Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)
1970-08-01 / nr. 6595
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 SIMBATA 1 AUGUST 1970 FACULTATE DE MEDICINĂ GENERALĂ LA CRAIOVA Oe curînd au luat sfîrşit concursurile de admitere in facultăţi. Tinerii prezentaţi in examene la centrul universitar Craiova au avut anul acesta posibilitatea alegerii unei noi facultăţi, cea de medicină generală. Ne-am adresat tov. prof. dr. doc. MIRCEA OPREAN, rectorul Universităţii . „ Principalele argumente pentru înfiinţarea Facultăţii de medicină generală la Craiova le-au constituit proporţia mai redusă de medici în Oltenia decit in celelalte părţi ale ţării, existenţa unui mare număr de tineri din Oltenia care studiază medicina şi susţinuta mişcare ştiinţifică medicală existentă la Craiova. Acum ea este justificată şi de construirea unui mare spital de 1 600 locuri, bază deosebit de valoroasă pentru formarea ştiinţifică şi practică a medicului. „ Cum s-au concretizat primele pregătiri ? — înfiinţarea Facultăţii de medicină generală s-a concretizat prin afectarea ca local pentru invăţămintul preclinic a actualului spital regional, prin încheierea concursurilor pentru ocuparea primelor posturi didactice si prin recentul, concurs de admitere în anul I de studii. Lucrările de organizare şi amenajare a laboratoarelor şi sălilor de disecţie sunt in faza de finisare. Cu ajutorul cadrelor didactice de specialitate de la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureşti, s-au realizat funcţionalităţi la nivelul celorlalte instituţii similare din ţară. — Am auzit spunîndu-se că acest prim concurs de admitere a fost caracterizat printr-o mare exigenţă. — Concursul pentru admiterea în facultate a demonstrat o mare afluenţă pentru învăţămintul medical de la Craiova. S-au prezentat aproape candidaţi pe un loc. Cu toate acestea, n-au fost completate toate locurile. T. KARAC ASIAN „TABĂRA LAUREAŢILOR" Începînd de ieri, tabăra de la Costineşti şi-a deschis porţile pentru cei peste 350 de elevi laureaţi cu premii şi menţiuni la concursurile naţionale de limbă şi literatură română, matematică, fizică şi chimie sau la olimpiadele internaţionale pe specialităţi. Programul bogat al taberei cuprinde interesante obiective dintre care cităm : crearea unor condiţii optime de odihnă pentru recompensarea performanţelor obţinute, facilitarea unui schimb util de păreri, idei, opinii, întîlniri cu personalităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice. Printre invitaţii de onoare ai elevilor de la Costineşti se vor număra prof. univ. dr. Augustin Z. N. Pop, rectorul Institutului pedagogic din Piteşti, prof. univ. Victor Emanuel Sahini, membru corespondent al Academiei, conf. univ. dr. Călin Beşliu, prof. univ. dr. doc. Mircea Nanu.Elevii vor participa în afara activităţilor comune de tabără, la discuţii pe specialităţi, la demonstraţii practice asupra problemelor date la concursuri, olimpiade sau la admiterea în învăţămiiînul superior. Mai menţionăm existenţa în cadrul taberei de la Costineşti a unui cenaclu literar care va edita o revistă la sfîrşitul seriei. Dar despre tabăra „vedetelor“ şcolare 1970 vom mai scrie. C. S. CU BICICLETA ÎN... MITOLOGIE Troia, cunoscută în vremurile ei de erorie din lecturalegendarului Homer, se va întrăţişa aevea în contururile sub care a ajuns pînă la noi — pentru unii elevi de la şcoala generală din Micfalău, judeţul Covasna. Micii ciclişti de la această şcoală, care şi-au creat o binemeritată faimă prin excursiile lor la bicicletă efectuate în anii trecuţi în ţările Peninsulei Balcanice şi ale Uuronei Centrale au cerat de astă data într-o călătorie temerară, care se măsoară într-un tur intercontinental. Itinerariul : Micfalău — Troia, în drumul lor cicloturiştii parcurg printre altele localităţile : Bucureşti, Giurgiu — Russe, Sumen, Burgas — R. P. Bulgaria, Istanbul, Brusa. . Izmir — Troia. După ce vor străbate acest lung traseu