Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-01 / nr. 6620

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MARȚI­E SEPTEMBRIE 1970 AMPERE, A DOUA CONFERINŢĂ DE CHIMIE-FRICA ŞI APLICATĂ... Luna septembrie va prilejui oamenilor de ştiinţă numeroase întîlniri în cadrul unor mani­festări internaţionale. Azi, se deschide în Bucureşti Congresul Ampere, aflat la cea de a 16-a ediţie a sa. El reuneşte, alături de fizicienii români, peste 600 de savanţi străini, din 1 30­0 de ţări, ale căror cercetări sunt consacrate rezonanţei magne­tice. (Ampere­­ fiind iniţialele expresiei franceze „Atomes et Molécules par Etudes Radio- Electriques“). Domeniul nou al fizicii, rezonanţa magnetică, pe lîngă un caracter pronunţat fundamental, fiind o metodă indispensabilă în studiul fizicii solidului, in chimie, biologie, mineralogie, structura materia­lelor, a depăşit de mult cadrul laboratoarelor, devenind o me­todă curentă de analiză indus­trială. Ea a generat totodată apariţia unor ramuri noi ale fizicii şi tehnicii între care cea mai spectaculoasă este repre­zentată de amplificatorii cuan­tici tip lasser şi maser. La noi în ţară cercetările au fost în­cepute la Universitatea din Cluj, în prezent un puternic colectiv de oameni de ştiinţă dezvoltîndu-se şi la I.F.A. Con­gresul Ampere, prilejuieşte pre­zenţa în Capitală a numeroase personalităţi de prim rang ale lu­mii ştiinţifice printre care prof. A. Kas­tier, laureat al premiu­lui Nobel, dr. S. Eklund, direc­torul general al Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia Atomică, prof. R. Freymann, preşedintele Asociaţiei Ampe­re,­­ prof. E. Rudberg, pre­şedintele Societăţii Europene de Fizică, prof. C.J. Gorter din Olanda, prof. S.A. Altşuler şi A A. Manenkov din U.R.S.S., prof. R Blinc din Iugoslavia, prof R. Hovi din Finlanda. Vor fi prezentate 250 de lucrări alături de 25 de conferinţe cu caracter general ţinute de pro­fesori cu renume. Tot azi, în Bucureşti, se des­chide şi cea de a doua Confe­rinţă de chimie­ fizică şi aplicată la care alături de cercetătorii români vor fi prezenţi circa 200 de oameni de ştiinţă străini printre care M. Eigen — laureat al premiului Nobel, A. Frankin, membru al Academiei de Ştiin­ţe a U.R.S.S., W. Groth, recto­rul Universităţii din Bonn. Ală­turi de cele 400 de lucrări pre­zentate cu acest prilej va avea loc şi un colocviu cu tema „Perfecţionarea chimiştilor şi inginerilor chimişti în domeniul chimiei­ fizice“. In acelaşi timp la Iaşi încep astăzi lucrările Conferinţei pri­vind calculul seismic al struc­turilor, manifestare ştiintfică la care vor fi prezenţi, împreu­nă cu specialiştii români, oa­ SUNETUL MUZICA : rulează la Patria (orele S; 12,45; 16,30; 20.15). INTILNIREA : rulează la Repu­blica (orele 8; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30) , Stadionul Dinamo (ora 20), Parcul Herăstrău (ora 20), MAYERLING (ambele serii) : rulează la Luceafărul (orele 9; 12,30; 16; 19,45), București (orele 9; 12,15; 16; 19,30), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Modern (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Gră­dina Doina (ora 20,30), Arenele Ro­mane (ora 20). LINIŞTE ŞI STRIGAT : rulează la Capitol (ora 9,45) ; ŞARMANT! FLĂCĂI (orele 12, 14) ;AŞA AM VENIT (orele 16,15; 20,15), AMBUSCADA : rulează la Victo­ria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) . ÎNTOARCEREA doctorului MABUSE : rulează la Festival (orele 9,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 16; 20,30) , Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Festival (ora 20), Flamura (orele 11; 16; 13;15; 20,30). MONȘTRII : rulează la Central (orele 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45) Floreasca (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). SATUL