Scînteia Tineretului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 5672-6594)
1970-07-01 / nr. 6568
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 1 IULIE 1970 O iniţiativă a tinerilor cercetători in pedagogie Incepînd de ieri, timp de două zile, Biblioteca Centrală Universitară găzduieşte o manifestare ştiinţifică deosebită. E vorba de materializarea unei iniţiative a organizaţiei U.T.C. de la Institutul de Ştiinţe Pedagogice. După luni de studii şi investigaţii, tinerii cercetători ai Institutului s-au întrunit într-o micro-sesiune ştiinţifică a lor. Lucrările pe care au început să le susţină şi să le dezbată sunt reunite sub titulatura : „Metodologia cercetării ştiinţifice în pedagogie“. Intr-adevăr, o tematică generală foarte potrivită pentru cei care se află la început intr-ale cercetării, un subiect generos care le va permite substanţiale concluzii pentru activitatea de viitor. Fapt care cere aprecieri lăudabile la adresa organizaţiei U.T.C. pentru o asemenea iniţiativă. L. L. Curse de galop la Mangalia întreprinderea agricolă de stat Mangalia, deţinătoarea unei herghelii de clasă, a deschis in zona turistică Mangalia Nord un hipodrom destinat curselor de galop. S-a creat posibilitatea prezentării cailor de rasă crescuţi aici, mulţi dintre ei cîştigători ai unor concursuri naţionale şi internaţionale. In fiecare joi şi duminică sunt organizate curse de galop, la care participă întregul lot de 120 de cai. Amatorilor de călărie, herghelia le pune la dispoziţie un lot de 80 de cai de curse pentru închiriat. „Lotca de aur" — festivalul şi concursul de muzică uşoară românească organizat de Comitetul municipal Brăila al U.T.C. — nemaiputindu-se desfăşura la data anterior anunţată, va ieşi în larg astă seară, în cea de-a doua , ediţie, eşalonată de-a lungul primelor cinci zile ale lunii iulie. , Perioada care s-a scurs de la încheie,rea fazelor de preselecţie a fost folosită din plin de către organizatori şi participanţi, care şi-au unit eforturile pentru a conferi o ţinută cit mai corespunzătoare acestei manifestări. S-a avut astfel în vedere, în primul rînd, pregătirea cit mai minuţioasă a concurenţilor (care au luat parte, săptămînal, la cite două repetiţii) remarcîndu-se strădania fiecăruia pentru o interpretare la un nivel artistic cit mai ridicat, ceea ce va contribui desigur, în măsură hotăritoare, la reuşita festivalului. Şi dacă strădania concurenţilor este evidentă, nici organizatorii nu şi-au precupeţit eforturile. Programate iniţial în sală, spectacolele se vor desfăşura în arena clubului Uzinei „Progresul“, arenă căreia i se conferă o ţinută demnă de o asemenea manifestare. La lucrările de reamenajare a arenei, o contribuţie însemnată şi-au adus-o elevii Grupului şcolar de construcţii, în cadrul a numeroase ore de muncă patriotică. In centrul atenţiei a stat, cum era şi firesc, asigurarea unui cadru cit mai placut, ai cărui beneficiari vor fi, in egală măsură cu Concurenţii şi spectatorii. Participarea „hors-concours“ a unor cunoscuţi solişti de muzică uşoară va fi în stare sa răspundă exigenţelor publicului brăilean, care va avea ocazia să se întîlnească cu Mihaela Mihai, Mariana Bădoiu, Petre Geambaşu, Nicolae Suciu şi alţii. Scontînd pe afirmarea unor tălente valoroase, ca şi la ediţia trecută de fapt, organizatorii şi-au propus să alcătuiască, după festival, un ansamblu care va pune în scena un spectacol de varietăţi. Mai merită reţinut faptul că festivalul ale cărui fonduri de încasări vor fi virate în „Contul timoniei“ — se