Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-15 / nr. 6632

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1970 NOI DISTINCŢII PENTRU CREATORII ROMÂNI Intre 6 şi 12 septembrie a avut loc la Oberhausen, în Republica Federală a Germaniei, Salonul In­ternaţional al inventatorilor. După cum este cunoscut acest salon re­­ uneşte elita creaţiei mondiale în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Ca o preţuire de care se bucură inven­tatorii români pe plan mondial, în acest an au fost invitaţi pentru prima oară să participe la această competiţie a inteligenţei tehnice. Rezultatul : cinci invenţii prezen­tate, cinci medalii acordate. Astfel, ,, Procedeul pentru rambleiajul hidromecanic dirijat“, invenţie realizată de prof. dr. V. Harnaj de la Institutul de petrol, gaze şi geologie, a fost distinsă cu Ma­rea Medalie de Aur. Specialiştii şi tehnicienii din Braşov au fost prezenţi la acest salon cu trei invenţii : ,,Maşina automată pentru preîncălzirea prin inducţie a coroanelor dinţa­te“, realizată de un colectiv con­dus de inginerul Ion Moşneag de la Uzina „Tractorul“, „Agregat pentru sudarea roţilor de auto­, vehicule“, realizatori ing. Doboşan Valeriu şi un colectiv de la uzina „Steagul roşu“, „Procedeu, soluţie şi aliaj pentru lipirea aluminimu­­lui aplicat la fabricarea radiatoa­relor auto“ realizată de colectivul condus de inginerul Borozzi Dan de la Fabrica de radiatoare şi ca­bluri. Cunoscutul inventator român autor a peste 40 de invenţii ing. Dan Teodorescu de la „Electro­motor“ Timişoara a fost şi el pre­zent la acest salon cu invenţia „Servomotor ferorezonant“. Atît a­­gregatele prezentate de construc­torii braşoveni cît şi cea a ing. Dan Teodorescu au fost distinse cu medalii de argint. H. L. ŞTAFETA „DRUMUL LUI TUDOR" In semn de omagiu înflăcăra­­tului patriot şi revoluţionar, Co­mitetul judeţean Gorj al U.T.C. a iniţiat o ştafetă care va par­curge drumul străbătut în urmă cu 150 de ani de către Tudor Vladimirescu. Manifestările în­cep în această lună, intre 15 septembrie şi 30 octombrie in comunele Vladimir, Padeş, Ţîn­­ţăreni, Glogova şi municipiul Tg. Jiu. Cenaclul literar „Co­lumna“ din Tg. Jiu va prezenta la casa memorială a patriotului revoluţionar versuri pe tema „La Tudor acasă“. Se va orga­niza apoi un concurs de poezie patriotică, un altul gen ..Cine ştie ciştigă“, cu tema „Tudor Vladimirescu — luptător pentru idealurile de libertate şi drep­tate socială ale poporului ro­mă­n“. Perioada septembrie 1970—mai 1971 este destinată vizitelor şi excursiilor la Casa memorială a lui Tudor, la Cula glogovenilor şi la monumentul lui Tudor de la Padeş. Ştafeta. — un album cu di­mensiunile 50x30 cm., are im­primat pe copertă bustul lui Tu­dor Vladimirescu şi cuprinde textul integral al Proclamaţiei de la Padeş. Chemarea Comite­tului judeţean Gorj al U.T.C. către toate organizaţiile de ti­neret care vor prelua ştafeta precum şi itinerariul. Albumul-ştafetă va consemna în paginile sale următoarele ac­ţiuni mai importante din judeţ: simpozionul „Lupta lui Tudor Vladimirescu pentru îndeplini­rea idealurilor de dreptate şi li­bertate socială ale poporului ro­mân“ (comuna Vladimir), o mi­cromonografie a comunei Vladi­mir, spectacolul de sunet şi lu­mină prezentat de un colectiv de actori bucureşteni la statuia lui Tudor (Tg. Jiu), şezătoarea literară „Pe aici a trecut Tudor“ (comuna Glogova), montajul li­­terar-muzical „Drumul lui Tu­dor“ (Tismana) etc. TITUS STOICHITOIU TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ 70 Ieri seara a început la Cluj Festivalul Toamna muzicală clujeană, cel mai important eve­niment cultural-artistic al ora­şului de pe Someş. Timp de două săptămini, intre 14 şi 27 