PLUTITOR : rulează la Lumina (orele 18,30; 20,45), ARGOMAN SUPER DIABOLI­CUL : rulează la Lumina (orele 9,30— 16,30 în continuare) , Cotro­­ceni (orele 15,30; 18), Grădina Mo­şilor (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20). LANTERNA CU AMINTIRI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30— 20,30 în continuare). PROFESORUL INFERNULUI : rulează la Griviţa (orele 16; 18,15; 20,30) , Popular (orele 15,30; 18). ACEASTA FEMEIE : rulează la înfrăţirea (orele 16,30; 17,45; 20), Volga (orele 16,30; 18,30; 20,30), Popular (ora 20,15). ASUL DE PICA : rulează la Buzești (orele 15,30, 18). PAN WOLODYJOAWSKI (ambele serii) : rulează la Dacia (orele 1,45—20,30 în continuare). TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Bucegi (orele 10; 15,30; 17.45) , Aurora (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18.15), Grădina Bucegi (ora 20), Grădina Aurora (ora 20,15). IUBIRI TĂCUTE : rulează la Unirea (ora 15,30) . AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECĂ (ora 18), Grădina Unirea (ora 20,15). FRAŢII SAROYAN : rulează la Lira (ora 15,30), COMISARUL X ŞI PANTERELE ALBASTRE (ora 18), Grădina Ura (ora 20). ORA HOTÂRÎTOARE : rulează la Drumul Sării (ora 15,30), FREDDY ŞI CÂNTECUL PRERIEI (orele 17,45; 20). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO , rulează la Ferentari (orele 15,30­­ 18, 20,15), leşti (orele 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 16,30; 18), Rahova (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15), Grădina Rahova (ora 20,15), DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Tomis (ora 20). ___ INTXLNIRE LA VECHEA MOS­CHEE : rulează la Munca (orele 16; 18; 20). AFURISITUL DE BUNIC : ru­lează la Flacăra (orele 16; 18; 20). DREPTUL DE A TE NAŞTE ! rulează la Vitan (orele 15,30; 18), Grădina Vitan (ora 20,30). FERESTRELE TIMPULUI : ru­lează la Progresul (ora 18). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). NOUL ANGAJAT : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV : rulează la Viitorul (ora 20,30) ; VAI,EA PĂPUŞILOR (ora 15,30 ; 18). APORT, MUHTAR : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). MARI SUCCESE DE ODINIOA­RĂ : rulează la Grădina Capitol (orele 19,30; 21,30). STRĂINII : rulează la Grădina Buzești (ora 20,15). STĂPIN PE SITUATII : rulea­ză la Progresul (orele 15,30), Pro­­gresul-Parc (ora 20). CAVALERUL PARDAILLAN și ÎNDRĂZNEȚUL PARDAILLAN : rulează la Cinemateca — Union (orele 9; 12,30; 16; 19,30). MARTI, X SEPTEMBRIE 1978 Teatrul „C. Tănase“ (la Grădina Boema) . SONATUL LUNII (ora 20). MARTI 1 SEPTEMBRIE • 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera • 18,95 Sem­nul profesiunii. „Sesiuni de toam­nă“. Transmisiune de la Tehnic Club . • 18,45 George Enescu în arta secolului XX. Participă : compozitorii Doru Popovici şi Şte­fan Niculescu şi muzicologii Va­sile Tomescu şi Vasile Donose ; • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici ; 0 19,30 Telejurnalul de seară ; 0 20,00 Reflector ; 0 20,15 Seară de teatru ; Capodopere ale dramaturgiei universale : „Nă­pasta“ de I.L. Caragiale. In dis­tribuţie : Emil Botta, Irina Răchi­­ţeanu-Șirianu, Tom­a Dimitriu, Traian Stănescu ; 0 21,55 Invitata noastră : Bianca Cavallini (Sue­dia) ; 0 22,20 Prim plan: Horia Lo­­vinescu. Emisiune de Manase Rad­­nev ; 0 22,50 Telejurnalul de noap­ meni de ştiinţă din 16 ţări. Ală­turi de această conferinţă orga­nizată de Institutul Politehnic îşi vor inaugura lucrările, în organizarea Universităţii din Iaşi, al treilea Colocviu de geo­grafie cu tema: „Geografia populaţiei şi aşezărilor din Ro­mânia"­, ale cărui sesiunţi de co­­municări se vor desfăşura în­tre 3 şi 7 septembrie. DISPOZITIVUL KELEMEN-CRIVI ŞI STRUNGURI FĂRĂ CUTII