Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-30 / nr. 6541
BĂRĂGAN AGRICULTURĂ + INDUSTRIE Bărăganul, vatra de pîine a ţării, ţinut al lanurilor nesfîrşite, ipostază solară a pămintului românesc, trece, in anii socialismului, prin spectaculoasă prefacere. Orizontala cîmpie şi-a ciştigat dreptul la cea de-a treia dimensiune, cea care îi conferă, alături de atributele roadelor pământului, şi pe acelea ale retortelor chimiei, ale halelor industriale. La Călăraşi s-au ridicat noi întreprinderi ale industriei chimice, industriei uşoare şi materialelor de construcţii. La Feteşti a intrat nu de mult în funcţie o modernă fabrică de conserve. La Slobozia, pe lingă noua fabrică de ulei, care valorifică bogăţia de materii prime din judeţ, se ridică două noi întreprinderi: o filatură de bumbac care va produce 4 600 tone fire pe an şi Combinatul de îngrăşăminte chimice cu o capacitate de 600 000 tone anual, și altele pentru care s-au investit an de an sume tot mai mari. Numai în acest an, pentru dezvoltarea economică a județului s-au investit peste 2 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 65416 PAGINI — 30 BANI SIMBATA 30 MAI 1970 SLOBOZIA : Tineri din detaşamentele de pregătire militară dau onorul comandantului su- * prem al Forţelor noastre armate, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU IN PRIMA URGENTA: NERVUL VITAL AL ECONOMIEI IN PAGINA ll-a, reporterii noştri prezintă secvenţe din lupta dîrză dusă zi şi noapte de oamenii muncii pentru repunerea grabnică în funcţiune a marilor artere de comunicaţie, acest nerv vital al economiei noastre naţionale. C7 MARILE BĂTĂLII ALE ZILEI Recuperarea pagubelor lăsate de calamity, refacerea obiectivelor distruse sau avariate, pentru ca viaţa sa reintre pe făgaşul normal, iată obiectivele prioritare ce concentrează astăzi efortul întregii noastre naţiuni. Şi pe acest front tînara generaţie face dovada înaltelor sale virtuți patriotice. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDETUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil şi Iiie Verdeţ au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Acum, cînd aşternem pe hîrtie reportajul acestei zile, cînd ne străduim să selecţionăm din nesfîrşitul şir al faptelor, al impresiilor pe cele mai grăitoare, ni se impune o puternică imagine: aceea care înfăţişează poporul nostru ca o unică şi trainică familie, sudată prin voinţa unanimă de a munci cu dăruire, cu abnegaţie pentru progresul neîntrerupt al patriei, prin dragostea profundă şi neţărmurita încredere în partidul nostru comunist, nn secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul digurilor ce se ridică în calea apelor Dunării, în halele uzinelor moderne, care ridică la putere fertilitatea din totdeauna a Bărăganului conferindu-i dimensiunea industrială, în fermele cooperativelor agricole de producţie şi a întreprinderilor de stat, pe schelele şantierelor pe care se desenează cu beton şi oţel viitoarea hartă a judeţului Ialomiţa, pe tot traseul străbătut în timpul vizitei am simţit bătşile unei uriaşe şi generoaseinimi, inima poporului român. Inimă, al cărei puls s-a simţit cu aceeaşi intensitate în Transilvania şi în Maramureş, în Moldova şi în Muntenia, în toate ţinuturile care, în ultimele săptămîni l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru. Ţara întreagă asigură partidul, prin secretarul său general, — iar asigurarea poartă un nume concret : Munca — că tot ceea ce ne-am propus înainte ca forţele oarbe ale naturii să se dezlănţuie, că tot ceea ce am vrut să înfăptuim în acest ultim an al cincinalului vom înfăptui, miliarde lei, sumă de aproape două ori mai mare decât cea investită în 1969. Realizarea acestor mari obiective industriale, la care se vor adăuga construcţiile viitorului cincinal, vor spori, în 1975, producţia globală a judeţului de 2,1 ori faţă de cea realizată la sfîrşitul anului trecut. Aceste moderne obiective industriile, de mare importanţă pentru economia naţională, ridicate în această zonă sunt expresia vie a preocupării partidului şi statului nostru de a asigura Ut'zviiîuirt'iininfarUrcvUA, amonioasă a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, de a repartiza proporţional forţele de producţie şi a valorifica plenar forţa de muncă pe întregul teritoriu, de a ridica din punct de vedere economic, social, cultural toate judeţele ţării. E o dimineaţă caldă, cu soare văratic, cum nu ne-a fost dat să mai avem în această lună mai, încă de la primele ore tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de păminturile ialomiţene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cind cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. x?u»»-iiwjii. atnn’zfiaza, chiar, în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut, ajunge. Suntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea, în întimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată la bordul uneişalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lungii malului. Borier, mii, ş, mii, de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, s cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. In unele locuri, pe dig, se lucrează. Vîntul puternic care a stimit valuri grele zilele (Continuare în pag. a III-a) In