intercontinental, cicloturiştii de la Micfalău se vor întoarce acasă, bronzaţi de soarele Europei meridionale şi al Asiei Mici la 30 august. Se vor întoarce dintr-o incursiune cu bicicleta în... mitologie. ADINA VEDEA ŞTAFETĂ Cortiltetul judeţean Timiş al U.T.C. în colaborare cu catedra de folclor a Universităţii Timişoara a lansat la sfîrşitul lunii iulie o interesantă „ştafetă"* în care pînă la sfîrşitul lunii octombrie vor fi consemnate cele mai interesante obiective populare, cîntece bătrîneşti, ba lade etc. Fiecare dintre acestea vor fi însoţite de descrieri amănunţite ale locului şi oamenilor de la care au fost culese. Materialul, după ce va fi selectat, va constitui substanţa unui volum însoţit cu ilustraţii adecvate şi comentarii scrise de specialişti. I. OANCEA „ZILELE GEORGE ENESCU" în zilele acestea, cînd ne pregătim de marea sărbătoare a muzicii româneşti, cea de a V-a ediţie a Concursului şi Festivalului Internaţional „George Enescu" , din judeţul Botoşani, locul de baştină al compozitorului, care a lansat muzica românească în orbita marilor valori universale, ne-a sosit o veste îmbucurătoare : la Botoşani şi Dorohoi vor fi organizate între 28 şi 30 august „Zilele George Enescu“. Printre manifestările înscrise pe agenda „Zilelor" amintim : o dezbatere muzicologică în care vor fi evocate diferite aspecte ale creaţiei şi personalităţii marelui muzician român, concerte la care îşi vor da concursul filarmonicile din Iaşi şi Botoşani, baletul Operei din Iaşi, orchestra „Academica“ a Conservatorului „Ciprian Porumbescu", baritonul Dan Ior*dăchescu, violonistele Mariana Sîrbu şi Gabriela Ijac, — vernisajul unei expoziţii de arte plastice dedicate lui George Enescu etc. S. IOACHIM In EDITURA POLITICA a apărut ! CETATEAN, SOCIETATE, FAMILIE (Dezbateri etice) SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 12,45; 10.30; 20,15). MONSTRII : rulează la Republica (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). JANDARMUL SE INSOARA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30. 21), București (orele 9, 11 15; 13.30; 16.30; 18,15; 21), Favorit (orele 10. 13; 15,30; 18; 20.30) , Grădina Doina (ora 20.30) Grădina Festival (ora 20,15). PETRECEREA ; rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16.30; 18,45; 21) Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30; 20.45) Modern (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.15). Arenele Romane (ora 20.45) Stadionul Dinamo (ora 20,15). CĂSĂTORIE ÎN STIL GREC : rulează la Festival (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 21), Sala Palatului (orele 17,15 20.15). DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Victoria (orele 8.30; 11; 13,30; 16; 18.30; 20.45), Bucegi (orele 10; 16; 18) Floreasca (orele 15.30; 18. 20.30) Grădina Bucegi (ora 20.30) . PAN WOLODYJOWSKI : rulează la Central (orele 9.30; 13; 16.30. 20). ANICIKA : rulează la Lumina (orele 9.30—15.30 în continuare ; 18 15. 20.30) PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). BANUIALA : rulează la Doina (orele 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20.30). ARGOMAN SUPER-DIABOLICUL rulează la Feroviar (orele 9. 11 15- 13 30. 16; 18.15; 20 30) Excelsior (orele 9. 11.15; 13.30; 16; 18;30 21). Gloria (orele 9- 11 15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Grădina Expoziţia (ora 20.30). ACEASTĂ FEMEIE rulează la Griviţa (orele 10.30; 16: 18:15: 20 30) Tomis (orele 11,15: 13.30; 16: 18.15) Flamura (orele 11: 15.45; 18:15: 20 30). Grădina Tomis (ora 20.30) . AFURISITUL DE BUNIC rulează la înfrăţirea (orele 15:15: 17,45. 20). lIY fair LADY 1 rulează la Buzeşti (ora 16), Grădina Buzeşti (ora 20,15). MARILE VACANTE : rulează la Dacia (orele 8,45_20,30 în continuare), Arta (orele 15,30; 18) Grădina Arta (ora 20,30). DEPARTE ÎN APUS : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : rulează la Lira (orele 15 30- 18). Grădina Lira (ora 20.15) . SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Drumul Sării (orele 15.30, 17.45, 20) Grădina Progresul-Parc (ora 20.30). AVENTURILE LUI JUAN : rulează la Ferentari (orele 15.30, 18, 20.15) . STRĂINII : rulează la Giulesti (orele 15.30, 18, 20.30) Aurora (orele 9. 