DE VITEZĂ Brevetată pînă acum în Aus­tria, Franţa, Italia, R. F. a Ger­maniei, invenţia inginerilor ro­mâni Árpád Kelemen şi Mircea Crivi, privitoare la reglarea tura­ţiei motoarelor electrice, continuă să suscite interesul specialiştilor de pretutindeni. Ea a fost breve­tată recent şi în Statele Unite, unde se preconizează construirea unor automobile echipate cu dis­­poziti­vul Kelemen — Crivi. Prin cercetările făcute la Institutul po­litehnic clujean s-a reuşit, pentru prima dată în lume, să se obţi­nă turarea variată a motoarelor asincrone fără convertizoare. Mai mult, invenţia românească rezol­vă o problemă de mare importan­ţă în tehnică şi anume oprirea in­stantanee într-un punct dat ceea ce, prin forţa de inerţie, care con­tinuă să acţioneze necontrolat la toate motoarele electrice, nu se putea realiza înainte. Această re­marcabilă invenţie românească are aplicaţii dintre cele mai largi. Strungurile, de pildă, se vor pu­tea fabrica fără actualele cutii de viteze care sunt generatoare de zgomote în uzină şi nu asigură o precizie deosebită în executarea operaţiilor de fineţe. Apoi, prin faptul că aceste motoare, cele mai răspîndite astăzi, se adaptea­ză uşor la regimul de funcţionare cerut de invenţie se vor putea în­registra progrese serioase în auto­matizări, construcţia maşinilor de calcul etc. Autorii au fost invitaţi să-şi prezinte invenţia, în cadrul unor conferinţe, în străinătate. saboarea româncă Narghita am întilnit-o zilele trecute, pe unul din platourile televiziunii. Era invitată pentru o emisiune, pe care o vom vedea simbătă 5 sep-­­ tembrie la ora 22:50. — Deci, din nou acasă ? — Să-mi petrec vacanţa. După­­ o lipsă de aproape un an de zile, m-a cuprins dorul de ţară, de Bucureşti. Am venit la ince­­putul lunii august şi voi pleca din nou intr-un lung turneu săptămina aceasta. — Pe scurt, itinerariul artistic pe care l-aţi făcut în acest timp... — După un recital, anul tre­cut, in august, susţinut la tele­viziunea noastră am plecat in R. F. a Germaniei, apărind în­tr-o serie de concerte în oraşele Köln, Franckfurt, Düsseldorf şi la Televiziune. In decembrie şi ianuarie 1970 am dat concerte la New York, iar la televiziune am realizat un film cu 6 melodii. Tot aici, am avut bucuria și plă­cerea de a fi audiată de Socie­tatea de concerte de muzică cultă de pe lingă CARNEGIE HALL condusă de Mark Bichu­rin. Rezultatul : un contract pe 4 ani. In continuare, turnee la Paris, Haga, Roona, Belgrad, Cairo, Praga şi Budapesta după care mi-am luat această scurtă vacanţă. — Cite melodii cuprinde re­pertoriul 7 — Peste 400. Dar sunt multe pe care încă nu am avut prile­jul să le evit. Majoritatea me­lodiilor aparţin celor mai buni compozitori moderni din India, preferinţele mele îndreptindu-se către creaţiile lui Shanker şi Jarkisn­an, autorii muzicii filme­lor „Vagabondul“ şi „Articolul­­ 420“- Acest ,­cuplu de compozitori, consideraţi în ţară ca „unice genii în viaţă“ au compus mu­zica la peste 140 de filme. Un amănunt : cînd au compus mu­zica filmelor mai sus-amintite erau în virstă de 13 şi respectiv 14 ani. — Ce veţi evita în cadrul emi­siunii TV de simbătă 5 septem­brie ? — Trei melodii : „Turbanul roşu" şi „Nu vezi că mă iubeşti“ de O. P. Nayyar şi „Dikruba“ (numele unui vechi instrument muzical) de Shanker şi Jarkis­­han. — După această vacanţă unde veţi pleca ? — La începutul acestei luni voi fi prezentă la Praga, pen­tru a Înregistra, la casa de discuri „Supraphon“, un disc de lux pentru export cu 12 melodii. Apoi câteva emisiuni­ la televi­(Urmare din pag. I) nenumărate. Egalitate, s-a spus, şi brusc femeia s-a văzut investită cu sarcini care, dacă am sta să facem aritmetică socială, sînt mai numeroase decît cele ale bărbatului. Dar nu, nimeni nu-şi