Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)

1970-08-01 / nr. 6595

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 SIMBATA 1 AUGUST 1970 FACULTATE DE MEDICINĂ GENERALĂ LA CRAIOVA Oe curînd au luat sfîrşit con­cursurile de admitere in facul­tăţi. Tinerii prezentaţi in exa­mene la centrul universitar Craiova au avut anul acesta posibilitatea alegerii unei noi facultăţi, cea de medicină ge­nerală. Ne-am adresat tov. prof. dr. doc. MIRCEA OPREAN, rectorul Universităţii . „ Principalele argumente pentru înfiinţarea Facultăţii de medicină generală la Craiova le-au constituit proporţia mai redusă de medici în Oltenia de­cit in celelalte părţi ale ţării, existenţa unui mare număr de tineri din Oltenia care studia­ză medicina şi susţinuta miş­care ştiinţifică medicală exis­tentă la Craiova. Acum ea este justificată şi de construirea u­­nui mare spital de 1 600 locuri, bază deosebit de valoroasă pen­tru formarea ştiinţifică şi prac­tică a­ medicului. „ Cum s-au concretizat pri­mele pregătiri ? — înfiinţarea Facultăţii de medicină generală s-a concreti­zat prin afectarea ca local pen­tru invăţămintul preclinic a actualului spital regional, prin încheierea concursurilor pentru ocuparea primelor posturi di­dactice si prin­ recentul, concurs de admitere în anul I de studii. Lucrările de organizare şi ame­najare­ a laboratoarelor şi săli­lor de disecţie sunt in faza de finisare. Cu ajutorul cadrelor didactice de specialitate de la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureşti, s-au realizat funcţionalităţi la nivelul celor­lalte instituţii similare din ţară. — Am auzit spunîndu-se că acest prim concurs d­e admitere a fost caracterizat printr-o mare exigenţă. — Concursul pentru admite­rea în facultate a demonstrat o mare afluenţă pentru învăţă­­mintul medical de la Craiova. S-au prezentat aproape­­ can­didaţi pe un loc. Cu toate a­­cestea, n-au fost completate toate locurile. T. KAR­AC ASIAN „TABĂRA LAUREAŢILOR" Începînd de ieri, tabăra de la Costineşti şi-a deschis porţile pentru cei peste 350 de elevi lau­reaţi cu premii şi menţiuni la concursurile naţionale de limbă şi literatură română, matematică, fi­zică şi chimie sau la olimpiadele internaţionale pe specialităţi. Pro­gramul bogat al taberei cuprinde interesante obiective dintre care cităm : crearea unor condiţii opti­me de odihnă pentru recompen­sarea performanţelor obţinute, facilitarea unui schimb util de păreri, idei, opinii, întîlniri cu personalităţi ale vieţii noastre cul­turale şi ştiinţifice. Printre invi­taţii de onoare ai elevilor de la Costineşti se vor număra prof. univ. dr. Augustin Z. N. Pop, rectorul Institutului pedagogic din Piteşti, prof. univ. Victor Emanuel Sahini, membru cores­pondent al Academiei, conf. univ. dr. Călin Beşliu, prof. univ. dr. doc. Mircea Nanu.­­Elevii vor participa în afara ac­tivităţilor comune de tabără, la discuţii pe specialităţi, la de­monstraţii practice asupra pro­blemelor date la concursuri, olim­piade sau la admiterea în învă­­ţămiiînul superior. Mai menţionăm existenţa în cadrul taberei de la Costineşti a unui cenaclu literar care va edita o revistă la sfîrşitul seriei. Dar despre tabăra „vedete­lor“ şcolare 1970 vom mai scrie. C. S. CU BICICLETA ÎN... MITOLOGIE Troia, cunoscută în vremurile ei de erorie din lectura­­legendaru­lui Homer, se va întră­ţişa aevea în contururile sub care a a­juns pînă la noi — pentru unii elevi de la şcoala generală