septembrie, scenele Filarmonicii şi Operei Române din Cluj vor găzdui concertele şi spectacolele susţinute de orchestre şi ansam­bluri din ţară şi de peste hotare. Rod al efortului continuu de a se înscrie pe agenda artistică internaţională, toamna muzica­lă clujeană are asigurat, la cea de-a şasea sa ediţie, concursul unor prestigioase trupe străine : Orchestra Simfonică din Londra, Ansamblul de balet Kirov din Leningrad, Orchestra de cameră Bach Gewandhaus­­ din Leip­zig. Alături de soliştii români Radu Lupu şi Ştefan Ruha, la reuşita Festivalului işi aduc contribuţia solişti de prestigiu din străinătate : Jean Pierre Rampai, Sheila Armstrong, Aldo Ciccolini şi Yaryg Gitlis. Concertul inaugural a cuprins lucrări de Bach în execuţia Or­chestrei Gewandhaus din Leip­zig. ION CIMPEAN „ALMANAHUL SATUL SOCIALIST" Di „Ziua recoltei“ apare „Alma­nahul satului“, editat intr-un tiraj de o sută de mii de exemplare de către cotidianul „SATUL SOCIA­LIST“. Tipărit în excelente con­diţii tehnice, cu multe ilustrate co­lorate, „Almanahul Satul socialist“, intră în al doilea an al existenţei, reînnoadă tradiţia frumoasă a ve­chilor calendare săteşti care, de peste 150 de ani, au constituit o fermecătoare bibliotecă adunată între coperţile unei singure cărţi. Almanahul cuprinde printre altele ghidul tîrgurilor săptămînale şi al bîlciurilor tradiţionale din întrea­ga ţară, ghidul satelor care au devenit oraşe, zeci de sfaturi prac­tice gospodăreşti, noţiuni tradiţio­nale de meteorologie populară, sfaturi medicale, curiozităţi, calen­darul lucrărilor agricole, calenda­rul vînătorilor şi pescarilor, tari­fele C.F.R. şi P.T.T.R., noutăţi pri­vind viaţa ţăranilor de pe glob, jocuri şi farse distractive de folos la ospeţe şi la şezători, metoda simplă de a calcula calendarul pe o sută de ani, poezii şi schiţe, glume şi caricaturi. O atracţie deosebită pentru citi­tori o vor constitui cele două mari concursuri populare dotate cu premii. La concursul pe tema eco­nomiilor vor fi oferite, printre al­tele, un libret cu o depunere de 5 000 de lei cu cîştiguri în auto­turisme, un libret in valoare de o mie de lei cu cîştiguri în mate­riale de construcţie şi un libret cu o depunere de 500 lei. La cel de al doilea concurs, de asemenea des­chis tuturor cititorilor almanahului pe tema „Cine a compus acest® romanţe­i“ se oferă numeroase premii în obiecte : o bibliotecă mobilier, un pic-up, două aparate de radio cu tranzistori, un ceas de mînă, cărţi, discuri etc. Almanahul va fi pus în vîn­­zare la începutul lunii octombrie prin reţeaua magazinelor şi libră­riilor cooperaţiei de consum. Pre­ţul va fi de 8 lei exemplarul. I. VOICU POPASUL DE LA PIATRA CRAIULUI De la Gara Sudrigiu, situată între Beiuş şi Vaşcău urcăm pînă la Pietroasa pe un drum carosabil marcat cu „cruce al­bastră“. Mergem apoi pe Valea Crişului Pietros trecînd pe lin­gă minele de mangan, pînă la „Intre ape“. De aici, o potecă ne duce sus, la Padiş, la altitu­dinea de 1400 m pe platoul de vest al Mihorului. Am ajuns în­­tr-o zonă carstică cu obiective turistice de o surprinzătoare frumuseţe : chei prăpăstioase, cascade ameţitoare, rîuri subte­rane, grote şi peşteri de gheaţă. Pentru frumuseţea, lor, aproape unică. Cetăţile Ponorului au fost supranumite „Cetăţile mi­nunilor“ Specialiştii le-au de­clarat rezervaţie speologică şi de peisaj. Abatele de Martone, vizitînd aceste locuri, în secolul trecut, le considera „paradisul pămîntesc“. Este o­­zonă de transhumanţă milenară unde folcloriştii au cules o versiune mioritică, la fel de şlefuită şi strălucitoare ca aceea din Mun­ţii Vrancei. Fie că urcăm prin Beiuş, Stîna de Vale, fie din­spre Vaşcău, ori coborîm din­spre muntele Găina şi plaiurile lui Avram