Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6390-6416)
1969-12-01 / nr. 6390
ÎN OBIECTIV: îndeplinirea planului anual RESTANŢELE VOR FI RECUPERATE Deşi la sfârşitul celor zece luni de activitate Uzina mecanică din Buzău raportează îndeplinirea în proporţie de 101 la sută şi, respectiv, 100,4 la sută a producţiei globale şi a producţiei marfă, totuşi aceste rezultate nu pot fi considerate drept satisfăcătoare întrucît nivelul planificat al productivităţii muncii nu a fost realizat decit în procent de 98,7. La crearea acestei stări de lucruri au contribuit, în afara celor 1 808 ore-om întirzieri şi 44 056 ore-om absenţe nemotivate, asimilarea greoaie a unor produse noi cum ar fi, de pildă, tampoanele pentru vagoane şi penele pentru tractoarele S-1300 precum şi o seamă de deficienţe ţinînd de buna organizare a producţiei şi a muncii. Fină la sfîrşitul anului au mai rămas doar cîteva săptămîni. Va fi posibilă, în acest interval, recuperarea restanţelor semnalate la capitolul productivităţii muncii ? întrebarea adresată mai multor factori de răspundere din conducerea uzinei capătă unrăspuns afirmativ. Ce argumente pledează în favoarea lui ? Care sunt căile pe care se va acţiona în acest sens ? Ce modalităţi vor fi folosite pentru ca randamentul muncitorilor şi al utilajelor să ajungă la valoarea stabilită prin plan ? Iată răspunsuri pe care le-am căutat în compania interlocutorilor noştri. — Una din principalele pîrghii pe care o folosim şi pe care o vom utiliza în continuare — ne informează tovarăşul inginer Petre Druiu, şeful serviciului organizare ştiinţifică — este localizată în secţia care. Ne preocupă eliminarea grupelor de utilaje strangulate şi reorganizarea liniilor în flux tehnologic. în acest fel, faţă de cele 20 000 tone aparate care obţinute anul trecut, pînă la 31 decembrie a.c. vom obţine 25.500 tone, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului viitor să atingem o capacitate de 30 000 tone. In acelaşi context al măsurilor luate în vederea atingerii nivelului planificat al productivităţii muncii şi recuperarea restanţelor existente la acest indicator reţinem : pe aceea privind extinderea prin lucrări de mică mecanizare a spaţiului productiv din fabri-GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a 111-a) Intre METRONOM ŞL CATALOG Vaslui. Vechi tîrguşor moldav, azi centru judeţean aflat în impetuoasă construcţie, mindru de cele două puternice întreprinderi moderne cu care a fost dotat în ultimii ani — Fabrica de mobilă şi Fabrica de confecţii —, mindru de împlinirile certe pe care i le rezervă viitorul apropiat — o „reconsiderare“ urbanistică aproape integrală, aflată în faza incipientă — şi, de asemenea, mîndru de trecutul său cultural din galeria căruia nu lipsesc însemnate figuri de cărturari şi artişti, aceştia din urmă fiind ilustraţi, în primul rînd, prin profilul legendar al celui care a fost părintele teatrului românesc de revistă, Cyrano-ul scenei noastre, pe scurt, vasluianul Constantin Tănase. Chipul bonom al artistului, dăltuit cu onestitate în piatra unui monument omagial amplasat pe artera principa-PANAIT MICU (Continuare în pag. a II-a) LA EXECUTAREA ARĂTURILOR DE TOAMNĂ PE ULTIMELE SUPHME-EEOREIUNSLISJIME! Pentru lucrătorii ogoarelor bănăţene, cea mai importantă lucrare care se execută în aceste zile este arătura adîncă de toamnă. La Direcţia agricolă a judeţului Timiş, tovarăşul inginer Bucur Andrei, director adjunct cu problemele de mecanizare, ne-a prezentat situaţia din ultimele zile . „Din totalul de 144 753 hectare s-au arat 132 016 hectare, ceea ce reprezintă 92 la sută. Peste 1 500 de tractoare lucrează pe ogoarele cooperativelor agricole, în săptămîna care a trecut viteza