11.15. 13.30. 16. 18.15), Grădina Aurora (ora 20.30). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Cotroceni (orele 15.30; 17.45. 20). FERESTRELE TIMPULUI : rulează la Pacea (orele 15 30; 18. 20.15) AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA : rulează la Crîngaşi (orele 15.30; 18. 20 15) Rahova (orele 15:30: 18) Grădina Rahova (ora 20:30). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT • rulează la Volga (orele 16: 18 15: 20 30) FREDDY ŞI CÂNTECUL PRERIEI : rulează la Viitorul (orele 16 18) ARMANDO CALUI ALB (ora 20) SALARIUL GROAZEI : rulează la Mioriţa (orele 11: 14,30, 17,15: 20). Vitán (ora 16). Grădina Vitán (ora 20 15) MARELE SEMN ALBASTRU : rulează la Moşilor (ora 15.30). AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA (ora 18) Grădina Moşilor (ora 20.30). MARI SUCCESE DE ALTADATĂ : rulează la Grădina Capitol (ora 20 30). operaţiunea lady cha- PLIN : rulează la Popular (orele 15.30; 18; 20,15). vînatorul de CĂPRIOARE ( rulează la Munca (orele 18; 18, 20). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET ; rulează la Cosmos (orele 15.30; 18; 20,15). MISTERIOSUL X DIN COSMOS ( rulează la Flacăra (orele 15.30; 18. 20 30). FAMILIA TOT : rulează la Progresul (orele 15.30; 18). MOLL FLANDERS rulează la Grădina Unirea (ora 20.30). SIMBATA, 1 AUGUST 1970 Teatrul de Operetă (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : MY FAIR LADY — ora 20 . Teatrul „C. Tănase“ (la Grădina Boema) . SONATUL LUNII — ora 20. Arenele Romane . OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 20. DUMINICA, 2 AUGUST 1970 Teatrul de Operetă (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : MY FAIR LADY - ora 20 ; Teatrul evreiesc de stat • ACTUL DE CĂSĂTORIE __ ora 19,30 ; Teatrul ..C. Tănase“ (la Grădina Boema) ; SONATUL LUNII — ora 20; Arenele Romane : GEAMANDURA — ora 20; SIMBATA, 1 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 15,00 Campionatele mondiale de caiac-canoe. Transmisiune directă de la Copenhaga. Comentator : Radu Urziceanu • 17,00 Microavanpremiera zilei • 17,10 Emisiune în limba germană • 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! Emisiune pentru tineret • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de sfeară • 19,50 Aspecte de la „Dinamoviada“ internaţională de box • 20,10 Tele-enciclopedia • 21,10 Film serial „Incoruptibilii (I) • 22,10 Parodii muzicale : „Afacerea din strada Lourcine“ de Eugene Labiche. Parodie muzicală de Octavian Sava • 23,15 „Revistele săptămînii“ de Nicolae Popescu • 23,30 Telejurnalul de noapte . Sport. PROGRAMUL II • Pro patria. Prezintă Nicolae Balotă • 20,25 La fîntîna dorului — folclor coregrafic bihorean , în vizită la Runcu • 20,55 Film artistic de scurt metraj : „Puterea imaginaţiei“ • 21,35 Seara melomanului. Muzica, o artă evolutivă... • 22,20 Film ..serial : „La fiecare km“ — (reluarea episodului al VI-lea). DUMINICA, 2 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 9,00 Vara copiilor • 10,00 Viata satului • 11,15 In reluare la cererea telespectatorilor : Carnaval cu Harry Belafonte ; Microrecital Luminiţa Dobrescu • 12,00 De strajă patriei # 12,30 Concert simfonic • 13,15 Emisiune în limba maghiară • 14,45 Tele-vacanţa • 15,30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiaccanoe. Transmisiune directă de la Copenhaga # 17,30 Atletism . „Cupa Europei“ — Semifinale. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii • 19,40 Telejurnalul de seară • 20,00 Film artistic. Heidi • 21,45 Marea. Reportaj filmat de la serbările marine. • 22,10 Invitaţii noştri. Nina Liszel, An Primera, Mihaela Mihai • 23,00 Telejurnalul de noapte. Sport. PROGRAMUL II • 20,00 Seară de teatru. Corupţie la palatul de justiţie de Ugo Betti • 21,30 Vocea lui Louis Mariano • 21,45 Reluarea serialului de sîmbătă seara (I). EXPOZIŢIE RARĂ O clasă obişnuită, în care sunt expuse peste 60 de desene... Frumoase ce-i e drept, dar... — Nu vi se par ieşite din comun, nu-i aşa, mă intreabă zimbind directoarea şcolii, tovarăşa profesoară Aneta Popescu... — Ce-i drept nu... — De obicei, desenele şi picturile trebuiesc privite de la distanţă, în cazul de faţă însă este exact invers ! Vreţi sa vă apropiaţi ?... Priviţi cu atenţie !... Formidabil ! Abia in clipa aceea am reuşit sa înţeleg că, de fapt, mă aflam in faţa a 60 de lucrări, cu totul şi cu totul originale... Pentru că peisajele, portretele, motivele naţionale, absolut toate erau executate la... măşina de scris ! Cerîndu-miscuze pentru lipsa mea de sensibilitate... dactiloartistică am cerut cîteva relaţii despre această expoziţie. — Am deschis-o la sfîrşitul acestui an de studii — ne spune directoarea Şcolii postliceale de steno-dactilografie şi secretariat din Bucureşti. Iniţiativa aparţine profesoarei Ecaterina Ionescu ; dînsa, cu ocazia alcătuirii dosarelor de estetică (capitol special al programei noastre şcolare), a cerut la un moment dat elevilor să execute cu ajutorul caracterelor, semnelor ortografice şi literelor de la maşinile de scris, un porumbel... Odată cu el ..şi-a luat zborul“ şi ideea organizării acestei expoziţii ! Privesc cu atenţie lucrările... Iată, de pildă, această „Scufiţă roşie“ (autoare Carmen Marinescu) , executat în trei culori, roşu, verde şi negru, desenul impresionează prin delicateţea şi tehnica sa. — Vedeţi ? Linii întrerupte, virgule, puncte... Cromatica se realizează prin indigouri colorate, sau panglici bicolore. Alături de aceasta, o altă lucrare a aceleiaşi autoare , o copie după tabloul lui Renoir „Jeune fille attachant Ies cheveaux“. Tehnica este aceeaşi, dar desenul este monocolor negru. Antoaneta Sandu are şi ea executată o copie, dar după „Portretul de faţă“ a lui N. Grigorescu. Se află aici şi un splendid pastel al Marianei Năstase, intitulat „Primăvara“. Doi birlani, realizaţi cu diferite caractere negre, sunt plasaţi pe un fond de acuarelă verde, care sugerează stufărişul Deltei... Un alt peisaj al Elenei Ciobănescu („La munte“), dă impresia unei tapiserii. Nenumărate modele de covoare olteneşti şi ţesături naţionale, desene animaliere... — Ce părere aveţi, mă intreabă la sfîrşit tovarăşa directoare... Mi-am notat adresa şcolii : Str. Sfinţii Voievozi 52—54 şi i-am răspuns : — Excelentă ! Vă puteţi convinge şi dvs. stimaţi cititori ! L. T. SAMUILA „BUNA SERVIRE Incepind de astăzi dimineaţă, cîteva zeci de tineri luptători din unităţile comerciale ale Cooperaţiei de consum trăiesc emoţiile primei confruntări cu intransigenţa juriului. Sint. ....concurenţii ce au obţinut — dintre cei ofted3,mii de participanţi la fazele anterioare — dreptul ttt-ti dispute titlul de „Cel mai bun in meserie“, conferit după probele disputei filiale ce se desfăşoară astăzi şi mîine la Bucureşti sub egida Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum. Probele scrisă, practică şi teoretică vor desemna pe cel ce va intra in posesia „trofeului“ cu care este dotat acest concurs, vor stabili o ierarhie a aşilor, între tinerii ce au îmbrăţişat această meserie. Masa rotundă, ca epilog al acestui concurs, va dezbate tema „Rolul şi contribuţia tinerilor lucrători din cooperaţia de consum la realizarea sarcinilor profesionale", va permite un larg schimb de experienţă menit să aducă revirimentul aşteptat în activitatea acestui important sector de deservire a populaţiei rurale. GH. BRAD „Singurătate“ de MARIANA NĂSTASE PREMIERE CINEMATOGRAFICE Producţie a studiourilor sovietice cu F. Dovlatian, H. Abraamian, G. Djanibekian Producţie a studiourilor spaniole Cu : Peret, Nieves Navarro, Fernando Sancho Producţie a studiourilor poloneze Cu : Damian Damiecki, Bogdan Baer, Krystyna Bytczynski Un