din Micfalău, ju­deţul Covasna. Micii ciclişti de la această şcoală, care şi-au creat o binemeritată faimă prin excursiile lor la bicicletă efectuate în anii trecuţi în ţările Peninsulei Balca­nice şi ale U­uronei Centrale au cerat de astă data într-o călăto­rie temerară, care se măsoară în­­tr-un tur intercontinental. Itine­­rariul : Micfalău — Troia, în drumul lor cicloturiştii parcurg printre altele localităţile : Bucu­reşti, Giurgiu — Russe, Sumen, Burgas — R. P. Bulgaria, Istanbul, Brusa. . Izmir — Troia. După ce vor străbate acest lung traseu intercontinental, cicloturiştii de la Micfalău se vor întoarce acasă, bronzaţi de soarele Europei me­ridionale şi al Asiei Mici la 30 au­gust. Se vor întoarce dintr-o incursiu­ne cu bicicleta în... mitologie. ADINA VEDEA ŞTAFETĂ Cortiltetul judeţean Timiş al U.T.C. în colaborare cu catedra de folclor a Universităţii Ti­mişoara a lansat la sfîrşitul lu­nii iulie o interesantă „ştafetă"* în care pînă la sfîrşitul lunii octombrie vor fi consemnate cele mai interesante obiective populare, cîntece bătrîneşti, ba­ lade etc. Fiecare dintre acestea vor fi însoţite de descrieri a­­mănunţite ale locului şi oame­nilor de la care au fost culese. Materialul, după ce va fi se­lectat, va constitui substanţa unui volum însoţit cu ilustraţii adecvate şi comentarii scrise de specialişti. I. OANCEA „ZILELE GEORGE ENESCU" în zilele acestea, cînd ne pre­gătim de marea sărbătoare a muzicii româneşti, cea de a V-a ediţie a Concursului şi Fes­tivalului Internaţional „George Enescu" , din judeţul Boto­şani, locul de baştină al com­pozitorului, care a lansat mu­zica românească în orbita ma­rilor valori universale, ne-a so­sit o veste îmbucurătoare : la Botoşani şi Dorohoi vor fi or­ganizate între 28 şi 30 august „Zilele George Enescu“. Printre manifestările înscri­se pe agenda „Zilelor" amin­tim : o dezbatere muzicologică în care vor fi evocate diferite aspecte ale creaţiei şi persona­lităţii marelui muzician român, concerte la care îşi vor da concursul filarmonicile din Iaşi şi Botoşani, baletul Operei din Iaşi, orchestra „Academica“ a Conservatorului „Ciprian Po­­rumbescu", baritonul Dan Ior*­dăch­escu, violonistele Mariana Sîrbu şi Gabriela Ijac, — ver­nisajul unei expoziţii de arte plastice dedicate lui George Enescu etc. S. IOACHIM In EDITURA POLITICA a apărut ! CETATEAN, SOCIETATE, FAMILIE (Dezbateri etice) SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 12,45; 10.30; 20,15). MONSTRII : rulează la Republi­ca (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). JANDARMUL SE INSOARA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30. 21), București (orele 9, 11 15; 13.30; 16.30; 18,15; 21), Favorit (orele 10. 13; 15,30; 18; 20.30) , Grădina Doina (ora 20.30) Grădina Festival (ora 20,15). PETRECEREA ; rulează la Ca­pitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16.30; 18,45; 21) Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30; 20.45) Modern (o­­rele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.15). Arenele Romane (ora 20.45) Sta­dionul Dinamo (ora 20,15). CĂSĂTORIE ÎN STIL GREC : rulează la Festival (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18,30; 21), Sala Palatului (orele 17,15 20.15). DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Victoria (orele 8.30; 11; 13,30; 16; 18.30; 20.45), Bucegi (orele 10; 16; 18) Floreasca (orele 15.30; 18. 