zilnică de lucru planificată de 3 460 hectare a fost depăşită in ultimele zile realizîndu-se peste 4 800 hectare. începînd de luni viteza zilnică a început să scadă din cauza precipitaţiilor abundente care au căzut în unele zone ale judeţului. Totuşi ea se menţine deasupra celei planificate“. O serie de cooperative agricole au terminat încă de acum două săptămîni arăturile de toamnă, tractoarele ce le deserveau au fost repartizate pe terenurile unităţilor rămase în urmă. Cooperatorii şi mecanizatorii permanentizaţi la SatChinez lucrează de dimineaţă pînă seara în cîmp. Cele 50 de tractoare sînt concentrate la executarea arăturii adînci pe ultimele 500 de hectare. In faţă, depun eforturi ţăranii cooperatori la eliberatul terenurilor de coceni. Recoltele, peste aşteptări, ce le-au obţinut la culturile tîrzii le-au creat probleme dintre cele mai complexe îndeosebi la transporturi. „încă din octombrie, ne spunea tovarăşul Vasile Iutchin, preşedintele cooperativei agricole, se lucrează în schimburi pre- I lungite. Acum, mai avem doar pe 131 de hectare cocenii în cîmp — din peste 1 300. Ne bazăm, în special pe munca uteciştilor Viorel Ditovichi, loan Linguraru, Ene Marin, loan Siler, loan Heidi, conducători de atelaje care lucrează intens in schimburi prelungite la transportul cocenilor, eliberînd rapid suprafeţele brigăzilor la care au fost repartizaţi. Cel tîrziu pe data de 5 decembrie, întreaga suprafaţă de teren va fi arată. Este un lucru la care ţinem“. La arat, pe ogoarele cooperativei agricole din Variaş, 28 de tractoare lucrau grupate. Jumătate dintre ele erau concentrate aici abia de cîteva zile. Veniseră de la Sînpetru Mare... „re-au venit în ajutor vecinii noştri, ne dă unele amănunte inginerul Ion Corciu. Ei au isprăvit lucrarea mai devreme, noi ! GHICA SASU ELISEI TARTA (Continuare în pag. a 111-a) CUM NE CREĂM PE NOI ÎNŞINE „A crea“... Există un verb mai măreţ . De cînd lumea, „creator“ a fost atributul omenesc cel mai înalt. Religioşii au denumit astfel „fiinţa supremă“ ; istoria culturii şi artei se confundă cu aceea a creatorilor de valori spirituale; progresele uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii sînt marcate cu numele celor care au creat o teorie, o formulă, un aparat; zidarul priveşte cu mîndrie casa creată de el ; profesorul spune de elevul său cel mai bun : „e creaţia mea“. N-am întîlnit pe nimeni, oricît ar fi de „sceptic“ sau „blazat“, care să n-aibă, sub o formă sau alta, respect pentru creaţie. Unii, e drept, şi-l disimulează, dintr-un fel deinvidie, căci, de !, „nu oricine poate fi creator“... Aşa să fie ? Oare, intr-adevăr nu oricine poate fi creator ?... Să-l ascultăm pe un reputat psiholog, academicianul profesor. Al. Roşea : „Creatoare, în sens individual-psihologic poate fi şi gîndirea unei persoane care ajunge „Să descopere“ lucruri deja cunoscute pentru ştiinţă, dar pe care le dobîndeşte pe o cale independentă“... Idee explicită şi generoasă, ducînd, firesc, la concluzia că orice muncă înseamnă creaţie ! O spun şi alţii, pe alte meridiane : „Munca este un ochi care vede, un creier care gîndeşte, un muşchi care acţionează" (Albert Ducrocq). „Omul este făcut pentru a gîndi şi pentru a crea şi numai în măsura în care gîndeşte şi creează se poate considera pe deplin uman“ (P. Jardillier). Nu intenţionez să adaug, în aceste rînduri, o strofă în plus la imnul de slavă al muncii. Ar fi inutil. Dar dacă voi încerca să arăt, în cîteva articole, ce favorizează și ce împiedică formarea acestei a doua naturi .