află şi acum în atenţia Televiziunii române, care şi-a anunţat prezenţa între 1 şi 5 iulie la Brăila. I. BELCIUGAN LA BRĂILA: „LOTCA DE AUR“ la a doua ieşire în larg Scrisori către redacţie Aseară la orele 22:30 redactorul şef a lecturat ultimele scrisori ale zilei. Printre ele s-a aflat cea pe care o publicăm mai jos : „Tovarăşe redactor şef, Rugăm a consemna în paginile ziarului ce dv. îl conduceţi, următoarea acţiune ce o redăm mai jos: Noi, elenii clasei a VIII-a C, de la Şcoala generală de 10 ani, nr. 4, municipiul Piatra-Neamţ, am renunţat la reuniunea de sfirşit de an pentru care adunasem 750 lei şi am cumpărat rechizite şcolare pentru clasa a VIII-a de la Şcoala generală din Fundeni, judeţul Galaţi. Alături de rechizite şcolare, am donat şi un număr de 10 cărţi de lectură particulară din bibliotecile noastre personale. Totul a pornit de la penultima oră de dirigenţie din acest an şcolar, cînd am discutat tema: „Oamenii, sunt mai tari decit stihiile naturii“, cu care prilej tovarăşa dirigintă Munteanu Virginia, ne-a prezentat un vast şi impresionant material despre lupta oamenilor cu stihiile naturii. O dată cu micul nostru dar, transmitem tuturor colegilor de la şcoala generală din Fundeni, multă sănătate, spor la învăţătură şi o vacanţă plăcută“. Semnează : O inimă mare, plină de dragoste, inima clasei a VIII-a C, a Şcolii generale nr. 4, municipiul Piatra-Neamţ. Scrisoarea se încheie cu un P.S. — Azi 20 iunie, am expediat din gara Piatra-Neamţ, coletul cu buletin de mesagerie nr. 509. TRICULELE Un atractiv reper turistic Triculele, astfel se spune cetăţii cu trei turnuri de piatră , de formă prismatică, ce se înalţă pe malul Dunării, puţin mai la vale de Sviniţa, la 45 km mai sus de Orşova. Triculele înseamnă în limba turcă ,,trei turnuri“. De formă triunghiulară, clădite din piatră înnegrită de timp, cu baza spre drumul naţional nr. 57 şi vîrful spre Dunăre, turnurile cetăţii înalte de 15—20 metri, închid o întindere de 5 000 m.p. Cetatea , care datează de pe vremea romanilor, a fost stăpînită de bizantini şi reîntărită pe la 1550 de către voievozii sîrbi şi români, fiind folosită în luptele comune împotriva turcilor. Intr-o gravură făcută după o acuarelă a pictorului englez W. H. Bartlett, care a călătorit prin ţara noastră în 1843, se vede că pe atunci turnul dinspre Dunăre încă mai era unit cu restul cetăţii printr-un pod de lemn, pe sub care trecea un drum ce coboară şi acum la malul apei. Celelalte două turnuri sînt clădite tot pe stînci, dar ceva mai sus, cel de la Dunăre, părînd a fi un fel de „avangardă“ a acestora. Astăzi, ambianța valorosului monument se schimbă, datorită barajului Dunării de la Gura Văii, care formează un mare şi lung lac de acumulare, ce se va întinde pînă dincolo de Sviniţa. Dat fiind faptul că nivelul apelor va fi mult mai ridicat, se fac lucrări de întărire a malului, pentru ca să nu fie slăbite temeliile Triculelor, renunţîndu-se la proiectul de a fi demolate şi refăcute pe insula Şimian. In schimb, se va putea amenaja un „belvedere“ în turnul dinspre Dunăre, iar în celelalte două, cîteva încăperi pentru găzduirea turiştilor, ce vor fi atraşi de noua frumuseţe a acestor locuri. Pe drumul naţional lingă care se află Triculele sugerăm că ar fi nimerit să se clădească un motel, de care se simte nevoie pentru uşurarea autoturismului in Clisura Dunării, cu atît mai mult cu cît aceasta capătă acum înfăţişări noi pe toată întinderea sa, devenind din fluviu un lac lung de vreo 60 km, ceea ce îi dă dreptul să fie numit