problemele de mecanizare, ne-a prezentat situaţia din ultimele zile . „Din­­ totalul de 144 753 hectare s-au arat 132 016 hectare, ceea ce reprezintă 92 la sută. Peste 1 500 de tractoare lucrează pe ogoa­rele cooperativelor agricole, în săptămîna care a trecut viteza zilnică de lucru planificată­ de 3 460 hectare a fost depăşită in ultimele zile realizîndu-se peste 4 800 hectare. începînd de luni viteza zilnică a început să sca­dă din cauza precipitaţiilor a­­bundente care au căzut în u­­nele zone ale judeţului. Totuşi ea se menţine deasupra celei planificate“. O serie de cooperative agri­cole au terminat încă de acum două săptămîni arăturile de toamnă, tractoarele ce le deser­veau au fost repartizate pe te­renurile unităţilor rămase în urmă. Cooperatorii şi mecani­zatorii permanentizaţi la Sat­Chinez lucrează de dimineaţă pînă seara în cîmp. Cele 50 de­ tractoare sînt concentrate la executarea arăturii adînci pe ultimele 500 de hectare. In faţă, depun eforturi ţăranii coope­ratori la eliberatul terenurilor de coceni. Recoltele, peste aşteptări, ce le-au obţinut la culturile tîrzii le-au creat pro­bleme dintre cele mai comple­xe îndeosebi la transporturi. „încă din octombrie, ne spu­nea tovarăşul Vasile Iutchin, preşedintele cooperativei agrico­le, se lucrează în schimburi pre- I lungite. Acum, mai avem doar pe 131 de hectare cocenii în cîmp — din peste 1 300. Ne bazăm, în special pe munca uteciştilor Viorel Ditovichi, loan Lingu­raru, Ene Marin, loan Siler, loan Heidi, conducători de ate­laje care lucrează intens in schimburi prelungite la trans­portul cocenilor, eliberînd ra­pid suprafeţele brigăzilor la care au fost repartizaţi. Cel tîrziu pe data de 5 decembrie, întreaga suprafaţă de teren va fi arată. Este un lucru la care ţinem“. La arat, pe ogoarele coopera­tivei agricole din Variaş, 28 de tractoare lucrau grupate. Ju­mătate dintre ele erau concen­trate aici abia de cîteva zile. Veniseră de la Sînpetru Mare... „r­e-au venit în ajutor vecinii noştri, ne dă unele amănunte in­ginerul Ion Corciu. Ei au ispră­vit lucrarea mai devreme, noi ! GHICA SASU ELISEI TARTA (Continuare în pag. a 111-a) CUM NE CREĂM PE NOI ÎNŞINE „A crea“... Există un verb mai măreţ . De cînd lumea, „crea­tor“ a fost atributul omenesc cel mai înalt. Religioşii au de­numit astfel „fiinţa supremă“ ; istoria culturii şi artei se con­fundă cu aceea a creatorilor de valori spirituale; progresele u­­riaşe ale ştiinţei şi tehnicii sînt marcate cu numele celor care au creat o teorie, o formulă, un aparat; zidarul priveşte cu mîn­­drie casa creată de el ; profe­sorul spune de elevul său cel mai bun : „e creaţia mea“. N-am întîlnit pe nimeni, ori­­cît ar fi de „sceptic“ sau „bla­zat“, care să n-aibă, sub o for­mă sau alta, respect pentru creaţie. Unii, e drept, şi-l disi­mulează, dintr-un fel de­­invi­die, căci, de !, „nu oricine poate fi creator“... Aşa să fie ? Oare, intr-adevăr nu oricine poate fi creator ?... Să-l ascultăm pe un reputat psiholog, academicianul profe­sor. Al. Roşea : „Creatoare, în sens individual-psih­ologic poate fi şi gîndirea unei persoane care ajunge „Să descopere“ lucruri deja cunoscute pentru ştiinţă, dar pe care le dobîndeşte pe o cale independentă“... Idee expli­cită şi generoasă, ducînd, firesc, la concluzia că orice muncă în­seamnă creaţie ! O spun şi alţii, pe alte meridiane : „Munca este un ochi care vede, un creier care gîndeşte, un muşchi care acţionează" (Albert Ducrocq). „Omul este făcut pentru a gîndi şi pentru a crea şi numai în mă­sura în care gîndeşte şi creează se poate considera pe deplin uman“ (P. Jardillier). Nu intenţionez să adaug, în aceste rînduri, o strofă în plus la imnul de slavă al muncii. Ar fi inutil. Dar dacă voi încerca să arăt, în cîteva articole, ce favorizează și ce împiedică for­marea acestei a doua naturi .