revendică supremaţia, femeile nu se plîng, bărbaţii nu se simt frustraţi de drepturile lor, dimpotrivă, şi totul e bine. Sociologii cercetează, fac son­daje, psihologii studiază schim­bările produse în raporturile dintre oameni, pentru toţi problema feminină este o „problemă“, singure femeile îşi văd mai departe de viaţa lor, de menirea lor veche de cînd lumea, de menirile lor mai noi... Zilele trecute un bărbat îşi manifesta încîntarea de a lu­cra, în drumurile sale profe­sionale, cu femeile, lăudîn­­du-le spiritul de iniţiativă, co­rectitudinea, promptitudinea şi seriozitatea. Erau cîteva lau­de justificate, fără urmă de ironie, fără urmă de suspi­ciune. Erau doar cîteva din trăsăturile pe care emancipa­rea socială a femeii i le-a des­coperit şi le-a transformat dintr-o dată în nişte bunuri ale noastre, ale tuturor. Dar să încercăm să fim drepţi, încrezîndu-ne şi în de­ruta oamenilor de ştiinţă care fac, din apariţia tuturor atri­butelor moderne ale femeii — unele bune, altele mai puţin — o „problemă“. Oare accesul femeii la viaţa socială, sub toate formele ei, nu înstrăi­nează femeia de condiţia ei firească ? se întreabă sociolo­gii. Oare ocupaţiile ei extra - casnice, cele profesionale şi obşteşti n-o îndepărtează de menirea ei de mamă şi soţie ? ___C- 1 - __...--u _......___uL__ formă sau alta, traversează nu numai interesul oamenilor de ştiinţă, ci şi al nostru, al fie­căruia, în cercul nostru coti­dian de preocupări, în sfera noastră afectivă. Se nasc, zil­nic, drame din neînţelegere, drame din neputinţa noastră, a femeilor, de a răspunde în­­tr-un fel acestor probleme, din neputinţa bărbaţilor de a ne ajuta să le clarificăm. Căci toate conflictele, toate rela­ţiile pe care le stabilim un sex faţă de altul, poartă pe­cetea acestor schimbări de mentalitate, mai rapide sau mai încete, mai profunde sau mai superficiale, pe care le-a antrenat emanciparea femeii. N-am început să scriu rîn­­durile de faţă pentru a da verdicte sau a trage concluzii, ci pentru că scriind în dese rînduri despre cite şi mai cite probleme care se nasc, mai ales în anii adolescenţei şi ti­nereţii pe parcursul stabilirii relaţiilor noastre afective, am constatat că micile sau marile noastre drame, importantele sau neglijabilele noastre bucu­rii şi satisfacţii, vederile noas­tre sentimentale îşi au rădă­u-1 - --­­- * - ’ - - - -........­ţelegerea, în acceptarea sau refuzul acelor mentalităţi şi principii generate de emanci­parea femeii. Un glumeţ se în­treba, în ancheta francezilor, cui îi revine sarcina să în­cerce clarificarea, limpezirea dilemelor legate de problema feminină a bărbaţilor sau fe­meilor ? Nu vor fi subiective femeile auto-analizîndu-se, auto-clasificîndu-se, auto-ex­­plicîndu-se ? Nu vor fi sub­iectivi bărbaţii, permiţîndu-şi, din înălţimea lor dogmatică, să ne judece ? începem, aşadar, o discuţie, începem o dezbatere. La 20 de ani, la 25 de ani, acutele noas­tre probleme personale ne in­tersectează zilnic existenţa. La 20 de ani, la 25 de ani ne consumăm imaginaţia proiec­­tîndu-ne viaţa într-un viitor în care fiecare avem un loc bine stabilit, în care partene­rul sau partenera noastră vi­sată sau reală o îmbrăcăm în­tr-o haină ţesută din toată această reţea de principii şi mentalităţi reciproce. Condiţia feminităţii, într-o lume con­temporană bulversată de con­tradicţii, îşi cere dreptul la - — - * —--1 -hibare, concentrăm secole de inadvertenţă, şi ne recunoaş­tem în împrejurările vieţii­ moderne calitatea de a ne în­treba, oare a cîta oară, unii asupra altora. De a ne întreba, de a căuta soluţii înţelegerii noastre depline, a fetelor cu băieţii, a băieţilor cu fetele. Avem în faţă, numai pe parcursul a două generaţii, a părinţilor noştri şi a noastră, două mentalităţi, în care