şi... marea cea mică a Dunării, spre deosebire de „Marea cea mare" din titulatura lui Mircea cel Bătrîn, care a stăpinit şi el aceste locuri, ce făceau parte din vechiul Banat al Severinului. FOMPILIU VOICULEŢ-LEMENY Foto : ŞT. IGNAT ACEASTĂ FEMEIE : rulează la Ratka (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) ., DREPTUL DE A TE NAȘTE: rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Feroviar (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30) . TIMP PENTRU A TRAI : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Capitol (orele 16,30; 18,45; 21); am întîlnit ţigani fericiţi : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14). SALARIUL GROAZEI: rulează la Sala Palatului (ora 19,30), Luceafărul (orele 9, 12; 15; 18, 21), Melodia (orele 8,30;11,30; 14,30; 17,30; 20,30) . VIA IITORUL : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16). ASTA SEARA MA DISTREZ : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). CU DIRIJABIIUL SPRE POLUL NORD : rulează la Timpuri noi (orele 9,17), Program de documentare românești în premieră (orele 19,21). STRĂINII : rulează la Republica (orele 9,15; 11,15; 13,30; 16,30; 19, 21,15), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15), București (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21). AFURISITUL DE BUNIC : rulează la Central (orele 9,15 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,20; 16; 18,15). MARILE VACANȚE : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continuare ; 18,30; 20,45). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,20; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19). FREDDY ŞI CÎNTECUL PREERIEI : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18;15; 20,30), Floreasca (orele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 15,30; 18). AVENTURILE LUI HOAN : rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45; 20). UN OM PENTRU ETERNITATE : rulează la Buzești (orele 15,30; 18). ACTIUNEA „VULTURUL" : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). UAA div lliii : ruleaza la Bucegi (orele 10, 16; 18,15). WARLOCK : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (orele 15,30, 13). OPERAȚIUNEA LEONTINE : t^ază la Drumul Sării (orele 180. 20). ^LotjrA : rulează la Ferentari (0*e2Ss^'3°; iß; 20,15). 'vSrEV»TA PÎNĂ SE INTUNE-15 30: Ăi, la Giulești (orele UN CUIB )*. NOBILI: rulează la Cotroceni (or„ 20, );hici CINE VI.Imn.r11'14IriA''Jrele 15’30; 17’45)' URMĂRIREA : rulează la Pacea (orele 15,45: 18; -a,, JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la C^g.,; /orele 15,30; 18, 20:15). si FERESTRELE TIMPUL^ : rulează la Volga (orele 16, -. g ţ■ 20,30). ADELHEID : rulează la ViitNui (ora 20,30) și BĂNUIALA (ore,0 15,30: 18). CEI 1100 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : rulează la Mioriţa (orele 11,15; 17,30; 20). VINATORUL de CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18), Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20,30). CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : rulează la Popular (ora 10), EXPLOZIE IN MUNŢI (orele 15,30; 18; 20,15). CASTELUL CONDAMNAȚILOR : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). AL 8-LEA : rulează la Flacăra (orele 15,20; 18; 20,15). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 16). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ : rulează la Progresul (orele 15,30, 18). MINA STIREA DIN PARMA (ambele serii) : rulează la Cinemateca — Union (orele 9, 12,15) ; ARTICOLUL 420 : (ora 15,30) ; GRĂDINI STRĂINII : rulează la Stadionul Dinamo (ora 20,30) Arenele Romane (ora 20 45); SALARIUL GROAZEI : rulează la Doina (ora 20,30). DREPTUL DE A TE NAȘTE ! rulează la Festival (ora 20,30). SUB SEMNUL LUI MONTE GrISTO : rulează la Tomis (ora 2000). K*BN : rulează la Capitol (ora 20,30). PĂCITUII DRAGOSTEI : rulează la Buzești (ora 20,30). DANSIND SIRTAKI : rulează la Bucegi (ora 20,30). WARLOCK : rulează la Unirea (ora 20,30). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (ora 20,30). AFURISITUL DE BUNIC ! rulează la Aurora (ora 20,30). FREDDY ȘI CÎNTECUL PRERIEI : rulează la Arta (ora 20,30). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 20,30). RĂZBUNĂTORUL ! rulează la Rahova (ora 20,30). MARIILE VACANȚE : rulează la Progresul-Parc (ora 20,15). VlNATORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (ora 20,30). MIERCURI, 1 IULIE 1971 Opera Română : TRUBADURUL — ora 19,30; Teatrul de Operetă : SUZANA — ora 19,30; Teatrul de Comedie (la TeatruL,de vara „Herăstrău") : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20.30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) :MICUŢA... LA TANASE — ora 19.30. Spre litoral, cu 120 Km. pe or. In această perioadă de virf a activităţii turistice s-au, luat măsuri pentru asigurarea unor cit mai bune condiţii de transport a celor veniţi la odihnă şi tratament pe litoral. Şapte trenuri cu mers de accelerat, precum şi rapidul „Tomis“ fac legătura intre Capitală şi staţiunile litoralului. De asemenea, in curind va fi pus în circulaţie expresul „Mamaia“, care va parcurge distanţa Bucureşti—Mangalia cu viteze de pină la 120 km pe oră. El se va adăuga celor două trenuri accelerate : Mangalia—Timişoara şi acceleratul „Moldova", puse în circulație incepînd cu această săptămină. Materia prima — inteligenţa au fost acordate prevete de invenţie unui colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări metalurgice din Bucureşti, alcătuit din dr. ing. Iosif Tripşa ing. Nicolae Tatan şi ing. Stanca Lucia Dumitru1 pentru realizarea I urfior procedee rapide de prelit.. . ■’crare a cenuşilor de pirită. ■A'-■ vantajelefolosirii tehnologiilor. propuse de inginerii bucureşteni sunt multiple : se realizează în- , depărtarea elementelor nocive neînlăturabile prin nici una din tehnologiile, cunoscute şi aglomerarea cald a pulberilor de cenuşi de pirită intr-o singură operaţie, ceea ce permite obţinerea unor materii de calitate superioară, utilizabile in furnale sau alte agregate ,siderurgice etc.Metoda mi necesită agregate şi instalaţii industriale speciale. Fotografia alăturată se vrea o invitaţie la odihnă şi recreere în pitorescul loc Sovata. Aici, din fonduri proprii, Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. a amenajat o tabără cu 23 de căsuţecamping. Cochete, pierdute printre verdeaţa abundentă, căsuţele-camping vă aşteaptă cu... tot confortul Fotó : ANDREI CZERAN Progresele fizicii nucleare sîntt indisolubil legate de creşterea capacităţii acceleratoare,lor. Dar cu cît, acceleratorul e mai puternic, cu atît proiectarea, construcţia şi reglarea sa costa mai scump. . Primul ciclotron, inventat şi construit de savantul american 3. Lawrence în 1890 nu depășea o miime de GeV, dar el lui a costat decit 1 000 de dolari. Sincromazotronul Laboratorului naţional de la Brookhaven are o putere de 33 GeV — la construcţia lui au luat parte sute de firme, iar costul instalației s-a ridicat la 34 milioane de dolari. După cum se vede, raportul între putere şi cost este acelaşi în deceniul VI ca şi în 1930. Se poate, observa