Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-15 / nr. 6632
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1970 NOI DISTINCŢII PENTRU CREATORII ROMÂNI Intre 6 şi 12 septembrie a avut loc la Oberhausen, în Republica Federală a Germaniei, Salonul Internaţional al inventatorilor. După cum este cunoscut acest salon re uneşte elita creaţiei mondiale în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Ca o preţuire de care se bucură inventatorii români pe plan mondial, în acest an au fost invitaţi pentru prima oară să participe la această competiţie a inteligenţei tehnice. Rezultatul : cinci invenţii prezentate, cinci medalii acordate. Astfel, ,, Procedeul pentru rambleiajul hidromecanic dirijat“, invenţie realizată de prof. dr. V. Harnaj de la Institutul de petrol, gaze şi geologie, a fost distinsă cu Marea Medalie de Aur. Specialiştii şi tehnicienii din Braşov au fost prezenţi la acest salon cu trei invenţii : ,,Maşina automată pentru preîncălzirea prin inducţie a coroanelor dinţate“, realizată de un colectiv condus de inginerul Ion Moşneag de la Uzina „Tractorul“, „Agregat pentru sudarea roţilor de auto, vehicule“, realizatori ing. Doboşan Valeriu şi un colectiv de la uzina „Steagul roşu“, „Procedeu, soluţie şi aliaj pentru lipirea aluminimului aplicat la fabricarea radiatoarelor auto“ realizată de colectivul condus de inginerul Borozzi Dan de la Fabrica de radiatoare şi cabluri. Cunoscutul inventator român autor a peste 40 de invenţii ing. Dan Teodorescu de la „Electromotor“ Timişoara a fost şi el prezent la acest salon cu invenţia „Servomotor ferorezonant“. Atît agregatele prezentate de constructorii braşoveni cît şi cea a ing. Dan Teodorescu au fost distinse cu medalii de argint. H. L. ŞTAFETA „DRUMUL LUI TUDOR" In semn de omagiu înflăcăratului patriot şi revoluţionar, Comitetul judeţean Gorj al U.T.C. a iniţiat o ştafetă care va parcurge drumul străbătut în urmă cu 150 de ani de către Tudor Vladimirescu. Manifestările încep în această lună, intre 15 septembrie şi 30 octombrie in comunele Vladimir, Padeş, Ţînţăreni, Glogova şi municipiul Tg. Jiu. Cenaclul literar „Columna“ din Tg. Jiu va prezenta la casa memorială a patriotului revoluţionar versuri pe tema „La Tudor acasă“. Se va organiza apoi un concurs de poezie patriotică, un altul gen ..Cine ştie ciştigă“, cu tema „Tudor Vladimirescu — luptător pentru idealurile de libertate şi dreptate socială ale poporului romăn“. Perioada septembrie 1970—mai 1971 este destinată vizitelor şi excursiilor la Casa memorială a lui Tudor, la Cula glogovenilor şi la monumentul lui Tudor de la Padeş. Ştafeta. — un album cu dimensiunile 50x30 cm., are imprimat pe copertă bustul lui Tudor Vladimirescu şi cuprinde textul integral al Proclamaţiei de la Padeş. Chemarea Comitetului judeţean Gorj al U.T.C. către toate organizaţiile de tineret care vor prelua ştafeta precum şi itinerariul. Albumul-ştafetă va consemna în paginile sale următoarele acţiuni mai importante din judeţ: simpozionul „Lupta lui Tudor Vladimirescu pentru îndeplinirea idealurilor de dreptate şi libertate socială ale poporului român“ (comuna Vladimir), o micromonografie a comunei Vladimir, spectacolul de sunet şi lumină prezentat de un colectiv de actori bucureşteni la statuia lui Tudor (Tg. Jiu), şezătoarea literară „Pe aici a trecut Tudor“ (comuna Glogova), montajul literar-muzical „Drumul lui Tudor“ (Tismana) etc. TITUS STOICHITOIU TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ 70 Ieri seara a început la Cluj Festivalul Toamna muzicală clujeană, cel mai important eveniment cultural-artistic al oraşului de pe Someş. Timp de două săptămini, intre 14 şi 27 septembrie, scenele Filarmonicii şi Operei Române din Cluj vor găzdui concertele şi spectacolele susţinute de orchestre şi ansambluri din ţară şi de peste hotare. Rod al efortului