luptător înflăcărat pentru victoria socialismului în patria noastră Gheorghe Niculescu- Mizil In rindurile militanţilor mişcă- rii comuniste şi muncitoreşti, a căror viaţă s-a contopit cu lupta dusă de clasa muncitoare din România împotriva exploatării şi asupririi, pentru edificarea societăţii socialiste se înscrie şi Gheorghe Niculescul-Mizil Propagandist şi organizator talentat, înzestrat cu o deosebită putere de muncă, el a luptat neobosit pentru cauza proletariatului participînd din primii ani ai secolului nostru la marile acţiuni revoluţionare ale eroicei noastre clase muncitoare care au netezit calea victoriei socialismului în patria noastră. Crezul său politic, căruia î-a închinat întreaga viaţă, a fost lupta pentru zdrobirea societăţii capitaliste. „Regimul burghez — arăta Gheorghe Niculescu-Mizil la procesul participanţilor la congresul de constituire a P.C.R. — şi-a trăit traiul şi va trebui să cadă sub propriile-i păcate. In locul acestuia se va făuri un nou regim plin de toată vlaga tinereţii şi care va cuprinde un ideal de adîncă dreptate pentru cei mulţi şi nedreptăţiţi... Doresc şi lupt pentru schimbarea actualei forme sociale şi de guvernămînt". Născut la 25 noiembrie 1986, într-o familie de oameni modeşti, în comuna Mizil din judeţul Buzău, el a cunoscut de timpuriu mizeria şi exploatarea la care era supus proletariatul, fiind nevoit să muncească încă de la vîrsta copilăriei. Setea de cunoaştere, de înţelegere a problemelor pe care viaţa i le ridica îl determină să citească, să se instruiască singur. Contactul cu literatura progresistă şi socialistă a vremii vor constitui primele răspitiri care îl vor călăuzi în viaţă, pricepe să desluşească adevăratele: «fee ale exploatării celor mulţi şi oprimaţi Plin de revoltă împotriva exploatării şi nedreptăţii din jur, înţelegînd că suferinţele clasei muncitoare şi ale întregului popor pot fi curmate numai prin sfărîmarea robiei capitaliste, el a păşit cu dîrzenie pe calea luptei de clasă. Militează alături de I. C. Frimu, Ştefan Gheorghiu, M. Gh. Bujor, Al. Constantinescu pentru refacerea mişcării muncitoreşti şi a partidului clasei muncitoare. După reorganizarea Partidului social-democrat, Gheorghe Niculescu-Mizil desfăşoară o bogată activitate revoluţionară. In arena politică, Gheorghe Niculescu-Mizil apare ca un luptător format, hotărît, priceput, plin de răspundere faţă de soarta mişcării. Se afirmă ca un strălucit propagandist şi agitator, ca un bun mînuitor al condeiului, ale cărui articole chemau proletariatul la luptă şi organizare. Participă ca delegat la Congresul al II-lea al P.S.D. şi la cel de-al IV-lea al Uniunii Sindicatelor. In anii de după primul război mondial, ani de puternic avînt revoluţionar al mişcării muncitoreşti din România, creşte preocuparea militanţilor Partidului socialist, a maselor de muncitori pentru însuşirea şi aplicarea creatoare a ideologiei marxist-leniniste. Printre principalii reprezentanţi ai curentului de stingă se numărau Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, Gh. Niculescu-Mizil, Pandele Becheanu, Constantin Ivănuş, Ioan Elena şi alţii. In această perioadă Gheorghe Niculescu-Mizil se preocupă intens de organizarea muncitorilor din transporturi. Devine secretar al Uniunii de transport cu sediul la Galaţi. In acelaşi timp, scrie numeroase articole în „Socialismul“, organul Partidului Socialist din România, „Federaţia“, oficiosul sindicatelor din ramura alimentară, „Nădejdea“, ziarul secţiunii Partidului socialist din Galaţi, articole în care promovează ideile luptei pentru democraţie, pentru pace şi socialism, pentru eliberarea de exploatare a muncitorilor şi ţăranilor. In primăvara anului 1920, Partidul socialist a participat la alegerile generale şi a reuşit să trimită în parlament un număr de 20 de deputaţi. Fiind delegat pentru a organiza campania electorală în judeţele Covurlui şi Tulcea, unde a şi candidat pe lista Partidului socialist, Gheorghe