Iancu, în calea noas­tră apare, la 600 m înălţime, într-o pădure de cetini — un han turistic „PIATRA CRA­IULUI“. Călătorul de orice fel găseşte aici „masă-oasă" şi că­lăuze pricepute, care să-l con­ducă prin bizarele minuni ale naturii. I. M. LA MUZEUL NOTTARA OMAGIU LUI CONSTANTIN TANASE De curînd s-au împlinit 90 de ani de la naştere şi 25 de ani de la moartea marelui şi popu­larului artist Constantin Tănase fostul decan al teatrului româ­nesc de revistă, întemeietorul şi conducătorul companiei de re­nume „Cărăbuş“. In cadrul ac­ţiunilor cultural-artistice iniţiate de Muzeul memorial „C. I. şi C. C. Nottara" din Capitală, la sediul muzeului a avut loc ieri seară, o manifestare consa­crată lui Constantin Tăna­se, fost elev al lui Constantin Nottara, la care vor participa Ioan Masoff, Alexandru Giuga­­ru. Elena Zamora, Sandu Nau­­mescu, Radu Tănase, N. Stroe, Radu Zaharescu. SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 9 ; 12,45 ; 16,30 ; 20,15). PĂSĂRILE : rulează la Lucea­fărul (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (ora 19,30) , Grădina Doina (ora 20). IN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16; 18 30; 21). DEGETUL DE FIER : rulează la București (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). INTILNIREA : rulează la Festi­val (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Melodia (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Modern (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), Favorit (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Grădina Festival (ora 19,30), Arenele Romane (ora 19,30) . NUMAI MORTUL VA RĂSPUN­DE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Sinteţi căsătorit­ă1 (Rîsul ăsta cam piţigăiat e al meu. Şi tuşea la fel. Acum rîde­ţi ea Paie foarte deşteaptă !). — De fapt, cine citi ia interviul ? — Dacă dumneavoastră tăceţi sau spuneţi banalităţi... Vă în­treb eu. Mai ales că problema e destul de interesantă pentru mine. — Sinteţi proaspăt căsătorită, după cite înțeleg. — Nu. In perspectivă. — Felicitări. Cu un coleg ? Sau cu cineva mai de departe ? — Cu un coleg mai de departe. Nu cred că nu v-a spus loco­tenentul Mihai .­­Acum e tăcere pentru că eu eram foarte încurcat. Locotenentul nu-mi spusese nimic despre căsătorie. Știam însă de la dumnea­voastră. Am mințit cît de sincer am putut­. —­ Cu locotenentul am discutat numai chestii profesionale azi dimineață cînd am vizitat uzina. De ce să-mi fi spus că vă mă­ritați ? I — {tiu eu ? I Roate fiindcă a aflat de la mine... E o poveste nostimă. Să v-o istorisesc, pentru că e singurul lucru care mă in­teresează la ora asta. Cred ca n-o să vă displacă. — Nu e „strict secret“ ? — Pentru dumneavoastră, nu ! 11 cheamă George Prodan. E o coincidență nostimă. L-am cunoscut într-o călătorie cu vagon-Urs, acum vreo patru ani, cînd era moda să se dea conductorului bu­letinele. Dimineaţa, acesta a rîs şi mi-a spus că dacă veneam îm­preună cu domnul acela înalt ne dădea aceeaşi cuşetă. Lui îi spu­sese la fel, aşa că am luat împreună micul dejun, la vagonul­­restaurant... M-am îndrăgostit ca o fetişcană. Lucrurile au evoluat de asemenea manieră incit luna următoare am petrecut-o îm­preună pe litoral, ca pe o adevărată lună de miere... Era august. Vedeţi ce ciudat, exact acum patru ani, tot pe vremea asta... — Presupun că aceşti patru ani i-aţi folosit ca să vă cunoaşteţi mai bine... — Nu ! George Prodan a dispărut exact după luna de miere...