20.30) Grădina Bucegi (ora 20.30) . PAN WOLODYJOWSKI : rulea­ză la Central (orele 9.30; 13; 16.30. 20). ANICIKA : rulează la Lumina (orele 9.30—15.30 în continuare ; 18 15. 20.30) PROGRAM DE FILME DOCU­MENTARE rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). BAN­UI­ALA : rulează la Doina (orele 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20.30). ARGOMAN SUPER-DIABOLI­­CUL rulează la Feroviar (orele 9. 11 15- 13 30. 16; 18.15; 20 30) Ex­celsior (orele 9. 11.15; 13.30; 16; 18;30 21). Gloria (orele 9- 11 15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Grădina Ex­poziţia (ora 20.30). ACEASTĂ FEMEIE rulează la Griviţa (orele 10.30; 16: 18:15: 20 30) Tomis (orele­­ 11,15: 13.30; 16: 18.15) Flamura (orele 11: 15.45; 18:15: 20 30). Grădina Tomis (ora 20.30) . AFURISITUL DE BUNIC ru­lează la înfrăţirea (orele 15:15: 17,45. 20). l­IY fair LADY 1 rulează la Buzeşti (ora 16), Grădina Buzeşti (ora 20,15). MARILE VACANTE : rulează la Dacia (orele 8,45­_20,30 în conti­nuare), Arta (orele 15,30; 18) Gră­dina Arta (ora 20,30). DEPARTE ÎN APUS : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTO­RULUI MARUSE : rulează la Lira (orele 15 30- 18). Grădina Lira (ora 20.15) . SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Drumul Sării (orele 15.30, 17.45, 20) Gră­dina Progresul-Parc (ora 20.30). AVENTURILE LUI JUAN : ru­lează la Ferentari (orele 15.30, 18, 20.15) . STRĂINII : rulează la Giulesti (orele 15.30, 18, 20.30) Aurora (o­­rele 9. 11.15. 13.30. 16. 18.15), Gră­dina Aurora (ora 20.30). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Cotroceni (orele 15.30; 17.45. 20). FERESTRELE TIMPULUI : ru­lează la Pacea (orele 15 30; 18. 20.15) AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNE­CA : rulează la Crîngaşi (orele 15.30; 18. 20 15) Rahova (orele 15:30: 18) Grădina Rahova (ora 20:30). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT • rulează la Volga (orele 16: 18 15: 20 30) FREDDY ŞI CÂNTECUL PRE­RIEI : rulează la Viitorul (orele 16 18) ARMANDO CALUI ALB (ora 20) SALARIUL GROAZEI : rulează la Mioriţa (orele 11: 14,30, 17,15: 20). Vitán (ora 16). Grădina Vitán (ora 20 15) MARELE SEMN ALBASTRU : rulează la Moşilor (ora 15.30). AŞ­TEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA (ora 18) Grădina Moşilor (ora 20.30). MARI SUCCESE DE ALTA­­DATĂ : rulează la Grădina Ca­pitol (ora 20 30). operaţiunea lady cha- PLIN : rulează la Popular (orele 15.30; 18; 20,15). vînatorul de CĂPRIOARE ( rulează la Munca (orele 18; 18, 20). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET ; rulează la Cosmos (o­rele 15.30; 18; 20,15). MISTERIOSUL X DIN COS­MOS ( rulează la Flacăra (orele 15.30; 18. 20 30). FAMILIA TOT : rulează la Progresul (orele 15.30; 18). MOLL FLANDERS rulează la Grădina Unirea (ora 20.30). SIMBATA, 1 AUGUST 1970 Teatrul de Operetă (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : MY FAIR LADY — ora 20 . Teatrul „C. Tă­­nase“ (la Grădina Boema) . SO­­NATUL LUNII — ora 20. Arene­le Romane . OMUL CARE A VĂ­ZUT MOARTEA — ora 20. DUMINICA, 2 AUGUST 1970 Teatrul de Operetă (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : MY FAIR LADY - ora 20 ; Teatrul evreiesc de stat • ACTUL DE CĂSĂTORIE __ ora 19,30 ; Teatrul ..C. Tănase“ (la Grădina Boema) ; SONATUL LUNII — ora 20; Arenele Roma­ne : GEAMANDURA — ora 20; SIMBATA, 1 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 15,00 Campionatele mondiale de caiac-canoe. Transmisiune di­rectă de la