va­lorile esenţiale au fost ace­leaşi dar s-a schimbat simţi­tor modul lor de exprimare, de manifestare. Mamele noas­tre mai credeau că singura lor datorie este de a fi soţii şi mame desăvirşite, ignorînd a­­tunci, în tinereţea lor, alte atribute suplimentare. Noi credem în acest universal postulat al nostru, dar i-am adăugat încă şi altele, profe­sia noastră, îndatoririle noas­tre de cetăţene, de camarade ale bărbaţilor, de tovarăşe. Ei au crezut în dragoste, noi cre­dem în dragoste. Aceeaşi, alta ?! Ei au considerat eman­ciparea o favoare, iar noi, noi oare ce credem despre ea, este un cîştig, o datorie, o demni­tate ? Ne întregeşte sau ne sărăceşte, ne încarcă de răs­punderi sau ne oboseşte exis­tenţa ? Rezistăm exigenţelor care, pe toate drumurile, ne sunt amintite ? Ne impunem şi noi, faţă de sexul opus, exi­genţele, certitudinile, princi­piile ? începem, aşadar, o discuţie. O dezbatere despre femini­tate. Despre ceea ce sîntem, ce trebuie să fim noi, fetele, în lumea contemporană care nu mai conteneşte de a se în­treba asupra condiţiei noas­ FEMINITATEA - 0 „PROBLEMA“ CONTEMPORANA ? A. B. CU NARGHITA PE PLATOURILE TELEVIZIUNII... Plecată anul trecut intr-un lung turneu în Europa, Ameri­ca şi India, pe cântăreaţa şi dan­ ziunea din Praga, Brno şi Bra­tislava. In continuare, un lung turneu în India unde voi realiza şi o serie de filme cu casa „King of King Productions“. Dacă programul îmi va permite, mă voi întoarce în ţară in oc­tombrie pentru a înregistra un disc la Electrecord şi a participa la o emisiune de „Varietăţi“ la Televiziune. La începutul anului viitor voi începe turneul programat in A­­m­erica de Sud, Mexic, Cuba, Japonia, Australia şi Noua Zee­­landă. ION PASAT ÎNCEPUT DE TRADIŢIE ÎN VALEA HORINIEI In Parcul Tineretului din co­muna Cavadineşti , judeţul Galaţi, s-a desfăşurat un inte­resant festival folcloric. Au par­ticipat formaţii din mai multe comune din jur, precum şi din oraşele Bereşti şi Tg. Bujor. Festivalul iniţiat de Comitetul judeţean Galaţi al U.T.C. în co­laborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, îşi pro­pune să stimuleze creaţia fol­clorică din această zonă şi să contribuie la relevarea pieselor de autentică artă populară din bazinul Valea Horinţei care pînă în prezent a fost puţin ex­plorat. Manifestarea de ieri se vrea începutul unei tradiţii. De acum înainte In fiecare an la sfîrşi­­tul lunii august, aici, la Cava­dineşti, se va organiza Festi­valul folcloric din Valea Horin­­ţei. I. CHIRIC Prof. univ. N. PATRAULEA, membru corespondent al Academiei — Problematica mecanicii flu­idelor a devenit tot mai spec­taculoasă, odată cu dezvoltarea astronaulicii. Ce lucrări abor­daţi în acest domeniu ? — întreprind o serie de cer­cetări in dinamica gazelor ra­refiate. Mai precis, mă ocup cu rezolvarea aleatorie a ecuaţiei lui Palzmann căreia i-am găsit o metodă nouă de rezolvare, metodă care permite soluţiona­rea unor probleme pe baza teo­riei­ cinetice a gazelor. In general, în momentul de faţă există două concepţii în mecanica fluidelor, cea clasică, conform căreia fluidul e con­tinuu, necondiţionînd­ molecule, şi teoria cinetică, care susţine că într-un fluid apar corpusculi moleculari. — Concret, la ce vor putea fi aplicate cercetările pe care le întreprindeţi ? — La zborul navelor cosmice, care după cum bine se ştie, se deplasează printr-o atmosferă rarefiată şi în condiţii în care ciocnirile cu suprafaţa aparatu­lui sunt mari. Aici concepţia flui­dului conţinu cade şi trebuie luată în consideraţie tocmai teo­ria cinetică despre care vor­beam şi care este bazată pe structura corpusculară a mate­riei mai apropiată de realitate. — Se lucrează, evident şi pe plan mondial la această adapta­re ? — Intr-adevăr, se fac foarte