­­Acum caută ceva într-un sertar. Scoate fotografia unui bărbat şi mi-o dă peste birou. Seamănă cu cea pe care mi-aţi arătat-o atunci seara, numai că aici, omul e mai tinăr. N-are pe el decit slipul şi o poartă în br­aţe pe ingineră ca pe o sirenă răpită. Re­cunosc plaja : sînt la Mamaia­. — Destul de urit din partea lui... — Și da, și nu. A apărut exact peste trei ani... In septembrie trecut... — Și cum și-a motivat absența ? — In nici un caz că a plecat după țigări și că n-a găsit la de­bitul din colț. Fusese căsătorit și divorțase... Atît a durat. — Asta ar putea fi adevărat. — Chiar și este ! Am verificat. Se schimbase radical între timp. Era altfel, mai atent, mai curant... 10 — Vi se păruse zgîrcit înainte ? — De ce să vă mint ? Acum de-abia, după revenirea ei, mi gîndesc că așa fusese normal să fie. Avusese o casă, o nevastă... De unde atîtea venituri ? Deşi, dacă n-ar fi avut atita ghinion, dacă ar fi perseverat, ar fi putut dobîndi mult mai mult... E un inginer foarte talentat. Lucrează la o centrală, in metalurgie... Dar se vede că soarta l-a blagoslovit cu un colectiv slab. Şi ştiţi ce forţă de distrugere are mediocritatea atunci cînd simte alături un talent autentic III — Dumneavoastră v-aţi convins de asta ? Mă refer la talentul logodnicului dumneavoastră... — Cu prisosinţă. Mai ales în ultimele luni. Vine destul de des pe aici. Stăm de vorbă, îmi arată planurile lui, îmi împărtăşeşte ideile, colaborăm... Cred că ceea ce are în cap, merită într-adevăr condiţii pentru a se realiza... — Vă felicit sincer... Aţi putea lucra pînă la urmă împreună, aici... — Cine ştie... Poate mai tîrziu... l-am propus să-l recomand in­stitutului de la noi. A refuzat categoric şi mi-a interzis să vorbesc cuiva despre el ca inginer specialist. —A■■Şi bineînţeles că i-aţi îndeplinit rugămintea. — Să fiu sinceră ? — Nu ? — Am vorbit cuiva, unei prietene... Atît. Ea m-a sfătuit să des­chid bine ochii. Am scris cuiva la Bucu­reşti, care îl cunoştea. Omul mi-a dat toate asigurările că fusese căsătorit şi că la serviciu era persecutat. Cam asta-i. Mă cam grăbesc, o să mă iertaţi. Trebuie să fiu la uzină pe la şase... — Am plecat... Vă mulţumesc foarte mult pentru interviu. — Vă cer o favoare. Dacă scrieţi, evitaţi să vorbiţi de nemulţu­mirile lui profesionale şi de viaţa lui personală dinainte, de cei trei ani de hiatus... — Vă promit! Sărut mîinile. La revedere. (Imprimarea se termină cu paşii mei — îi auziţi, nu ? — pe aleea de pietriş care ducea spre poartă). După ce am oprit magnetofonul, l-am întrebat pe colonelul Vlad : 11 — Cum vi se pare ? Am făcut vreo gafă P — Nici una. Aţi fost la înălţime. L-aţi găsit pe căpitanul Soare P — E lingă mine. — Să trăiţi, tovarăşe colonel... — Noroc, Soare ! Vezi că eşti al treilea pe listă. Să relatezi co­lorat, dar exact. — Am înţeles, deşi nu prea am talent la pictură. Voi fi însă cît mai exact în raport... Cu floricelele e mai deprins dumnealui, pro­babil. 2. UN SEMNAL DE ALARMĂ FALS, UN PSEUDOCONTRA­BANDIST ŞI UN VIOLONIST SUSPECT Căpitanul Soare se ocupase de un raport al locotenentului Mihai Gheorghe, asupra unei discuţii pe care acesta o avusese cu Ma­riana Prodan. Am cinat împreună la un fel de grădină de vară acoperită şi am aflat repede tot ceea ce trebuia să ştiu. După vizita lui Prodan la fabrică, Mariana s-a văzut cu el în toate cele trei zile cît a durat delegaţia în judeţ a inginerului. Mulţumită de explicaţiile privitoare la „fuga" lui din luna de miere, femeia a fost totuşi şocată de felul lui de a fi complet diferit: în prima seară i-a făcut cadou o pereche de cercei de aur. In zilele următoare, o rochie de seară, două perechi de pantofi şi o lampă de birou. Şi poate nici asta n-ar fi determinat-o să se destăinuie locotenentului Mihai, dar, în cele două zile după plecarea ingine­rului, şi-a dat seama că vorbise cu el suficient de mult despre munca ei, intrînd chiar în nişte amănunte, care, erau totuşi secrete. Căpitanul Petre Soare, alarmat