continuu de a se înscrie pe agenda artistică internaţională, toamna muzicală clujeană are asigurat, la cea de-a şasea sa ediţie, concursul unor prestigioase trupe străine : Orchestra Simfonică din Londra, Ansamblul de balet Kirov din Leningrad, Orchestra de cameră Bach Gewandhaus din Leipzig. Alături de soliştii români Radu Lupu şi Ştefan Ruha, la reuşita Festivalului işi aduc contribuţia solişti de prestigiu din străinătate : Jean Pierre Rampai, Sheila Armstrong, Aldo Ciccolini şi Yaryg Gitlis. Concertul inaugural a cuprins lucrări de Bach în execuţia Orchestrei Gewandhaus din Leipzig. ION CIMPEAN „ALMANAHUL SATUL SOCIALIST" Di „Ziua recoltei“ apare „Almanahul satului“, editat intr-un tiraj de o sută de mii de exemplare de către cotidianul „SATUL SOCIALIST“. Tipărit în excelente condiţii tehnice, cu multe ilustrate colorate, „Almanahul Satul socialist“, intră în al doilea an al existenţei, reînnoadă tradiţia frumoasă a vechilor calendare săteşti care, de peste 150 de ani, au constituit o fermecătoare bibliotecă adunată între coperţile unei singure cărţi. Almanahul cuprinde printre altele ghidul tîrgurilor săptămînale şi al bîlciurilor tradiţionale din întreaga ţară, ghidul satelor care au devenit oraşe, zeci de sfaturi practice gospodăreşti, noţiuni tradiţionale de meteorologie populară, sfaturi medicale, curiozităţi, calendarul lucrărilor agricole, calendarul vînătorilor şi pescarilor, tarifele C.F.R. şi P.T.T.R., noutăţi privind viaţa ţăranilor de pe glob, jocuri şi farse distractive de folos la ospeţe şi la şezători, metoda simplă de a calcula calendarul pe o sută de ani, poezii şi schiţe, glume şi caricaturi. O atracţie deosebită pentru cititori o vor constitui cele două mari concursuri populare dotate cu premii. La concursul pe tema economiilor vor fi oferite, printre altele, un libret cu o depunere de 5 000 de lei cu cîştiguri în autoturisme, un libret in valoare de o mie de lei cu cîştiguri în materiale de construcţie şi un libret cu o depunere de 500 lei. La cel de al doilea concurs, de asemenea deschis tuturor cititorilor almanahului pe tema „Cine a compus acest® romanţei“ se oferă numeroase premii în obiecte : o bibliotecă mobilier, un pic-up, două aparate de radio cu tranzistori, un ceas de mînă, cărţi, discuri etc. Almanahul va fi pus în vînzare la începutul lunii octombrie prin reţeaua magazinelor şi librăriilor cooperaţiei de consum. Preţul va fi de 8 lei exemplarul. I. VOICU POPASUL DE LA PIATRA CRAIULUI De la Gara Sudrigiu, situată între Beiuş şi Vaşcău urcăm pînă la Pietroasa pe un drum carosabil marcat cu „cruce albastră“. Mergem apoi pe Valea Crişului Pietros trecînd pe lingă minele de mangan, pînă la „Intre ape“. De aici, o potecă ne duce sus, la Padiş, la altitudinea de 1400 m pe platoul de vest al Mihorului. Am ajuns într-o zonă carstică cu obiective turistice de o surprinzătoare frumuseţe : chei prăpăstioase, cascade ameţitoare, rîuri subterane, grote şi peşteri de gheaţă. Pentru frumuseţea, lor, aproape unică. Cetăţile Ponorului au fost supranumite „Cetăţile minunilor“ Specialiştii le-au declarat rezervaţie speologică şi de peisaj. Abatele de Martone, vizitînd aceste locuri, în secolul trecut, le considera „paradisul pămîntesc“. Este ozonă de transhumanţă milenară unde folcloriştii au cules o versiune mioritică, la fel de şlefuită şi strălucitoare ca aceea din Munţii Vrancei. Fie că urcăm prin Beiuş, Stîna de Vale, fie dinspre Vaşcău, ori coborîm dinspre muntele Găina şi plaiurile lui Avram Iancu, în calea noastră apare, la 600 m înălţime, într-o pădure de cetini — un han turistic „PIATRA CRAIULUI“. Călătorul de orice fel găseşte aici „masă-oasă" şi călăuze pricepute, care să-l conducă prin bizarele minuni ale naturii. I. M. LA MUZEUL NOTTARA OMAGIU LUI CONSTANTIN TANASE De curînd s-au împlinit 90 de ani de la naştere