în acelaşi timp că în 30 de ani investiţiile au crescut de zeci de mii de ori ! Dacă ele vor continua sa crească în acelaşi ritm, pînă la sfîrşitul secolului construirea acceleratoarelor gigant va presupune eforturi financiare depăşind cu mult posibilităţile oricărui stat. Or, cursa spre gigantism se află în plină desfăşurare. In 1967 la Serpuhovo, lîngă Moscova, a intrat în funcţiune un accelerator de 75 miliarde electronvolţi (75 GeV). In Statele Unite se construieşte acum un accelerator de 200 GeV, iar în U.R.S.S. se află în faza de proiectare altul,, de 1 000 GeV. Savanţii fac tot posibilul pentru a reduce costul acestor instalaţii giclopice. De pildă, deşi acceleratorul de laSerpuhovo este de 7 ori mai puternic decit cel de la Dubna, electromagnetul său a fost micşorat cu 50 la sută în raport cu al acestuia. Reducerea e impor- Acceleratoarele ciclopice ? tantă, deoarece electromagnetul reprezintă jumătate din costul unui accelerator. Aşa „uşor“ cum e, electromagnetul de la Serpuhovo cîntăreşte totuşi peste 20 000 tone. El este alcătuit din 120 de elemente a cîte 200 t, îngropate în sol cu o precizie de asamblare ce nu are voie să depăşească o zecime de milimetru ! Acestea nu sunt singurele probleme tehnologice ce complică şi scumpesc construcţia acceleratoarelor. In inelul de oţel, cu o secţiune de 200 cm patraţi şi o circumferinţă de 1500 m trebuie menţinută o presiune de două milionimi de atmosferă. A menţine 30 m cubi la o asemenea presiune, în ciuda sutelor de branşări, este extrem de dificil. Or, acest uriaş este un pitic în comparaţie cu acceleratorul de 1. 000 GeV al cărui diametru va depăşi 6,5 km. Acum 3 ani, în Uniunea Sovietica a fost construit un accelerator de un tip nou, bazat pe ciocnirea unor fluxuri de particole ce vin din sens contrar. Instalaţii asemănătoare au fost construite apoi în Franţa şi Italia. In loc ca particolele accelerate să lovească o ţintă imobilă, ele se izbesc de un jet de particole sosind din sens contrar. Dacă fascicole de protoni şi antiprotoni acceleraţi la 25 GeV se ciocnesc, eficacitatea instalaţiei este egală cu cea a uneia clasice de 1309 GeV, al cărei cost s-ar ridica la 1 miliard de dolari. Prin noua tehnică se creează perspective de reducere considerabilă a costului acceleratoarelor și deci de... accelerare a progreselor cunoașterii umane în domeniul microcosmosului. EDITURA DACIA — CLUJ Ion Vlad : „Intre analiză şi sinteză“ lei 6,25. Mircea Zaciu : „Glose“ lei 8,75. EDITURA STADION Mihai Bîrapin“ lei 8,00. „Schiul al-EDITURA ALBATROS Dorel Dorian : „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră“ lei 4,75. Festivalul de muzică de cameră - Braşov 1970 CIMTĂIII ARTISTICE Deschizînd Festivalul, Nicolae Călinoiu, director al Direcţiei Muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, sublinia faptul că noua manifestare artistică nu-şi propune a fi o competiţie, iar formaţiile şi programele Festivalului nu se opun, ci se conjugă intr-un efort colectivjalon al etapei actuale în evoluţia creaţiei şi interpretării muzicii de cameră, cel a cărui cultivare e întotdeauna o cale de înţelegere în esenţă a fenomenului muzical. Festivalul de la Braşov nu şi-a propus, intr-adevăr, a oferi clasamente sau lauri dar, de la prima manifestare, din momentul în care corul „Madrigal“ a ridicat „ştacheta“ spre zonele perfecţiunii interpretative, o puternică emulaţie creatoare domină serile muzicale. La ora cînd transmitem aceste rînduri s-a încheiat şi cea de a treia zi a Festivalului. Pe estradele Festivalului