Copenhaga. Comenta­tor : Radu Urziceanu • 17,00 Microavanpremiera zilei • 17,10 Emisiune în limba germană • 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! Emisiune pentru tineret • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurna­lul de sfeară • 19,50 Aspecte de la „Dinamoviada“ internaţională de box • 20,10 Tele-enciclopedia • 21,10 Film serial „Incoruptibi­lii (I) • 22,10 Parodii muzicale : „Afacerea din strada Lourcine“ de Eugene Labiche. Parodie muzica­lă de Octavian Sava • 23,15 „Re­vistele săptămînii“ de Nicolae Popescu • 23,30 Telejurnalul de noapte . Sport. PROGRAMUL II • Pro patria. Prezintă Nicolae Balotă • 20,25 La fîntîna dorului — folclor coregrafic bihorean , în vizită la Runcu • 20,55 Film ar­tistic de scurt metraj : „Puterea imaginaţiei“ • 21,35 Seara melo­manului. Muzica, o artă evoluti­vă... • 22,20 Film ..serial : „La fie­care km“ — (reluarea episodului al VI-lea). DUMINICA, 2 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 9,00 Vara copiilor • 10,00 Via­ta satului • 11,15 In reluare la cererea telespectatorilor : Carna­val cu Harry Belafonte ; Micro­­recital Luminiţa Dobrescu • 12,00 De strajă patriei # 12,30 Concert simfonic • 13,15 Emisiune în limba maghiară • 14,45 Tele-va­­canţa • 15,30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac­­canoe. Transmisiune directă de la Copenhaga # 17,30 Atletism . „Cupa Europei“ — Semifinale. Transmisiune directă de la Sta­dionul Republicii • 19,40 Tele­jurnalul de seară • 20,00 Film ar­tistic. Heidi • 21,45 Marea. Re­portaj filmat de la serbările ma­rine. • 22,10 Invitaţii noştri. Nina Liszel, An­ Primera, Mihaela Mi­­hai • 23,00 Telejurnalul de noapte. Sport. PROGRAMUL II • 20,00 Seară de teatru. Corup­ţie la palatul de justiţie de Ugo Betti • 21,30 Vocea lui Louis Ma­riano • 21,45 Reluarea serialului de sîmbătă seara (I). EXPOZIŢIE RARĂ O clasă obişnuită, în care sunt expuse peste 60 de desene... Frumoase ce-i e drept, dar... — Nu vi se par ieşite din co­mun, nu-i aşa, mă­ intreabă zim­­bind directoarea şcolii, tovarăşa profesoară A­neta Popescu... — Ce-i drept nu­­... — De obicei, desenele şi pictu­rile trebuiesc privite de la dis­tanţă, în cazul de faţă însă este exact invers ! Vreţi sa vă apro­piaţi ?... Priviţi cu atenţie !... Formidabil ! Abia in clipa a­­ceea am reuşit sa înţeleg că, de fapt, mă aflam in faţa a 60 de lucrări, cu totul şi cu totul ori­ginale... Pentru că peisajele, portretele, motivele naţionale, absolut toate erau executate la... măşina de scris ! Cerîndu-mi­­scuze pentru lipsa mea de sensibilitate... dactilo­­artistică am cerut cîteva relaţii despre această expoziţie. — Am deschis-o la sfîrşitul a­­cestui an de studii — ne spune directoarea Şcolii postliceale de steno-dactilografie şi secretariat din Bucureşti. Iniţiativa aparţine profesoarei Ecaterina Ionescu ; dînsa, cu ocazia alcătuirii dosa­relor de estetică (capitol special al programei noastre şcolare), a cerut la un moment dat elevilor să execute cu ajutorul caractere­lor, semnelor ortografice şi li­­terelor de la maşinile de scris, un porumbel... Odată cu el ..