de raportul locotenentului, a ple­cat la Bucureşti şi a cules toate informaţiile despre George Pro­dan. „Radiografia" s-a dovedit a fi fără pată : inginerul era un sa­lariat eminent, nu avea nici un fel de rude sau prieteni peste ho­tare, nu călătorise niciodată în afara graniţelor ţării... Organele securităţii statului au tras concluzia că acea curiozitate profesio­nală a lui Prodan­ nu era altceva decit interesul cinstit al unui specialist pentru noutate. de VIOREL BURLACU Central (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45). TĂCEREA BĂRBAȚILOR : ru­lează la Lumina (orele 9—16 în continuare ; 18,30; 20,30). ASTERIX ȘI CLEOPATRA : ru­lează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). HATARI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—15 30 în continua­re) . FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMÂNEŞTI (orele 18,30—20,45 în continuare). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Griviţa (ore­le 10,30; 16; 18,15; 20,30). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20­). Moşilor (orele 15,30; 18). Grădina . Moşilor (ora 20), Grădina Unirea (ora 20,15), Unirea (ora 18). MONŞTRII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). DRAGOSTE ŞI VITEZA : rulea­ză la Bucegi (orele 10, 15,45; 18), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20), Grădina Bucegi (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Unirea (ora 15,30). OPERAŢIUNEA LADY CHA­PLIN : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15,30 ; 17,45 ; 20), Rahova (orele 15,30 ; 18), Grădina Rahova (ora 20). INTÎLNIRE LA VECHEA MOS­CHEE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30). INTRUSA : rulează la Cotroceni (ora 15,30). MARILE VACANȚE : rulează la Cotroceni (orele 17,45; 20). PETRECEREA : rulează la Vol­ga (orele 16; 18,15; 20,30), Popular (orele 15,30; 18; 20,15), Parcul Herăstrău (ora 19,30). AȘA AM VENIT : rulează la Viitorul (ora 20,15). SUB SEMNUL LUI MONTE * CRISTO : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). MAYERLING (ambele serii) : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,30) Tomis (orele 9; 12,15; 15,30) , Flamura (orele 16; 18,15; 20,30) , Grădina Aurora (ora 19), Grădina Tomis (ora 19). AMBUSCADA : rulează la Mun­ca (orele 16; 18, 20). ACEASTA FEMEIE : rulează la Flacăra (orele 16; 18, 20). TIFFANY MEMORANDUM : ru­lează la Arta (orele 15,30; 18), Gră­dina Arta (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTO­RULUI MABUSE : rulează la Vi­­TAN (orele 15,30; 18), Grădina Vi­tan (ora 20,15). CLIPA DE LIBERTATE : rulea­ză la Progresul (orele 15,30; 18). DEPARTE IN APUS : rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). AȘTEAPTĂ PÎNĂ SE ÎNTUNE­CA : rulează la Pacea (orele 15,30; 13; 20,15). SALARIUL GROAZEI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Progresul-Parc (ora 20). FREDDY ŞI CÎNTECUL PRE­RIEI : rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). LALEAUA NEAGRĂ : rulează la Cinemateca-Union (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). Opera Română : BORIS GODU­NOV — ora 20 ; Teatrul „C. Tăna­se“ (La Grădina Boema) : SONA­­TUL LUNII — ora 20 ; Circul ...Alcool furat. După ce au cumpărat 500 gr. de rom, Ioan Grozea, Iosif Kovács şi Nicolae Popa din Turda, s-au aşezat in parculeţul de la „Barieră“ cin­­stindu-se reciproc. Mai tîrziu a mai apărut un amic, prilej să a­­dauge discuţiei, ca stimulent, o litră de spumă de drojdie. Pof­ta abia li s-a deschis. Şi au plecat toţi patru acasă la Gro­zea (str. Fundata 11) unde au preparat din spirt după o reţetă proprie, mai mult de un kilo­gram de băutură. A doua zi Ko­vács s-a simţit rău şi transpor­tat de urgenţă la spitalul din Turda şi apoi din Cluj nu