şi 25 de ani de la moartea marelui şi popularului artist Constantin Tănase fostul decan al teatrului românesc de revistă, întemeietorul şi conducătorul companiei de renume „Cărăbuş“. In cadrul acţiunilor cultural-artistice iniţiate de Muzeul memorial „C. I. şi C. C. Nottara" din Capitală, la sediul muzeului a avut loc ieri seară, o manifestare consacrată lui Constantin Tănase, fost elev al lui Constantin Nottara, la care vor participa Ioan Masoff, Alexandru Giugaru. Elena Zamora, Sandu Naumescu, Radu Tănase, N. Stroe, Radu Zaharescu. SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 9 ; 12,45 ; 16,30 ; 20,15). PĂSĂRILE : rulează la Luceafărul (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (ora 19,30) , Grădina Doina (ora 20). IN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16; 18 30; 21). DEGETUL DE FIER : rulează la București (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). INTILNIREA : rulează la Festival (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Melodia (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Modern (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), Favorit (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Grădina Festival (ora 19,30), Arenele Romane (ora 19,30) . NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Sinteţi căsătorită1 (Rîsul ăsta cam piţigăiat e al meu. Şi tuşea la fel. Acum rîdeţi ea Paie foarte deşteaptă !). — De fapt, cine citi ia interviul ? — Dacă dumneavoastră tăceţi sau spuneţi banalităţi... Vă întreb eu. Mai ales că problema e destul de interesantă pentru mine. — Sinteţi proaspăt căsătorită, după cite înțeleg. — Nu. In perspectivă. — Felicitări. Cu un coleg ? Sau cu cineva mai de departe ? — Cu un coleg mai de departe. Nu cred că nu v-a spus locotenentul Mihai .Acum e tăcere pentru că eu eram foarte încurcat. Locotenentul nu-mi spusese nimic despre căsătorie. Știam însă de la dumneavoastră. Am mințit cît de sincer am putut. — Cu locotenentul am discutat numai chestii profesionale azi dimineață cînd am vizitat uzina. De ce să-mi fi spus că vă măritați ? I — {tiu eu ? I Roate fiindcă a aflat de la mine... E o poveste nostimă. Să v-o istorisesc, pentru că e singurul lucru care mă interesează la ora asta. Cred ca n-o să vă displacă. — Nu e „strict secret“ ? — Pentru dumneavoastră, nu ! 11 cheamă George Prodan. E o coincidență nostimă. L-am cunoscut într-o călătorie cu vagon-Urs, acum vreo patru ani, cînd era moda să se dea conductorului buletinele. Dimineaţa, acesta a rîs şi mi-a spus că dacă veneam împreună cu domnul acela înalt ne dădea aceeaşi cuşetă. Lui îi spusese la fel, aşa că am luat împreună micul dejun, la vagonulrestaurant... M-am îndrăgostit ca o fetişcană. Lucrurile au evoluat de asemenea manieră incit luna următoare am petrecut-o împreună pe litoral, ca pe o adevărată lună de miere... Era august. Vedeţi ce ciudat, exact acum patru ani, tot pe vremea asta... — Presupun că aceşti patru ani i-aţi folosit ca să vă cunoaşteţi mai bine... — Nu ! George Prodan a dispărut exact după luna de miere...Acum caută ceva într-un sertar. Scoate fotografia unui bărbat şi mi-o dă peste birou. Seamănă cu cea pe care mi-aţi arătat-o atunci seara, numai că aici, omul e mai tinăr. N-are pe el decit slipul şi o poartă în braţe pe ingineră ca pe o sirenă răpită. Recunosc plaja : sînt la Mamaia. — Destul de urit din partea lui... — Și da, și nu. A apărut exact peste trei ani... In septembrie trecut... — Și cum și-a motivat absența ? — In nici un caz că a plecat după țigări și că n-a găsit la debitul din colț. Fusese căsătorit și divorțase... Atît a durat. — Asta ar putea fi adevărat. — Chiar și este ! Am verificat. Se schimbase radical între timp. Era altfel, mai atent, mai curant... 