multe cercetări deoarece teoria cinetică capătă aplicaţii într-o gamă foarte largă de probleme, mergînd de la dinamica plasmei — în toate aparatele în care ea există — pînă la fondarea meca­nicii fluidelor la presiuni joase. — In astronautică ce se calcu­­lează cu ajutorul ei ? — Toate forțele care se apli­că asupra aparatului de zbor pentru a determina influenţa pe care o are pe o perioadă lungă de timp asupra mişcării vehicu­lului şi în general pentru a afla care­ este interacţiunea dintre nava cosmică şi fluidul înconju- rător. — Ce alte cercetări întreprin­deţi ? — Mă ocup şi cu problemele de aerodinamică a aripii de a­­vion la viteze mari. Mai pre­cis, caut acele metode de calcul care să fie mai operative în proiectarea aripilor de avion de viteze mari. I. V. P. O MEDALIE PENTRU UN COLECŢIONAR ROMÂN LA EXPOZIŢIA „AEROPHILEX’70" In saloanele Oficiului de tu­rism al frumoasei localităţi Ri­­mini-Riccione din Italia a fost or­ganizată, recent, expoziţia de ae­rofilatelie internaţională „Aero­­philex ’70". Pusă sub înaltul pa­tronaj al preşedintelui Republicii Italiene , Giuseppe Saragat şi avînd concursul Federaţiei Inter­naţionale de societăţi aerofilateli­­ce (F.I.S.A.), expoziţia, care a reunit reprezentanţi a 46 de ţări, a avut ca scop evidenţierea şi popularizarea celor mai valoroase emisiuni din lume, dedicate a­­viaţiei şi cosmosului. Printre co­lecţiile prezentate în cadrul aces­tei manifestări de prestigiu s-a aflat şi cea a filatelistului român MARC HORAŢIU, membru al Asociaţiei filateliştilor din Repu­blica Socialistă România. .Cele 114 piese incluse în colec­ţia filatelistului român — ilus­­trind o tematică variată, pornind de la pionierii aviaţiei româneşti (Traian Vuia şi Aurel Vlaicu) —■ pînă la realizările cosmice de azi — au fost distinse de juriul inter­naţional cu medalia de vermeirie a Expoziţiei. Exponatul a mai fost de altfel premiat şi de juriile internaţionale ale expoziţiilor fi­latelice anterioare : „Acrophila“ — Budapesta, 1967 (medalie de argint) ; „I.F.A.“ — Viena, 1967 (medalie de bronz) și „L.U.P.O.“ — Lucerna, ,1.969... (medalie. ..de­ vermeirie). ..................................... ■ ELENA POPA CU UNDITA LA... DIPLOME Pe faleza municipiului Ga­laţi s-a desfăşurat ieri în cea de a treia ediţie sărbătoarea pescuitului. Manifestare spor­tivă Îndrăgită de locuitorii de pe malul Dunării, sărbătoarea pescuitului a fost organizată de Comitetul municipal Galaţi al U.T.C. La concursul de pescuit, care s-a desfăşurat pe parcursul a trei ore, au participat nume­roşi tineri între 15—30 de ani. Celor mai dibaci le-au fost ofe­rite diplome de... măiestrie, iar peştele prins, conform regula­mentului, a revenit organizato­rilor ! I. CHIRIC MEDICINA ŞI CIBERNETICA La Barcelona (Spania) a avut loc un simpozion internaţional de medicină cibernetică, la care au participat peste 40 de medici şi ciberneticieni din Franţa, Anglia, Elveţia, Italia, R. F. G., Spania, Suedia. Ţara noastră a fost re­prezentată de dr. C. Bălăceanu, şef de serviciu la Clinica de neu­rologie a Spitalului „Gh. Mari­­nescu“ din Bucureşti. — Simpozionul, s-a ocupat de două probleme esenţiale ale prac­ticii medicale : inflamaţia şi du­rerea, ne spune dr. C. Bălăceanu. — In ce constă tratarea ciber­netică a acestor teme ? — în cadrul conceptelor şi le­gilor ciberneticii am căutat să găsim o explicaţie a fenomenelor de inflamaţie şi durere. în acest scop, fenomenul real trebuie stu­diat cu deosebită atenţie, mai a­­les cantitativ, dacă dorim să ob­ţinem informaţii calitative rigu­roase. Astfel, putem pătrunde în esenţa profundă a fenomenelor, depistăm lipsurile cunoaşterii, o­­rientăm cercetarea spre zonele mai puţin cunoscute. Cercetarea oferă posibilitatea realizării unor modele teoretice care, la rîndul lor, stau la baza rezolvării tera­peutice. Perfecta cunoaştere a mecanismelor inflamării şi durerii sugerează însă şi intervenţia me­dicală. Cercetările vor fi intensi­ficate şi extinse, datorită impor­tanţei deosebite a acestor pro­bleme.