Niculescu-Mizil a folosit această împrejurare pentru apărarea revendicărilor muncitoreşti, a libertăţilor general-democratice. După greva generală din 1920 despre care Gheorghe Niculescu- Mizil afirma că „n-a fost decit preludiul actului mare ce va urma", acesta, alături de ceilalţi militanţi ai aripii de stingă din Partidul socialist, au luptat pentru pregătirea ideologică, organizatorică a congresului de făurire a partidului comunist al clasei muncitoare din România. La 8 mai 1921 s-au deschis, la Bucureşti, lucrările Congresului Partidului socialist, care avea să consfinţească transformarea Partidului socialist în Partidul Comunist Român. Intre delegaţii prezenţi la Congres întîlnim şi pe Gheorghe Niculescu-Mizil, delegat al secţiunii Bucureşti, avînd mandat imperativ de a vota pentru transformarea Partidului socialist în Partid comunist, în cadrul congresului, Gh. Niculescu- Mizil are o poziţie înaintată. Ia cuvîntul pe marginea principalelor documente supuse dezbaterii, critică Comitetul Executiv pentru slaba activitate și inconsecvența pe care a manifestat-o în unele momente, pentru slaba preocupare privind lupta țărănimii. După cîteva zile de dezbateri, după hotărîrea de transformare a Partidului socialist în Partid comunist, lucrările congresului au fost întrerupte de forţele represive burgheze. O parte din participanţii la congres au fost arestaţi, între aceştia s-a aflat şi Gheorghe Niculescu-Mizil. După lungi amînări şi tergiversări, arestaţii implicaţi în procesul din Dealul Spirii au fost puşi în libertate în iunie 1922. După eliberarea din închisoare, Gheorghe Niculescu-Mizil militează pentru întărirea tînărului Partid comunist. Astfel, intr-un articol intitulat sugestiv „Deschideţi uşile şi ferestrele“, publicat în ziarul „Socialismul“ din 24 februarie 1924, subliniind importanţa elementului muncitoresc pentru un partid comunist, notează : „Muncitorii fabricilor, uzinelor, minelor, sondelor, muncitorii ogoarelor trebuie să intre în partidul comunist fără nici o rezervă şi fără nici o piedică. Pe uşile partidului să intre ei. Pe ferestrele partidului să intre curata conştiinţă proletară nealterată de interesele meschine, să intre disciplina proletariatului, iar atmosfera de fabrică, de uzină să se simtă pretutindeni în partidul nostru. Astfel îi şade bine unui partid comunist, astfel poate activa el cu succes pentru triumful cauzei proletare“1. Inteţirea prigoanei antimuncitoreşti, la care au recurs cercurile guvernante pentru a stăvili lupta revoluţionară a maselor, atinge un punct maxim prin scoaterea Partidului comunist în afara legii, în condiţiile stării de asediu şi ale înmulţirii actelor teroriste împotriva elementelor revoluţionare. Vreme de 20 de ani, din 1924 şi pînă la eliberarea ţării de sub jugul fascist, P.C.R. avea să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile neasemuit de grele ale ilegalităţii. Gheorghe Niculescu-Mizil se înrolează organic în acţiunile iniţiate de Partidul comunist, de organizaţiile de masă. Locuinţa sa devine casă conspirativă a partidului, unde aveau loc şedinţe sau erau adăpostiţi militanţi ai partidului. Siguranţa îl urmărea pas cu pas, recurgea la acţiuni de intimidare împotriva sa, îl ameninţa cu internarea în lagăr. Dar militantul comunist mergea neabătut pe drumul luptei neînfricate, convins fiind, din adîncul fiinţei sale, că idealul luminos către care năzuiau cele mai clarvăzătoare minţi — comuniştii — este mai aproape ca oricînd. Gheorghe Niculescu-Mizil trăieşte marea bucurie de a fi martor şi participant la înfăptuirea marilor victorii pe care le cucereşte poporul român prin triumful istoricei insurecţii armate de la 23 August 1944, încetează din viaţă acum 25 de ani, în august 1945. Mişcarea muncitorească din România preţuieşte pe Gheorghe Niculescu-Mizil ca un curajos şi intransigent activist, care s-a contopit cu idealurile de luptă ale clasei muncitoare. VIRGIL SMÂRCEA