şi-a luat zborul“ şi ideea organizării acestei expoziţii ! Privesc cu atenţie lucrările... Iată, de pildă, această „Scufiţă roşie“ (autoare Carmen Mari­­nescu) , executat în trei culori, roşu, verde şi negru, desenul impresionează prin delicateţea şi tehnica sa. — Vedeţi ? Linii întrerupte, virgule, puncte... Cromatica se realizează prin indigouri colo­rate, sau panglici bicolore. Alături de aceasta, o altă lu­crare a aceleiaşi autoare , o co­pie după tabloul lui Renoir „Jeune fille attachant Ies che­­veaux“. Tehnica este aceeaşi, dar desenul este monocolor­ ne­­gru. Antoaneta Sandu are şi ea e­­xecutată o copie, dar după „Por­tretul de faţă“ a lui N. Grigo­rescu. Se află aici şi un splen­did pastel al Marianei Năstase, intitulat „Primăvara“. Doi bi­­rlani, realizaţi cu diferite carac­tere negre, sunt plasaţi pe un fond de acuarelă verde, care su­gerează stufărişul Deltei... Un alt peisaj al Elenei Ciobănescu („La munte“), dă impresia unei tapiserii. Nenumărate modele de covoare olteneşti şi ţesături na­ţionale, desene animaliere... — Ce părere aveţi, mă intrea­­bă la sfîrşit tovarăşa directoare... Mi-am notat adresa şcolii : Str. Sfinţii Voievozi 52—54 şi i-am răspuns : — Excelentă ! Vă puteţi convinge şi dvs. sti­maţi cititori ! L. T. SAMUILA „BUNA SERVIRE Incepind de astăzi dimineaţă, cîteva zeci de tineri luptători din unităţile comerciale ale Coopera­ţiei de consum trăiesc emoţiile primei confruntări cu intransi­genţa juriului. Sint. ....concurenţii ce au­­ obţinut — dintre cei of­­ted3,mii de participanţi la fazele anterioare — dreptul ttt-ti dis­pute titlul de „Cel mai bun in meserie“, conferit după probele disputei filiale ce se desfăşoară astăzi şi mîine la Bucureşti sub egida Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Uniunea Centrală a Cooperative­lor de Consum. Probele scrisă, practică şi teo­retică vor desemna pe cel ce va intra in posesia „trofeului“ cu care este dotat acest concurs, vor stabili o ierarhie a aşilor, între tinerii ce au îmbrăţişat această meserie. Masa rotundă, ca epilog al acestui concurs, va dezbate tema „Rolul şi contribuţia tine­rilor lucrători din cooperaţia de consum la realizarea sarcinilor profesionale", va permite un larg schimb de experienţă menit să aducă revirimentul aşteptat în activitatea acestui important sec­tor de deservire a populaţiei ru­rale. GH. BRAD „Singurătate“ de MARIANA NĂSTASE PREMIERE CINEMA­TOGRAFICE Producţie a studiourilor sovietice cu F. Dovlatian, H. Abraamian, G. Djanibekian Producţie a studiourilor spaniole Cu : Peret, Nieves Navarro, Fernando Sancho Producţie a studiourilor poloneze Cu : Damian Damiecki, Bogdan Baer, Krystyna Bytczynski Un luptător înflăcărat pentru victoria socialismului în patria noastră Gheorghe Niculescu- Mizil In rindurile militanţilor mişcă-­ rii comuniste şi muncitoreşti, a­­ căror viaţă s-a contopit cu lupta dusă de clasa muncitoare din România împotriva exploatării şi asupririi, pentru edificarea socie­tăţii socialiste se înscrie şi Gheor­ghe Niculescul-Mizil Propagandist şi organizator ta­lentat, înzestrat cu o deosebită putere de muncă, el a luptat neo­bosit pentru cauza proletariatu­lui participînd din primii ani ai secolului nostru la marile acţiuni revoluţionare ale eroicei noastre clase muncitoare care au netezit calea victoriei socialismului în patria noastră. Crezul său poli­tic, căruia î-a închinat întreaga viaţă, a fost lupta pentru zdro­birea societăţii capitaliste. „Regi­mul burghez — arăta Gheorghe Niculescu-Mizil la procesul parti­cipanţilor la congresul de consti­tuire a P.C.R. — şi-a trăit tra­iul şi va trebui să cadă sub pro­­priile-i păcate. In locul acestuia se va făuri un nou regim plin de toată vlaga tinereţii şi care va cu­prinde un ideal de adîncă drep­tate pentru cei mulţi şi