­­ — Aceste cercetări preocupă deci, in mod deosebit, lumea me­dicală... — Sunt pe primul plan al me­dicinii cibernetice. De altfel, am fost invitat să organizez şi să con­duc, în luna octombrie la Paris,­o masă rotundă de cibernetică a sistemului nervos. Este prima oară cînd Colegiul medicilor din Franţa acordă această misiune unui specialist străin, ceea ce do­vedeşte prestigiul de care se bu­cură peste hotare cercetările e­­fectuate în ţara noastră. VICTOR RAREŞ ne-a păstrat înfăţişarea unui „pînzar“ moldovenesc, de pe vremea lui Ştefan cel Mare, iar Ţara Românească avea ase­menea vase încă din timpul lui Mircea cel Bătrîn, care se intitula „de amîndouă părţilor Dunării pînă la Marea cea mare stăpînitor". Aceste vase, lucrate de meş­teri români din porturile noas­tre, erau atît de bune, încît se vindeau şi în alte ţări, iar pe vremea fanarioţilor, turcii ne cereau să le construim anual un număr de vase, înarmate cu tunuri, pentru flota lor mili­tară. Primul vas maritim modern românesc a fost însă „Meteor“, cumpărat din Italia, care a în­ceput să circule în luna august a anului 1895, pe cea dinţii li­nie maritimă regulată româ­nească, între Constanţa şi Co­nstantinopol. Aceasta era o linie de călători şi poştă, pe care se făceau curse de două ori pe lună. Al doilea vas al S.M.R. — cumpărat în acelaşi an, curînd după primul — a fost „Medeea“, cu care s-a în­fiinţat o linie pentru transpor­turile de mărfuri între Brăila şi Constantinopol. Pe cînd însă primul vas era de tipul cel mai nou pe atunci, cu elice, cel de al doilea era un vas cu roţi cu zbaturi. în anul 1897 s-au construit şi pus în circulaţie cinci va­poare de marfă : „Dobrogea", „Bucureşti“, „Iaşi“, „Turnu Se­verin" şi „Constanţa“, toate de acelaşi tip, cu care a început exploatarea liniei ce unea Du­nărea cu Occidentul Europei, punctul terminus fiind portul olandez Rotterdam. In anii 1906—1907 s-au construit va­poarele „România“, „împăra­tul Traian“ şi „Dacia", cu care s-au înfiinţat liniile Constanţa­­— Smirna şi Constanţa — Pi­reu, prelungită apoi pînă la Alexandria, in Egipt. Aceste vase — denumite „le­bedele Bosforului“, datorită culorii lor albe — rivalizau în confort, viteză şi serviciu cu ale oricărei companii străine de navigaţie de pe atunci. Iată, pe scurt, cîteva date privind istoricul navigaţiei maritime româneşti moderne, pînă în epoca construirii so­cialismului în ţara noastră, cînd s-au făcut în acest dome­niu transformări uriaşe. Este de ajuns, în această privinţă, să amintim că flota noastră maritimă numără acum 53 de vase, dintre care cele mai multe au fost construite în şantierele navale româneşti. în această privinţă, trebuie subliniat faptul că din ţară importatoare am ajuns şi ex­portatoare, numeroase vase fiind comandate şantierelor noastre de alte ţări. Vasele româneşti străbat acum toate mările şi oceanele lumii, din Japonia în cele două Americi, de la Capul Bu­nei Speranţe, din sudul­ Africii, pînă în porturile din nordul Europei, ducînd mărfuri şi fa­bricate româneşti, făcîndu-ne cunoscuţi „peste nouă mări şi nouă ţări", cum se spune în basmele noastre populare... POMPILIU VO­ICULEŢ-LEMENU 75 DE ANI DE NAVIGAŢIE MARITIMA MODERNĂ ROMÂNEASCA S-au împlinit zilele acestea 75 de ani de la înfiinţarea în­treprinderii de Stat „Serviciul Maritim Român“, continuată apoi de actuala „Navigaţie ro­mână“. Trebuie reamintit cu acest prilej faptul că noi, românii, avem o tradiţie seculară de navigaţie. O veche gravură Vaporul „Medeea“ al