10 — Vi se păruse zgîrcit înainte ? — De ce să vă mint ? Acum de-abia, după revenirea ei, mi gîndesc că așa fusese normal să fie. Avusese o casă, o nevastă... De unde atîtea venituri ? Deşi, dacă n-ar fi avut atita ghinion, dacă ar fi perseverat, ar fi putut dobîndi mult mai mult... E un inginer foarte talentat. Lucrează la o centrală, in metalurgie... Dar se vede că soarta l-a blagoslovit cu un colectiv slab. Şi ştiţi ce forţă de distrugere are mediocritatea atunci cînd simte alături un talent autentic III — Dumneavoastră v-aţi convins de asta ? Mă refer la talentul logodnicului dumneavoastră... — Cu prisosinţă. Mai ales în ultimele luni. Vine destul de des pe aici. Stăm de vorbă, îmi arată planurile lui, îmi împărtăşeşte ideile, colaborăm... Cred că ceea ce are în cap, merită într-adevăr condiţii pentru a se realiza... — Vă felicit sincer... Aţi putea lucra pînă la urmă împreună, aici... — Cine ştie... Poate mai tîrziu... l-am propus să-l recomand institutului de la noi. A refuzat categoric şi mi-a interzis să vorbesc cuiva despre el ca inginer specialist. —A■■Şi bineînţeles că i-aţi îndeplinit rugămintea. — Să fiu sinceră ? — Nu ? — Am vorbit cuiva, unei prietene... Atît. Ea m-a sfătuit să deschid bine ochii. Am scris cuiva la Bucureşti, care îl cunoştea. Omul mi-a dat toate asigurările că fusese căsătorit şi că la serviciu era persecutat. Cam asta-i. Mă cam grăbesc, o să mă iertaţi. Trebuie să fiu la uzină pe la şase... — Am plecat... Vă mulţumesc foarte mult pentru interviu. — Vă cer o favoare. Dacă scrieţi, evitaţi să vorbiţi de nemulţumirile lui profesionale şi de viaţa lui personală dinainte, de cei trei ani de hiatus... — Vă promit! Sărut mîinile. La revedere. (Imprimarea se termină cu paşii mei — îi auziţi, nu ? — pe aleea de pietriş care ducea spre poartă). După ce am oprit magnetofonul, l-am întrebat pe colonelul Vlad : 11 — Cum vi se pare ? Am făcut vreo gafă P — Nici una. Aţi fost la înălţime. L-aţi găsit pe căpitanul Soare P — E lingă mine. — Să trăiţi, tovarăşe colonel... — Noroc, Soare ! Vezi că eşti al treilea pe listă. Să relatezi colorat, dar exact. — Am înţeles, deşi nu prea am talent la pictură. Voi fi însă cît mai exact în raport... Cu floricelele e mai deprins dumnealui, probabil. 2. UN SEMNAL DE ALARMĂ FALS, UN PSEUDOCONTRABANDIST ŞI UN VIOLONIST SUSPECT Căpitanul Soare se ocupase de un raport al locotenentului Mihai Gheorghe, asupra unei discuţii pe care acesta o avusese cu Mariana Prodan. Am cinat împreună la un fel de grădină de vară acoperită şi am aflat repede tot ceea ce trebuia să ştiu. După vizita lui Prodan la fabrică, Mariana s-a văzut cu el în toate cele trei zile cît a durat delegaţia în judeţ a inginerului. Mulţumită de explicaţiile privitoare la „fuga" lui din luna de miere, femeia a fost totuşi şocată de felul lui de a fi complet diferit: în prima seară i-a făcut cadou o pereche de cercei de aur. In zilele următoare, o rochie de seară, două perechi de pantofi şi o lampă de birou. Şi poate nici asta n-ar fi determinat-o să se destăinuie locotenentului Mihai, dar, în cele două zile după plecarea inginerului, şi-a dat seama că vorbise cu el suficient de mult despre munca ei, intrînd chiar în nişte amănunte, care, erau totuşi secrete. Căpitanul Petre Soare, alarmat de raportul locotenentului, a plecat la Bucureşti şi a cules toate informaţiile despre George Prodan. „Radiografia" s-a dovedit a fi fără pată : inginerul era un salariat eminent, nu avea nici un fel de rude sau prieteni peste hotare, nu călătorise niciodată în afara graniţelor ţării... Organele securităţii statului au tras concluzia că acea curiozitate profesională a lui Prodan nu era altceva decit interesul cinstit al unui specialist pentru noutate. de VIOREL BURLACU Central (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45). TĂCEREA BĂRBAȚILOR : rulează la Lumina (orele 9—16 în continuare ; 18,30; 20,30). ASTERIX ȘI CLEOPATRA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). HATARI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—15 30 în continuare) . FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMÂNEŞTI (orele 18,30—20,45 în continuare). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). Moşilor (orele 15,30; 18). Grădina . Moşilor (ora 20), Grădina Unirea (ora 20,15), Unirea (ora 18). MONŞTRII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). DRAGOSTE ŞI VITEZA : rulează la Bucegi (orele 10, 15,45; 18), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20), Grădina Bucegi (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Unirea (ora 15,30). OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15,30 ; 17,45 ; 20), Rahova (orele 15,30 ; 18), Grădina Rahova (ora 20). INTÎLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30). INTRUSA : rulează la Cotroceni (ora 15,30). MARILE VACANȚE : rulează la Cotroceni (orele 17,45; 20). PETRECEREA : rulează la Volga (orele 16; 18,15; 20,30), Popular (orele 15,30; 18; 20,15), Parcul Herăstrău (ora 19,30). AȘA AM VENIT : rulează la Viitorul (ora 20,15). SUB SEMNUL LUI MONTE * CRISTO : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). MAYERLING (ambele serii) : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,30) Tomis (orele 9; 12,15; 15,30) , Flamura (orele 16; 18,15; 20,30) , Grădina Aurora (ora 19), Grădina Tomis (ora 19). AMBUSCADA : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). ACEASTA FEMEIE : rulează la Flacăra (orele 16; 18, 20). TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Arta (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : rulează la ViTAN (orele 15,30; 18), Grădina Vitan (ora 20,15). CLIPA DE LIBERTATE : rulează la Progresul (orele 15,30; 18). DEPARTE IN APUS : rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). AȘTEAPTĂ PÎNĂ SE ÎNTUNECA : rulează la Pacea (orele 15,30; 13; 20,15). SALARIUL GROAZEI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Progresul-Parc (ora 20). FREDDY ŞI CÎNTECUL PRERIEI : rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). LALEAUA NEAGRĂ : rulează la Cinemateca-Union (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). Opera Română : BORIS GODUNOV — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) : SONATUL LUNII — ora 20 ; Circul ...Alcool furat. După ce au cumpărat 500 gr. de rom, Ioan Grozea, Iosif Kovács şi Nicolae Popa din Turda, s-au aşezat in parculeţul de la „Barieră“ cinstindu-se reciproc. Mai tîrziu a mai apărut un amic, prilej să adauge discuţiei, ca stimulent, o litră de spumă de drojdie. Pofta abia li s-a deschis. Şi au plecat toţi patru acasă la Grozea (str. Fundata 11) unde au preparat din spirt după o reţetă proprie, mai mult de un kilogram de băutură. A doua zi Kovács s-a simţit rău şi transportat de urgenţă la spitalul din Turda şi apoi din Cluj nu a mai putut fi salvat. In acelaşi timp deceda acasă la părinţii săi, în satul Corneşti, judeţul Cluj, N. Popa. Din primele cercetări reiese că au consumat alcool metilic sustras de I. Grozea de la Uzinele chimice Turda unde acesta lucrează. ...Aceleaşi cauze, aceleaşi efecte. Ştefan Lucaci (20 de ani) efectua un transport clandestin de pămint în Şimleul Silvaniei cu tractorul. Pe o aripă ducea o rudă, M. Szekely. La coborîrea unei pante, avînd sistemul de frinare defect, remorca a venit peste tractor răsturnîndu-1. In accident M. S. şi-a pierdut viaţa. Nerespectarea regulilor de circulaţie şi folosirea unor vehicule defecte au provocat un accident şi lingă Oradea , tractoristul Vasile Morojan (18 ani) a luat pe două remorci platformă, fără obloane, cinci copii. La coborirea unei pante, defectindu-se frînele, cea de-a doua remorcă a lovit-o pe prima aruncînd sub roţi pe Florian Pit (13 ani) care a fost grav rănit. ...S-au împrumutat cu ţeava. La