-IONEL HRISTEA (Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6390 4 PAGINI-30 BANI LUNI 1 DECEMBRIE 1969 Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R. P. Ungare şi U. R. S. S. În conformitate cu Înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme interna­ționale actuale. Martiniuc Lorica — bobinatoare. CLASAMENT 1. Rapid 7. Dinamo Buc. 3. „U“ Craiova 4. Jiul 5. Steagul Roșu 6. Steaua 1. F.C. Argeș 8. U.T.A. 9. Dinamo Buc. 10. „U“ Cluj 11. Farul 12. Petrolul 13. C.F.R. Cluj 14. Politehnica 15. Crisul 16. A.S. Armata 13 7 4 2 21—11 18 13 8 1 4 26—11 17 13 6 4 3 19—14 16 14 7 2 5 20—18 16 14 8 0 6 23—23 16 13 6 3 4 36—19 15 13 6 3 4 24—17 15 14 6 2 6 18—21 14 14 5 4 5 19—24 14 14 3 7 4 16—16 13 14 6 1 7 16—21 13 13 4 4 5 14—17 12 14 4 3 7 11—22 11 14 4 2 8 14—16 10 14 4 2 8 19—29 10 14 3 2 9 11—26 8 ULTIMA ETAPA 4 (duminică 7 decembrie) • Univ Craiova — F. C. Argeș • Farul — C.F.R. Cluj • Crișul — Steaua • U.T.A. — Politehni­ca • Dinamo Bacău — Rapid • Petrolul — Steagul Roşu • Dina­mo Bucureşti — A.S.A. Tg. Mu­re? f $!sf «t jgl* Stele verzi Aceasta este realitatea prin­cipală a celei de a 14-a etape ; a plouat cu stele verzi. Tonul l-a dat Steaua, făcînd să dan­seze pe retina băcăoanilor în­mărmuriţi cinci puşcaşi de fosfor, dintre care doi (Tătaru şi Voinea) posesori ai unor­­arme cu repetiţie. Au văzut stele verzi băcăoanii, dar cu a­­cest prilej o viziune similară vor fi avut-o şi Dumitrache, O­­blemenco şi ceilalţi candidaţi la golgeterat, ajunşi din urmă şi întrecuţi de un... Tătar (Ti­mur al II-lea !) ieri mai crud decit aceia din cartea de isto­rie veche. De un verde veniniu au fost şi stelele aprinse în Copoul ieşit din molcomie, tocmai în ceasul al 14-lea, anume spre a-l seca la lingurea pe liderul de pînă ieri şi a-l face să-şi plece ochii învăţaţi numai cu văzduhul înălţimilor. Dar parcă liderul de azi n-a văzut stele verzi ? Să pună Răducanu mîna-n foc, ca Mucius, şi să jure că n-a văzut ţîşnind stropi de verde de Paris din bara tor­pilată de unul din marinari, ieri, sărmanii, cu norocul... o­log. Stele verzi s-au văzut ieri şi la Cluj : trei scăpărări de bară, ale oltenilor, au modifi­cat în aşa fel optica celor 22 de combatanţi incit, la sfîrşit, oaspeţii şi-au privit cruciş punctul dobîndit în deplasare, pe cînd gazdele s-au uitat ca la soare la nulul cenuşiu cîşti­­gat pe propriul terln... Şi tot o constelaţie înţepătoare, de a­­ceeaşi culoare, a ţişnit, la Tîrgu- Mureş, din înfruntarea „clasicilor în viaţă“ Steinbach- Cirjan, fiecare dintre ei fiind, pentru celălalt, şi cremene şi iască. Stele verzi ! La Petro­şani, apercutat în primele clipe ale luptei, Ozon a văzut dansîndu-i prin faţa ochilor roiuri de lămpaşe funeste. A­­celeaşi lămpaşe care aveau să se perinde, pînă la sfîrşit, de două ori pe retina orădenilor care, după ce-l ţinuseră timp de 42 de minute pe Dumnezeu de picior, s-au văzut prăbuşiţi spre raza de mic infern a lan­ternei... La fel lingă crîngul din PETRE DRAGU (Continuare in pag. a lit-a) MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj Stimaţi tovarăşi, împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Tea­trului Naţional şi a Operei Române din Cluj, îmi oferă plăcutul prilej de a adresa pe aceas­tă cale, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, un cald salut şi cor­diale felicitări actorilor, regizorilor şi tuturor celorlalţi membri ai celor două instituţii de cultură care, prin talentul şi strădania lor, contribuie activ la înflorirea artei teatrale şi muzicale româneşti, la dezvoltarea conti­nuă a culturii noastre socialiste. Crearea Teatrului Naţional şi a Operei Ro­mâne din Cluj — rod al eforturilor pasionate depuse de-a lungul multor ani de mari căr­turari şi patrioţi — a însemnat un moment de seamă în afirmarea vieţii spirituale a po­porului nostru. Vreme de o jumătate de