Serviciului Maritim Român. ANUNŢ Cooperativele meşteşugăreşti din întreaga ţară primesc tineri spre calificare prin ucenicie la locul de muncă, la ur­mătoarele meserii: • zidar • zugrav-vopsitor • dulgher • mozaicar-faianţar •instalator sanitar şi de gaze • electrician • lăcătuş • strungar • croitor • tîmplar de mobilă şi articole tehnice • cismar tălpuitor • tăbăcar • etc. Admiterea în cooperative se face fără examen, numai pe baza unei probe de verificare a aptitudinilor. Candidaţii trebuie să fie absolvenţi a 8 clase ale şcolii de cultură generală, în virstă de pînă la 18 ani împliniţi în cursul acestui an. Se primesc şi tineri din mediul rural. Doritorii se vor adresa direct serviciilor de personal-în­­văţămînt din cooperativele meşteşugăreşti din fiecare locali­tate, unde vor primi toate relaţiile referitoare la calificare şi drepturile ce se asigură pe durata calificării. 3­1 0­0­0 PE UN DRUM PROST. Mihai Simion (17 ani) si loan Alexandru (13 ani) din Hune­doara au forţat uşa coperati­­vei meşteşugăreşti „Drum nou“ din localitate furînd din­­tr-un sertar 383 tei, iar din ate­lierul de cismărie — o pereche de pantofi. 0 0 0 O INOVATIE GRO­ZAVA. Aplicînd procedeul teh­nic pe care vi-l vom descrie puteţi fi siguri că veţi obţine aceleaşi rezultate. Ideea îi a­­parţine lui Constantin Cocoşi­­lă (26 de ani) din comuna Mîr­­şani — judeţul Dolj. Şofer pe autocisternă, el a trecut pe a­­casă şi a oprit la părinţi ca să ia masa. Vrînd să plece, seara, a constatat că maşina nu por­neşte. A tras atunci, cu un fur­tun, benzină din rezervorul mic plasat în cabină, a îmbi­bat cu ea bumbac şi vată in­­troducînd apoi şomoiogul în carburator. Acţionînd demaro­­rul s-au produs rateuri de la care a luat foc motorul, apoi cabina maşinii, apoi casa pă­rintească. Pagubele sunt de 16 060 Iei la autocisternă şi 2 000 la locuinţă. 0­0­0 SĂLBĂTICIE. Pazni­cii de la C.A.P. „1 Mai“ din co­muna Lisa, judeţul Teleorman i-au surprins pe tractoriştii Marin Costea şi Paul Păun (18 ani), de la I.M.A. Traianu, furii, ştiuleţi de pe cîmp. La somaţia paznicului D. Scarlat, cei doi, nu numai că nu s-au oprit dar au pornit tractorul şi au trecut cu el peste D. S. care din fericire a scăpat numai cu un picior fracturat. 0 0 0 JOACĂ TRAGICĂ. Victor Motoroi conducea spre I Bucureşti, venind dinspre Si­liştea Nouă un camion cu mun­citori. La coborirea „Văii lui Pastrama“, din cauza stării proaste a drumului a cerut pa­sagerilor să se dea jos pentru a traversa porţiunea periculoasă cu maşina goală. Intr-adevăr, camionul a derapat cu roţile din spate în şanţul şoselei. Tra­gic este faptuil că vrînd pro­babil, copilăreşte, să-l păcă­lească pe şofer, Ionel Drigă (15 ani) se agăţase între tinin pe scara din spate. A fost strivit între oblonul sting şi mal. 0 0 0 NU A MAI AJUNS. Mihai Bucur (19 ani) din comu­na Cetariu, judeţul Bihor, este tractorist. După ce a băut, aflat în stare de ebrietate şi-a luat un coleg, Carol Lacatos (27 de ani) şi ca să ajungă mai repede acasă a pornit cu tractorul peste Un deal­ Pe drum s-a răsturnat , el a murit pe loc iar C.L- e grav rănit. 0 0 0 NU ERA TOTUŞI CASCADOR. Noaptea, condusă cu viteză excesivă pe drumul dintre Alba Iulia şi Berghiu, la km. 57, o autocisternă con­dusă de Ioan Coman (20 de ani) nu s-a mai putut înscrie în curbă şi a părăsit şoseaua ur­­cînd pe rambleul din dreapta, care are acolo o înălţime de 3 metri. A circulat apoi pe el 50 de metri, a coborît din­ nou, traversînd drumul în diagona­lă, după care s-a dat de mai multe ori peste cap rostogolin­­du-se pînă la 52 de metri de şosea. Două pasagere din ca­bină, surorile Sofia (22 ani) şi Elisabeta Medrea (29 ani) au fost proiectate afară : prima, ca şi şoferul, e grav rănită, iar Elisabeta a murit pe foc.

Next