ora 0,2, noaptea Ion Polgar (23 de ani), sudor la şantierul nr. 2 construcţii Vilcea, şi Constantin Deaconu, taxator la I.G.C. Vîlcea, au pornit „să-şi facă rost“ de ţeavă pentru o instalaţie de care avea nevoie C. D. In acest scop... au demontat o conductă de 50 de metri de ţeavă galvanizată ce alimenta laboratorul uzinei de apă din Rm. Vîlcea. In timp ce efectuau instalaţia clandestină la C.D. au fost prinşi. ... Un comerciant suspect. Miliţia oraşului Braşov a reţinut un tinăr care oferea spre vinzare, pe stradă, diverse obiecte. S-a constatat că „marfa“ fusese dobîndită prin spargerea mai multor autoturisme din orașul Sibiu. O percheziţie efectuată la ciudatul vânzător ambulant, Petre Constantin (20 de ani) din Ploieşti str. Karl Marx nr. 103 a permis recuperarea unui adevărat bazar in care figurau printre altele aparatură foto și de camping, o mașină de calculat. Remarcasem în însemnările de ieri atenţia cu totul deosebită pe care organizatorii Festivalului enescian au acordat-o creaţiei muzicale româneşti. Festivalul a devenit astfel o reală rampă de lansare a valorilor româneşti, „expoziţie" menită să ofere oaspeţilor de peste hotare, iubitorilor muzicii în general, o retrospectivă asupra creaţiei româneşti făurite în anii din urmă, un „sumum“ al valorilor muzicale româneşti. In dorinţa de a completa imaginile creaţiei naţionale în agenda Festivalului, Uniunea Compozitorilor a mai organizat zilele acestea la sediul ei şi două audiţii speciale în care au fost programate o suită de lucrări care nu şi-au mai găsit locul în agendele concertistice. De la noua operă a lui Liviu Glodeanu, „Zamolxe" — o creaţie de adine dramatism, ce încearcă o consistentă reflectare a piesei lui Lucian Blaga şi excelentele „Motive maramureşene“ de Corneliu Dan Georgescu — o lucrare ce atestă o adîncă capacitate a tînărului creator de a asimila subtile sugestii folclorice — la „Şase portrete pentru orchestră simfonică" de Mihail Andricu, piesă de sinteză a stilului fecundului creator octogenar şi Concertul stereofonic pentru două orchestre de Mircea Istrate, o muzică de vibraţie şi amplitudine emoţie Audiţii de muzică româneasca nulă — audiţiile au oferit oaspeţilor 14 lucrări de interes, capabile să contureze un tablou reprezentativ a unor căutări, a unor deosebite disponibilităţi, a unui front componistic format din personalităţi distincte adînc împlîntate în spiritualitatea românească. Din suita lucrărilor pe care ni le-au propus audiţiile de la Uniunea Compozitorilor, mai amintim piesele unor înzestraţi tineri creatori ce-şi vor găsi fără îndoială locul în Festivalurile viitoare: lucrarea lui Domnelui Cezar „Taaroa" pe un text polinezian tradus de L. Blaga, rod al unor căutări laborioase vehiculând un discurs autentic şi plin de har, Concertul pentru orchestră de Ştefan Zorzor, luxuriantă imbinare de imagini, „Triunghiul“ lui Octavian Nemescu, un febril cercetător de formule noi şi „Muzica de concert“ de George Draga, lucrare ce vădeşte o interesantă capacitate de caligrafiere orchestrală. Majoritatea pieselor sunt cunoscute din concerte trecute şi nu sunt necesare detalieri. Audiţiile de la Uniunea Compozitorilor au întregit agenda Festivalului, au demonstrat ce mari rezerve există pentru un Festival de muzică naţională sau poate pentru profilarea, centrarea unei viitoare ediţii a Festivalului enescian numai în jurul creaţiilor muzicale care vorbesc despre locul artei româneşti în contextul valorilor spirituale contemporane. IOSIF SAVA Cvartetul „Smetana“ In confruntarea cu publicul, cel mai greu, cel mai periculos examen, îl au de susţinut artiştii ce aduc cu ei „aureola celebrităţii". Orice urmă de toleranţă, de indulgenţă dispare în acest caz, şi-n locul lor se instaurează atotputernică exigenţa. Rezultatul examenului ? Unii cad, alţii se situează la nivelul