lanurile de grîu ale I.A.S. Dragalina 0 nmm m emitem mmr SA MORSU IA MOSCOVA _ Vineri seara s-a înapoiat de la Moscova tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii din 1- 0 inte stabilite, a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în TM continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. , împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Bereghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit, au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teo-dor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) TERMENE EROICE TIRNAVENI: „In august totul va arata că înainte de 13 mai" Mureşul — un judeţ aliniat în ultimul sfert de veac la zonele de puternică înflorire economică şi social-culturală ale ţării. Un judeţ cu pregnante prezenţe în istoria veche şi nouă a României. Un judeţ care trăieşte în ultimele săptămîni realitatea tragică, de a se număra printre zonele cele mai greu lovite de calamităţi. O primă estimare a pagubelor înregistrate aici contura cifra de un miliard lei. 40 de unităţi industriale cu 114 secţii şi-au încetat, temporar, activitatea : 5 499 de case din 149 de localităţi au fost inundate, distruse sau grav avariate ; 119 530 hectare s-au aflat sub ape. La Tîrnăveni, din totalul de 131 de străzi mai mult de jumătate (73 cu 1 000 locuinţe) au fost inundate, 127 de case au fost dărîmate, iar 222 grav avariate. Dar aici, în orăşelul puternic industrializat, a cărui populaţie se mîndrea că făcea parte, în marea ei majoritate, dintr-un puternic detaşament muncitoresc, cel mai greu au fost lovite fabricile şi uzinele. Sînt de-a dreptul zguduitoare cifrele înscrise pe coloana „pa-* gube materiale" în dreptul unităţilor industriale ale oraşului. Fabrica de cărămidă şi ţiglă : 263 000 lei; Fabrica de geamuri: 2 800 000 lei; Cooperativa Tehnolemn : 8 milioane ; Cooperativa Prestarea : 416 000 lei; întreprinderea PETRE DRAGU GH. FECIORU (Continuare in pag. a TV-a) Foto : O. PLECAN Hotărîrea privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi cooperativelor agricole care au suferit de pe urma calamităţii, a fost primită CU SATISFACŢIE, CU RECUNOŞTINŢĂ • „O nouă dovadă a ceea ce am simfit in permanentă in aceste zile: grija, sprijinul deosebit al partidului" • ’„Ne este greu, dar cind te înconjoară atit a omenie, orice durere se vindecă". Vestea că cei sinistraţi vor primi ajutoare băneşti pentru a-şi reface locuinţele distruse s-a răspîndit în Deva — oraş puternic lovit de furia apelor — cu iuţeala fulgerului. In noul cartier Dacia, unde sînt găzduite acum numeroase familii ale căror locuinţe au fost devastate de viitura Mureşului, oamenii s-au adunat pilcuri, pilcuri în jurul blocurilor. S-au strîns astfel adeseori în ultimele zile pentru că, rememorînd împreună clipele dramatice prin care trecuseră, fiecare căuta, la ceilalţi, o alinare. S-au strîns şi ieri la fel dar diri, cu totul alte motive, pentru că fiecare ţinea să împărtăşească şi celorlalţi bucuria, mîngîierea pe care au găsit-o în lectura Hotăririi Comitetului Central al Partidului. Ziarul circulă din mină în mină, fiecare subliniază ceea ce ii interesează, ceea ce i se pare mai important, ceea ce priveşte nemijlocit situaţia sa personală. In mod deosebit oamenii se opresc asupra prevederii potrivit căreia vor beneficia de dreptul de a decide ca în locul vechilor case, acum dărîmate de ape, al vechilor proprietăți — dacă T. MIRONESCU (Continuare în pag. a V-a) IPEFRONTUU IIAPfeUiiH SITUAJIA LA ZI 9 Pe Dunăre, nivelurile apei continuă să crească pe tot parcursul românesc • In sectorul Baziaș fi Cerna Vodă-vărsare, apele au crescut cu 1—2 cm. față de ziua precedentă iar în rest cu 10—15 cm. De la TURNU SEVERIN trimisul nostru special trsuWiiiK,', Turnu Severin intimpină cu linişte şi încredere deplină creşterea uşoară, dar consecventă, a cotelor Dunării. Se aşteaptă ca celor 816 ci cit s-au înregistrat vineri să li se adauge alţi cîţiva zeci, însă nimeni nu se gîndeşte că asta ar putea afecta serios cursul vieţii sale normale. în port apa a sărit peste marginea cheiului şi un gard din metal vopsit în verde a rămas deasupra ca un fel de geamandură liniară — însă activitatea continuă ritmic. înainte de vărsarea în Dunăre, rîul Topolniţa s-a înălţat •acum pînă aproape de traversele podului pe care trece calea ferată, însă şi aici, in raza comunei Şimian, oamenii au luat toate măsurile care puteau fi luate intr-un asemenea moment. Cele 20 de case din partea dreaptă a şoselei, unde apele au invadat curţile şi grădinile, au fost evacuate, iar familiile lor s-au mutat vremelnic pe la „neamuri“. S-au adus ieri, alaltăieri zeci de camioane cu pămînt și au fost răsturnate în marginea şoselei pen- DUMITRU MATALA (Continuare în pag. a IV-a) • O rupere de nori în zona localităţii Hichişul de Jos a provocat o nouă viitură pe valea Salcăi, care a pătruns pe artera principală a municipiului Dej. Au fost inundate mai multe străzi, case şi instituţii. • Apele rîurilor din Maramureş din bazinele Someşului, Crişurilor, din Banat şi sudul Carpaţilor Meridionali au continuat să scadă cu excepţia rîurilor Caraş şi Nora care şi-au ridicat nivelurile în jurul cotelor de inundaţii. • Sunt în scădere apele Mureşului, Oltului, Siretului şi Prutului.