nedrep­tăţiţi... Doresc şi lupt pentru schimbarea actualei forme socia­le şi de guvernămînt". Născut la 25 noiembrie 1986, într-o familie de oameni modeşti, în comuna Mizil din judeţul Bu­zău, el a cunoscut de timpuriu mizeria şi exploatarea la care era supus proletariatul, fiind nevoit să muncească încă de la vîrsta copilăriei. Setea de cunoaştere, de înţelegere a problemelor pe care viaţa i le ridica îl determină să citească, să se instruiască singur. Contactul­­ cu literatura progre­­sistă şi socialistă a vremii vor constitui primele răspitiri care îl vor călăuzi în viaţă, pricepe să desluşească adevăratele: «fee ale exploatării celor mulţi şi­ opri­maţi Plin de revoltă împotriva ex­ploatării şi nedreptăţii­­ din jur, înţelegînd că suferinţele clasei muncitoare şi ale întregului po­por pot fi curmate numai prin sfărîmarea robiei capitaliste, el a păşit cu dîrzenie pe calea lup­tei de clasă. Militează alături de I. C. Frimu, Ştefan Gheorghiu, M. Gh. Bujor, Al. Constantinescu pentru refacerea mişcării munci­toreşti şi a partidului clasei mun­citoare. După reorganizarea Par­tidului social-democrat, Gheor­ghe Niculescu-Mizil desfăşoară o bogată activitate revoluţionară. In arena politică, Gheorghe Ni­culescu-Mizil apare ca un luptă­tor format, hotărît, priceput, plin de răspundere faţă de soarta mişcării. Se afirmă ca un strălu­cit propagandist şi agitator, ca un bun mînuitor al condeiului, ale cărui articole chemau prole­tariatul la luptă şi organizare. Participă ca delegat la Con­gresul al II-lea al P.S.D. şi la cel de-al IV-lea al Uniunii Sin­dicatelor. In anii de după primul război mondial, ani de puternic avînt revoluţionar al mişcării muncito­reşti din România, creşte preocu­parea militanţilor Partidului so­cialist, a maselor de muncitori pentru însuşirea şi aplicarea crea­toare a ideologiei marxist-leni­­niste. Printre principalii repre­zentanţi ai curentului de stingă se numărau Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, Gh. Nicu­lescu-Mizil, Pandele Becheanu, Constantin Ivănuş, Ioan Elena şi alţii. In această perioadă Gheorghe Niculescu-Mizil se preocupă in­tens de organizarea muncitorilor din transporturi. Devine secretar al Uniunii de transport cu sediul la Galaţi. In acelaşi timp, scrie numeroase articole în „Socia­lismul“, organul Partidului So­cialist din România, „Federaţia“, oficiosul sindicatelor din ramura alimentară, „Nădejdea“, ziarul secţiunii Partidului socialist din Galaţi, articole în care promo­vează ideile luptei pentru demo­craţie, pentru pace şi socialism, pentru eliberarea de exploatare a muncitorilor şi ţăranilor. In primăvara anului 1920, Partidul socialist a participat la alegerile generale şi a reuşit să trimită în parlament un număr de 20 de deputaţi. Fiind delegat pentru a organiza campania elec­torală în judeţele Covurlui şi Tulcea, unde a şi candidat pe lista Partidului socialist, Gheor­ghe Niculescu-Mizil a folosit a­­ceastă împrejurare pentru apăra­rea revendicărilor muncitoreşti, a libertăţilor general-democratice. După greva generală din 1920 despre care Gheorghe Niculescu- Mizil afirma că „n-a fost decit preludiul actului mare ce va urma", acesta, alături de ceilalţi militanţi ai aripii de stingă din Partidul socialist, au luptat pen­tru pregătirea ideologică, organi­zatorică a congresului de făuri­re a partidului comunist al cla­sei muncitoare din România. La 8 mai 1921 s-au deschis, la Bucureşti, lucrările