aşteptărilor,iar cîţiva aleşi se înalţă spre o culme cu mult deasupra speranţelor noastre aprinie.! Printre aceştia din urmă se numără cvartetul „Smetana“ al cărui concert rămine unul din acele momente memorabile ce punctează viaţa unui iubitor al muzicii. O totală identificare cu ceea ce înseamnă într-adevăr stil interpretativ cameral defineşte profilul artistic al formaţiei. Admirabile virtuţi muzicale şi tehnice existente la nivel individual se unifică într-o singură vibraţie sonoră de o aceeaşi căldură, siguranţă şi intenţie expresivă. Rind pe rînd cvartetele de Richter, Janacek şi Beethoven ne-au impresionat prin claritatea şi profunzimea construcţiei interpretative, prin supleţea şi subtilitatea jocurilor de nuanţe, prin perfecţiunea tehnică a realizării. Faptul că se cîntă fără partitură lasă cu mult in urmă simplul efect spectaculos, constituindu-se o imediată şi grăitoare dovadă a muncii de adîncă analiză a textului muzical. Sonoritatea este consistentă şi plină de strălucire ; execuţia îşi alătură meritul firescului absolut. Nici o rigiditate, nici o disonanţă tehnică, nici un moment de diluare emoţională, şi-n locul lor multă claritate, logică şi frumuseţe muzicală unificate într-o comunicare expresivă vie, ce respectă criterii de superioară dăruire interpretativă... Jörg Demus. Fotó : EDMUND HOFER MICROINTERVIURI RADU TOESCU Recitalurile, audiţiile şi concertele interne prezentate de studenţii Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ ne-au familiarizat cu numele şi talentul tînărului pianist Radu Toescu întîlnit acum printre concurenţii Festivalului „George Enescu“. „ Ce reprezintă pentru d-ta „Concursul Enescu? “Un eventual premiu ţi-ar putea unii. * • deschide într-adevăr porţile consacrării ? — Sigur c£ nu poate fi ignorat concursul propriu-zis, lupta pentru premiul cel mare ce se anunţă de pe acum foarte strînsă. Este al treilea concurs internaţional la care particip, după cele de la Sofia şi Lisabona... — La care, îmi permit să adaug, ai primit distincţii importante... — E drept, dar pentru mine „Concursul Enescu“ reprezintă în primul rînd o verificare foarte necesară pentru activitatea oricărui pianist. Concurenţii din U.R.S.S. şi S.U.A., pe care-i consider ca avînd mari şanse, sînt foarte buni. Deci, indiferent de rezultatul final, această confruntare nu poate fi decit rodnică. — Cum te-au ajutat şi pregătit profesorii, mă refer la cei din Conservator, pentru această întîlnire cu un juriu de prestigiu, întîlnire visată, la început de carieră, de orice tinăr muzician ? — Indicaţiile şi îndrumările profesorului OVIDIU DRIMBA mi-au fost deosebit de preţioase, mai ales că ele nu s-au limitat la cadrul strict al orelor din programa de şcoală, ci m-au însoţit permanent aproape, pe întregul parcurs al pregătiri. Ori de cite ori am întîmpinat impasuri în coloratura unei fraze, ori de cite ori am avut incertitudini, l-am găsit alături de mine ajutîndu-mă să elucidez neclarităţile, încurajîndu-mă. I-am simţit, şi îi simt şi acum, în momentele concursului, întreaga căldură sufletească. GH. P. ANGHELESCU „Humberto" (Parcul de lîngă Hipodrom, Cal. Plevnei) . PROGRAMUL ATRACŢIILOR MONDIALE — ora 20. * 18.00 Deschiderea emisiunii — Microavanpremiera zilei * 18.05 Cîntă Iza, cîntă Mară — muzică populară din Maramureş cu Angela Buciu, Titiana Mihai, Nicu Moldovan şi fraţii Petreuş. * 18.35 Din nou la şcoală ! Reportaj de la deschiderea anului şcolar. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 20,00 Divertisment de muzică uşoară. 20,35 Reflector. • 20,50 Anunţuri, publicitate. • 20,55 Prim plan : Acad. prof. dr. docent ing. Mitu Dumitrescu. * 21,30 Viena- Salzburg-Linz. • 22,00 Gala artiștilor francezi la Circul Bouglione (partea a II-a). * 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închiderea emisi TEODORA ALBESCU