-IONEL HRISTEA (Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6390 4 PAGINI-30 BANI LUNI 1 DECEMBRIE 1969 Cu privire la apropiata intilnire a conducătorilor de partid și de stat ai R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R. P. Ungare şi U. R. S. S. În conformitate cu Înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale actuale. Martiniuc Lorica — bobinatoare. CLASAMENT 1. Rapid 7. Dinamo Buc. 3. „U“ Craiova 4. Jiul 5. Steagul Roșu 6. Steaua 1. F.C. Argeș 8. U.T.A. 9. Dinamo Buc. 10. „U“ Cluj 11. Farul 12. Petrolul 13. C.F.R. Cluj 14. Politehnica 15. Crisul 16. A.S. Armata 13 7 4 2 21—11 18 13 8 1 4 26—11 17 13 6 4 3 19—14 16 14 7 2 5 20—18 16 14 8 0 6 23—23 16 13 6 3 4 36—19 15 13 6 3 4 24—17 15 14 6 2 6 18—21 14 14 5 4 5 19—24 14 14 3 7 4 16—16 13 14 6 1 7 16—21 13 13 4 4 5 14—17 12 14 4 3 7 11—22 11 14 4 2 8 14—16 10 14 4 2 8 19—29 10 14 3 2 9 11—26 8 ULTIMA ETAPA 4 (duminică 7 decembrie) • Univ Craiova — F. C. Argeș • Farul — C.F.R. Cluj • Crișul — Steaua • U.T.A. — Politehnica • Dinamo Bacău — Rapid • Petrolul — Steagul Roşu • Dinamo Bucureşti — A.S.A. Tg. Mure? f $!sf «t jgl* Stele verzi Aceasta este realitatea principală a celei de a 14-a etape ; a plouat cu stele verzi. Tonul l-a dat Steaua, făcînd să danseze pe retina băcăoanilor înmărmuriţi cinci puşcaşi de fosfor, dintre care doi (Tătaru şi Voinea) posesori ai unorarme cu repetiţie. Au văzut stele verzi băcăoanii, dar cu acest prilej o viziune similară vor fi avut-o şi Dumitrache, Oblemenco şi ceilalţi candidaţi la golgeterat, ajunşi din urmă şi întrecuţi de un... Tătar (Timur al II-lea !) ieri mai crud decit aceia din cartea de istorie veche. De un verde veniniu au fost şi stelele aprinse în Copoul ieşit din molcomie, tocmai în ceasul al 14-lea, anume spre a-l seca la lingurea pe liderul de pînă ieri şi a-l face să-şi plece ochii învăţaţi numai cu văzduhul înălţimilor. Dar parcă liderul de azi n-a văzut stele verzi ? Să pună Răducanu mîna-n foc, ca Mucius, şi să jure că n-a văzut ţîşnind stropi de verde de Paris din bara torpilată de unul din marinari, ieri, sărmanii, cu norocul... olog. Stele verzi s-au văzut ieri şi la Cluj : trei scăpărări de bară, ale oltenilor, au modificat în aşa fel optica celor 22 de combatanţi incit, la sfîrşit, oaspeţii şi-au privit cruciş punctul dobîndit în deplasare, pe cînd gazdele s-au uitat ca la soare la nulul cenuşiu cîştigat pe propriul terln... Şi tot o constelaţie înţepătoare, de aceeaşi culoare, a ţişnit, la Tîrgu- Mureş, din înfruntarea „clasicilor în viaţă“ Steinbach- Cirjan, fiecare dintre ei fiind, pentru celălalt, şi cremene şi iască. Stele verzi ! La Petroşani, apercutat în primele clipe ale luptei, Ozon a văzut dansîndu-i prin faţa ochilor roiuri de lămpaşe funeste. Aceleaşi lămpaşe care aveau să se perinde, pînă la sfîrşit, de două ori pe retina orădenilor care, după ce-l ţinuseră timp de 42 de minute pe Dumnezeu de picior, s-au văzut prăbuşiţi spre raza de mic infern a lanternei... La fel lingă crîngul din PETRE DRAGU (Continuare in pag. a lit-a) MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj Stimaţi tovarăşi, împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional şi a Operei Române din Cluj, îmi oferă plăcutul prilej de a adresa pe această cale, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, un cald salut şi cordiale felicitări actorilor, regizorilor şi tuturor celorlalţi membri ai celor două instituţii de cultură care, prin talentul şi strădania lor, contribuie activ la înflorirea artei teatrale şi muzicale româneşti, la dezvoltarea continuă a culturii noastre socialiste. Crearea Teatrului Naţional şi a Operei Române din Cluj — rod al eforturilor pasionate depuse de-a lungul multor ani de mari cărturari şi patrioţi — a însemnat un moment de seamă în afirmarea vieţii spirituale a poporului nostru. Vreme de o jumătate de secol, Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj au militat pentru idealurile luminoase ale umanismului, ilustrînd cu strălucire virtuţile creatoare ale poporului, aspiraţiile sale spre frumos şi cultură. Continuînd tradiţia activităţii unor personalităţi de prestigiu ale culturii progresiste româneşti — Gheorghe Bariţiu, Iosif Vulcan, Zaharia Bîrsan, Gheorghe Dima, Iacob Mureşianu, Tiberiu Brediceanu — Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj şi-au îndeplinit cu cinste, în condiţiile nou create după 23 August 1944, misiunea de propagatori ai artei socialiste înaintate, aducînd o preţioasă contribuţie la cultivarea idealurilor noii noastre societăţi, a dragostei de patrie, a prieteniei între oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, la strîngerea legăturilor lor frăţeşti în munca comună pentru progresul şi prosperitatea României socialiste. In această nobilă activitate, numeroase generaţii de artişti s-au dedicat cu înflăcărare şi devotament ridicării prestigiului celor două instituţii clujene, dînd viaţă, într-o deosebită măiestrie artistică, unor opere din dramaturgia naţională şi universală, care au avut un adînc ecou şi au făcut să vibreze inimile miilor de spectatori. Incadrîndu-se efortului general al întregului popor călăuzit de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, slujitorii Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj, împreună cu ai celorlalte lăcaşuri de cultură au datoria să-şi închine în şi mai mare măsură talentul şi capacitatea creatoare înfloririi artei noastre socialiste, realizării unor spectacole tot mai valoroase care să dea o înaltă expresie artistică vieţii noi a poporului nostru, momentelor glorioase din istoria sa, idealurilor sale de pace, luptei popoarelor pentru libertate socială şi naţională, pentru independenţă, suveranitate şi progres social , prin întreaga lor activitate să contribuie la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la lărgirea orizontului lor de cultură şi formarea sensibilităţii estetice, la educarea oamenilor muncii în spiritul luminoaselor idei ale marxism-leninismului, ale patriotismului şi internaţionalismului, ale frăţiei şi unităţii trainice dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, ale prieteniei şi înţelegerii între popoare, îmi exprim convingerea că, alături de ceilalţi oameni de cultură şi artă, dezvoltînd şi întărind colaborarea cu colegii lor de artă maghiari, colectivele Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj vor şti să fie la înălţimea marii lor misiuni, vor continua cu aceeaşi dăruire valoroasele tradiţii ale înaintaşilor ridicînd pe noi culmi arta teatrală şi muzicală românească, sporind tezaurul cultural naţional şi renumele patriei noastre — Republica Socialistă România, în încheiere, doresc să adresez tuturor oamenilor de cultură din Cluj — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — urarea caldă de a obţine noi şi însemnate succese în activitatea de mare frumuseţe şi nobilă răspundere socială căreia i s-au consacrat, de a da noi străluciri culturii noastre socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Încheierea vizitei în Marea Britanie a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Sîmbătă la amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Londra, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită oficială în Marea Britanie, la invitaţia primului ministru Harold Wilson. La sosire, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Era prezent M. S. Rell, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Bucureşti. în ziarele de duminică puteţi citi Comunicatul comun şi Conferinţa de presă a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. La sosire, pe aeroportul Băneasa