s-au mai perindat formaţii de prestigiu, unele dintre ele cu bogate palmaresuri de succese internaţionale, cvintetul „Concertino“ (care s-a bucurat şi de astă dată de colaborarea sopranei Emilia Petrescu), formaţia „Musica Nova“ şi cunoscutul cvartet clujean, avîndu-l drept prim violonist pe Ştefan Ruha. „Musica Nova“, ansamblu format din muzicieni de cea mai înaltă clasă, şi-a propus să aducă in această tribună a genului cameral, ecouri ale creaţiei contemporane româneşti. Cele patru piese semnate de Adrian Raţiu, Dan Constantinescu, Ludovic Feldman, Dumitru Bughici, conturind patru personalităţi distincte, vizind diversificări stilistice şi concepte de organizare muzicală proprii frontului nostru componistic, s-au bucurat, şi de astă dată, de tălmăciri pline de vibraţie. Ieri seară am ascultat şi pe primii reprezentanţi ai Clujului, la Festivalul din Braşov , Cvartetul de coarde al Filarmonicii din vechiul centru artistic transilvănean. Muzicienii clujeni ne-au oferit două opusuri definitorii pentru înţelegerea coloritului bogat al perfectei omogenizări şi sincronizări a celor patru . Prin telefon de la trimisul nostru special, instrumentişti. Cvartetul în Do minor de Mihail Jóra, scris in 1926, devenit purtător al Cvartetului adăpat la izvoarele melosului românesc şi Cvartetul în La minor de Johannes Brahms, o pagină în care regăsim toată pasiunea şi incandescenţa marelui compozitor german. Scriitura simplă şi plastică a Cvartetului lui Mihail Jora, duioşia şi tensiunea sa au găsit în cvartetiştii clujeni muzicalitate şi inteligenţă. In sfirşit, in prima parte a Concertului de ieri seara, am ascultat Reuniunea camerală „Pro Musica“, formaţie locală care ne-a demonstrat, ca şi in cazul Orchestrei de cameră existentă la Braşov, deosebite valori interpretative. IOSIF SAVA Iniţiativa la zi • INTILNIRE LA STRUNGA. Şase sute de tineri metalurgişti ieşeni s-au întîlnit cu laminorişti din Roman, petrecînd o zi la Strunga. Cu acest prilej, formaţiile artistice ale celor două uzine au susţinut un interesant program, urmat de competiţii sportive — fotbal, handbal, volei. Câştigătorilor li s-au inminat cupe, diplome şi plachete. • MOMENT EMOŢIONANT la Hîrtoape : moş Ştefan Costache, vechi activist cultural, a împlinit respectabila vîrstă de 70 de ani. In semn de dragoste şi respect pentru cei care de atîtea ori le-au îndrumat paşii, elevii i-au inchinat un bogat program artistic, la căminul cultural. (V. Văcăriţa). • TINEREŢEA PE ŞANTIERE. Patru mii de elevi din judeţul Botoşani petrec ore la temperatura înaltă a muncii patriotice, pe diverse şantiere , la întreţinerea culturilor agricole, la combaterea eroziunii, desecări, pe şantierele arheologice de la Stinceşti, Ripiceni şi Iludum, localităţi în care s-au descoperit urme care atestă existenţa aici a unor aşezări paleolitice, traco-getice şi feudale. (Gheorghe Janca). MIERCURI, 1 IULIE 1579 • In jurul orei 9:45 Transmisie de la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni a plecării Şahinşahului Iranului — Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială in țara noastră • 18,00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Microavanpremiera • 18,05 Universal-șotron — emisiune enciclopedică pentru cei mici • 18,30 Cabinetul economic TV • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Muzică populară • 20,15 Telecinemateca ; Filmul artistic „Eva“ • 21,40 Ora editorului • 22,10 Gala marilor interpreţi români. Basul Nicolae Florei interpretează arii şi lieduri • 22,35 Desene animate • 22,45 „Imagini din Canada" — film documentar • 23,00 Telejurnalul de noapte • 23,15 închiderea emisiunii. (Urmare din pag. 1) am fost ales secretar U.T.C. pe comună. Mai fusesem şi înainte, secretarul organizaţiei unui sat, dar acum era altceva, cădeau în răspunderea mea toate cele opt sate, care are comuna Ulmi după reorganizarea administrativă. De la unul la opt, vă închipuiţi că nu e deloc de glumit şi, ca să vă spun drept, m-am cam scărpinat după ureche la început. Dar mi-am luat inima în dinţi şi le-am promis băieţilor : vă dau cuvîntul meu că o să se simtă şi în comuna noastră că există o organizaţie U.T.C. După aceea, parcă n-a mai fost atît de greu. Trebuia doar să mă ţin de cuvînt. Nici nu ştiu dacă am rostit cuvintele astea cu voce tare, în angajamentul de la sfîrşitul şedinţei de alegeri, sau dacă mi le-am spus numai mie însumi, în gind, dar de spus, le spusesem cu siguranţă. Apucasem să promit în faţa întregii organizaţii comunale — iar promisiunea făcută e datorie curată, şi pe secretarul satului şi intram în casele oamenilor. Am vorbit, aşa, cu o mulţime de băieţi şi fete, cu părinţii lor, am aflat ce anume îşi doreau şi le lipsea cam de multă vreme. Vă închipuiţi ce: o horă, un bal, un film. M-am angajat, ştiind prea bine că îmi luam o mare răspundere, să li se asigure distracţia săptămînală, un film care să ajungă şi în satul lor. Eram convins că în felul acesta îi cîştig şi pentru alte acţiuni. Insă fără îndoială că eu nu mă puteam duce în fiecare săptămînă dintr-un sat în altul. Totul era să le imprim obişnuinţa de a acţiona singuri. Un acordeon, o minge, astea erau uşor de găsit, mai greu era să-i aduni pe toţi sau măcar cîţiva. Am reuşit şi asta. O dată — de două ori am făcut-o eu, pe urmă a încercat şi secretarul satului, pînă cînd au prins gustul şi au început ei singuri să se caute. Cred că aşa mi-am respectat și promisiunea făcută. Asta nu înseamnă că acum nu mai pun piciorul prin res- Secretarul U.T.C. M-am apucat de treabă cu nădejde. Erau o mulţime de lucruri de făcut, sau poate aşa mi se părea mie, cum eram proaspăt secretar. Oricum, trebuia s-o începde undeva şi aveam impresia că totul se cerea rezolvat imediat, pe loc, că nimic nu se poate amina pe mîine. Am început, totuşi, cu un singur lucru: cu evidenţa... Nu, să nu vă închipuiţi că din cine ştie ce înclinaţii contabiliceşti. Voiam pur şi simplu să ştiu exact cu cine pornesc la drum, pe ce forţe mă pot bizui. Iar în privinţa asta era o adevărată harababură. Am convocat imediat activele din comună şi am pornit o treabă gospodărească, un fel de nou recensămînt: din casă în casă, din om în om. Cîteva zile la rînd, pînă seara tîrziu. Eu însumi mi-am repartizat un sector şi participam totodată şi la acţiunea celorlalte colective, pe cît îmi sta în putinţă. Este de altfel un principiu pe care îl păstrez, zic eu, şi acum cu sfinţenie : nu înseamnă că dacă altcineva răspunde direct de o acţiune, eu nu mai am ce căuta acolo. Mă simt obligat să particip şi eu, să văd cum se desfăşoară. „Recensămîntul“ nostru s-a dovedit foarte bine venit. Nu numai pentru că am descoperit, bineînţeles, mult mai mulţi utecişti decit încerca să ne convingă evidenţa, ci şi pentru că am întocmit o situaţie de perspectivă a tinerilor care urmau să împlinească vîrsta utecistă în următorii ani, ca să-i avem în atenţie şi pe ei. Apelez şi acum cu folos la datele pe care le-am cules în toamna lui ’58. Acesta a fost, ca să zic şi eu aşa cum citesc prin ziare uneori, primul pas făcut de mine către cunoaşterea