se­col, Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj au militat pentru idealurile luminoase ale umanismului, ilustrînd cu strălucire vir­tuţile creatoare ale poporului, aspiraţiile sale spre frumos şi cultură. Continuînd tradiţia activităţii unor persona­lităţi de prestigiu ale culturii progresiste româ­neşti — Gheorghe Bariţiu, Iosif Vulcan, Zaha­­ria Bîrsan, Gheorghe Dima, Iacob Mureşianu, Tiberiu Brediceanu — Teatrul Naţional şi Ope­ra Română din Cluj şi-au îndeplinit cu cinste, în condiţiile nou create după 23 August 1944, misiunea de propagatori ai artei socialiste înaintate, aducînd o preţioasă contribuţie la cultivarea idealurilor noii noastre societăţi, a dragostei de patrie, a prieteniei între oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, la strîngerea legăturilor lor fră­ţeşti în munca comună pentru progresul şi prosperitatea României socialiste. In această nobilă activitate, numeroase generaţii de ar­tişti s-au dedicat cu înflăcărare şi devota­ment ridicării prestigiului celor două institu­ţii clujene, dînd viaţă, într-o deosebită măies­trie artistică, unor opere din dramaturgia naţională şi universală, care au avut un a­­dînc ecou şi au făcut să vibreze inimile mii­lor de spectatori. Incadrîndu-se efortului general al întregu­lui popor călăuzit de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, slujitorii Teatrului Naţional şi Operei Româ­ne din Cluj, împreună cu ai celorlalte lăca­şuri de cultură au datoria să-şi închine în şi mai mare măsură talentul şi capacitatea crea­toare înfloririi artei noastre socialiste, reali­zării unor spectacole tot mai valoroase care să dea o înaltă expresie artistică vieţii noi a poporului nostru, momentelor glorioase din istoria sa, idealurilor sale de pace, luptei po­poarelor pentru libertate socială şi naţională, pentru independenţă, suveranitate şi progres social , prin întreaga lor activitate să contri­buie la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la lărgirea orizontului lor de cultură şi formarea sensibilităţii estetice, la educarea oamenilor muncii în spiritul luminoaselor idei ale marxism-leninismului, ale patriotis­mului şi internaţionalismului, ale frăţiei şi unităţii trainice dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocuitoare, ale prieteniei şi înţelegerii între popoare, îmi exprim convingerea că, alături de cei­lalţi oameni de cultură şi artă, dezvoltînd şi întărind colaborarea cu colegii lor de artă maghiari, colectivele Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj vor şti să fie la înăl­ţimea marii lor misiuni, vor continua cu ace­eaşi dăruire valoroasele tradiţii ale înainta­şilor ridicînd pe noi culmi arta teatrală şi muzicală românească, sporind tezaurul cultu­ral naţional şi renumele patriei noastre — Republica Socialistă România, în încheiere, doresc să adresez tuturor oa­menilor de cultură din Cluj — români, ma­­ghiari şi de alte naţionalităţi — urarea caldă de a obţine noi şi însemnate succese în ac­tivitatea de mare frumuseţe şi nobilă răspun­dere socială căreia i s-au consacrat, de a da noi străluciri culturii noastre socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Încheierea vizitei în Marea Britanie a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Sîmbătă la amiază s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Londra, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, înso­ţit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită oficială în Ma­rea Britanie, la invitaţia pri­mului ministru Harold Wilson. La sosire, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Era prezent M. S. Rell, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Bucureşti. în ziarele de dumi­nică puteţi citi Comu­nicatul comun şi Con­ferinţa de presă a preşedintelui Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. La sosire, pe aeroportul Băneasa

Next