Congresu­lui Partidului socialist, care avea să consfinţească transformarea Partidului socialist în Partidul Comunist Român. Intre delegaţii prezenţi la Congres întîlnim şi pe Gheorghe Niculescu-Mizil, dele­gat al secţiunii Bucureşti, avînd mandat imperativ de a vota pen­tru transformarea Partidului so­cialist în Partid comunist, în ca­drul congresului, Gh. Niculescu- Mizil are o poziţie înaintată. Ia cu­vîntul pe marginea principale­lor documente supuse dezbaterii, critică Comitetul Executiv pentru slaba activitate și inconsecvența pe care a manifestat-o în unele momente, pentru slaba preocu­pare privind lupta țărănimii. După cîteva zile de dezbateri, după hotărîrea de transformare a Partidului socialist în Partid comunist, lucrările congresului au fost întrerupte de forţele re­presive burgheze. O parte din participanţii la congres au fost a­­restaţi, între aceştia s-a aflat şi Gheorghe Niculescu-Mizil. După lungi amînări şi tergiversări, a­­restaţii implicaţi în procesul din Dealul Spirii au fost puşi în li­bertate în iunie 1922. După eliberarea din închisoa­re, Gheorghe Niculescu-Miz­il militează pentru întărirea tînăru­­lui Partid comunist. Astfel, in­tr-un articol intitulat sugestiv „Deschideţi uşile şi ferestrele“, publicat în ziarul „Socialismul“ din 24 februarie 1924, subliniind importanţa elementului muncito­resc pentru un partid comunist, notează : „Muncitorii fabricilor, uzinelor, minelor, sondelor, mun­citorii ogoarelor trebuie să intre în partidul comunist fără nici o rezervă şi fără nici o piedică. Pe uşile partidului să intre ei. Pe ferestrele partidului să intre cu­rata conştiinţă proletară nealtera­­tă de interesele meschine, să in­tre disciplina proletariatului, iar atmosfera de fabrică, de uzină să se simtă pretutindeni în partidul nostru. Astfel îi şade bine unui partid comunist, astfel poate ac­tiva el cu succes pentru triumful cauzei proletare“1. Inteţirea prigoanei antimunci­­toreşti, la care au recurs cercuri­le guvernante pentru a stăvili lupta revoluţionară a maselor, a­­tinge un punct maxim prin scoa­terea Partidului comunist în afa­ra legii, în condiţiile stării de a­­sediu şi ale înmulţirii actelor te­roriste împotriva elementelor re­voluţionare. Vreme de 20 de ani, din 1924 şi pînă la eliberarea ţă­rii de sub jugul fascist, P.C.R. avea să-­şi desfăşoare activitatea în condiţiile neasemuit de grele ale ilegalităţii. Gheorghe Niculescu-Mizil se înrolează organic în acţiunile ini­ţiate de Partidul comunist, de or­ganizaţiile de masă. Locuinţa sa devine casă conspirativă a parti­dului, unde aveau loc şedinţe sau erau adăpostiţi militanţi ai partidului. Siguranţa îl urmărea pas cu pas, recurgea la acţiuni de intimidare împotriva sa, îl ameninţa cu internarea în lagăr. Dar militantul comunist mergea neabătut pe drumul luptei neîn­fricate, convins fiind, din adîncul fiinţei sale, că idealul luminos către care năzuiau cele mai clar­văzătoare minţi — comuniştii — este mai aproape ca oricînd. Gheorghe Niculescu-Mizil tră­ieşte marea bucurie de a fi mar­tor şi participant la înfăptuirea marilor victorii pe care le cuce­reşte poporul român prin trium­ful istoricei insurecţii armate de la 23 August 1944, încetează din viaţă acum 25 de ani, în august 1945. Mişcarea muncitorească din România preţuieşte pe Gheorghe Niculescu-Mizil ca un curajos şi intransigent activist, care s-a contopit cu idealurile de luptă ale clasei muncitoare. VIRGIL SMÂRCEA

Next