organizaţiei, dar nui aşa, în general, ci a cît mai mulţi din membrii săi, a tinerilor. Următorul l-am făcut luînd la rînd satele, unul cite unul. V-am spus, mai aveam încă şapte sate de străbătut, nu le cunoşteam aproape deloc şi trebuia să le ştiu acum la fel de bine ca şi satul meu. Ulmi. In sate am procedat la fel : din casă în casă, din om în om. Voiam să fac şi eu cunoştinţă cu fiecare tînăr. Bineînţeles că, la o adică, secretarul comitetului sătesc trebuia să-şi ştie oamenii cu care lucra, dar dacă m-ar fi întrebat cineva, dv. de exemplu, cine anume trebuie să-i cuonască mai bine, sau în primul rînd — credeţi-mă că n-aş fi ştiut să răspund. Nici nu era cine ştie ce mare lucru, de fapt, în fiecare sat nu sunt mai mult de 30—40 de tineri. Mă aruncam pe bicicletă, îl luam pectivele sate. Dimpotrivă Îmi notez în fiecare duminică, într-un carneţel, de ce sat mă voi ocupa în săptămînă următoare. Iar dacă mi-am notat, nu mai am încotro : e ca și cum mi-aș da cuvîntul... Am, da, am timp destul, nu mă plîng. Iarna ştiţi cum e la noi, la ţară, nici pe la cooperativă nu e prea mult de lucru. Iar vara — e ziua mare... Preşedintele cooperativei s-a obişnuit de-acum, cînd îi sosesc vagoane cu îngrăşăminte sau cine ştie ce transporturi, vine imediat la mine .* Ioane, am vagoane în gară la Ciocăneşti. Şi, parcă-i un făcut, transporturile astea ajung întotdeauna seara, iar dimineaţa trebuie descărcat totul. Încalec pe bicicletă şi o pornesc prin sat. Nu se poate să nu găsesc 10—15 băieţi zdraveni, gata să dea o mină de ajutat Ne cunoaştem doar foarte bine, în aceşti doi ani de cînd sînt secretar am stat de vorbă de atîtea ori cu fiecare în parte dintre cei 400 de utecişti ai comunei. Dar nu aşa, nn şedinţe, ci între patru ochi... Cu toate astea, sigur că mi s-a întîmplat şi să fiu refuzat cîteodată. Dimineaţa, mă pomeneam cu cîte 2—3 care „uitaseră“ peste noapte. Îmi spuneau după aceea ba că s-au îmbolnăvit, ba că au avut altceva de făcut. Insă nici eu nu le-am zis nimic, nu m-am supărat niciodată pe ei, ba chiar, dimpotrivă, mă făceam că îi cred cuvînt cu cuvînt. Iar cu cea dinții ocazie mă duceam din nou la ei: data trecută, le spuneam, n-aţi putut veni, înţeleg. Cred că acum n-o să se mai întîmple nimic neprevăzut.... Uite-aşa ne-am apropiat noi toţi, unul de altul, şi ne-am legat ca nişte prieteni... Acum, vrem să punem pe picioare şi un club al tineretului. Căminele culturale sunt cam mărginaşe, clubul va trebui aşezat undeva in centru, să fie un punct de atracţie pentru tot satul. Avem deocamdată un magnetofon, am comandat şi o masă de tenis. Cum s-ar spune, ne mai trebuie trei roate şi calul. Dar fac eu rost şi de o încăpere potrivită, pe urmă şi de un televizor. Nici nu se poate altfel : promisiunea dată e datorie curată. La urma urmei strică cu ceva dacă ne cunoaştem şi mai bine, dacă ne întîlnim mai des ? Aşa că, în curind, poftiţi şi inaugurarea clubului nostru ! Socotiţi-vă invitaţi, de pe acum. Eu vă aştept". I-am strîns mîna lui ION VOICU şi i-am promis solemn că mă voi duce. Iar promisiunea făcută... ANUNŢ Grupul şcolar energetic Buftea— oraşul Buftea Telefon 51, şoseaua Bucureşti-Tîrgovişte km 21 Primeşte înscrieri la CONCURSUL DE ADMITERE din sesiunea 6—14 iulie 1970 pentru : ŞCOALA PROFESIONALĂ şi UCENICIE pînă la data de 5 iulie 1970, pentru meseriile : electricieni centrale, staţii şi reţele; lăcătuşi construcţii metalice ; strungari ; sudori ; lăcătuşi mecanici-utilaje de construcţii şi terasamente Pentru relaţii şi înscrieri : oraşul Buftea, telefon 51.