a mai putut fi salvat. In acelaşi timp deceda acasă la părinţii săi, în satul Corneşti, judeţul Cluj, N. Popa. Din primele cer­cetări reiese că au consumat al­cool metilic sustras de I. Grozea de la Uzinele chimice Turda unde acesta lucrează. ...Aceleaşi cauze, aceleaşi e­­fecte. Ştefan Lucaci (20 de ani) efectua un transport clandestin de pămint în Şimleul Silvaniei cu tractorul. Pe o aripă ducea o rudă, M. Szekely. La coborîrea unei pante, avînd sistemul de frinare defect, remorca a­ venit peste tractor răsturnîndu-1. In accident M. S. şi-a pierdut via­ţa. Nerespectarea regulilor de circulaţie şi folosirea unor ve­hicule defecte au provocat un accident şi lingă Oradea , trac­toristul Vasile Morojan (18 ani) a luat pe două remorci platfor­mă, fără obloane, cinci copii. La coborirea unei pante, defectin­­du-se frînele, cea de-a doua re­morcă a lovit-o pe prima arun­­cînd sub roţi pe Florian Pit (13 ani) care a fost grav rănit. ...S-au împrumutat cu ţeava. La ora 0,2, noaptea Ion Polgar (23 de ani), sudor la şantierul nr. 2 construcţii­ Vilcea, şi Con­stantin Deaconu, taxator la I.G.C. Vîlcea, au pornit „să-şi facă rost“ de ţeavă pentru o instalaţie de care avea nevoie C. D. In acest scop... au de­montat o conductă de 50 de me­tri de ţeavă galvanizată ce ali­menta laboratorul uzinei de apă din Rm. Vîlcea. In timp ce efec­tuau instalaţia clandestină la C.D. au fost prinşi. ... Un comerciant suspect. Mi­liţia oraşului Braşov a reţinut un tinăr care oferea spre vin­­zare, pe stradă, diverse obiecte. S-a constatat că „marfa“ fusese dobîndită prin spargerea mai multor autoturisme din orașul Sibiu. O percheziţie efectuată la ciudatul vânzător ambulant, Petre Constantin (20 de ani) din Ploieşti str. Karl Marx nr. 103 a permis recuperarea unui ade­vărat bazar in care figurau printre altele aparatură foto și de camping, o mașină de calcu­lat. Remarcasem în însemnările de ieri atenţia cu totul deose­bită pe care organizatorii Fes­tivalului enescian au acordat-o creaţiei muzicale româneşti. Festivalul a devenit astfel o reală rampă de lansare a va­lorilor româneşti, „expoziţie" menită să ofere oaspeţilor de peste hotare, iubitorilor mu­zicii în general, o retrospectivă asupra creaţiei româneşti fău­rite în anii din urmă, un „su­­mum“ al valorilor muzicale ro­mâneşti. In dorinţa de a completa imaginile creaţiei naţionale în agenda Festivalului, Uniunea Compozitorilor a mai organi­zat zilele acestea la sediul ei şi două audiţii speciale în care au fost programate o suită de lucrări care nu şi-au mai găsit locul în agendele concertistice. De la noua operă a lui Liviu Glodeanu, „Zamolxe" — o creaţie de adine dramatism, ce încearcă o consistentă re­flectare a piesei lui Lucian Blaga şi excelentele „Motive maramureşene“ de Corneliu Dan Georgescu — o lucrare ce atestă o adîncă capacitate a tînărului­ creator de a asi­mila subtile sugestii folclorice — la „Şase portrete pentru orchestră simfonică" de Mihail Andricu, piesă de sinteză a stilului fecundului creator oc­togenar şi Concertul stereofo­nic pentru două orchestre de Mircea Istrate, o muzică de vibraţie şi amplitudine emoţie­ Audiţii de muzică româneasca nulă — audiţiile au oferit oas­peţilor 14 lucrări de interes, capabile să contureze un ta­blou reprezentativ a unor cău­tări, a unor deosebite dispo­nibilităţi, a unui front compo­nistic format din personalităţi distincte adînc împlîntate în spiritualitatea românească. Din suita lucrărilor pe care ni le-au propus audiţiile de la Uniunea Compozitorilor, mai amintim piesele unor în­zestraţi tineri creatori ce-şi vor găsi fără îndoială locul în Festivalurile viitoare: lucrarea lui Domnelui Cezar „Taaroa" pe un text polinezian tradus de L. Blaga, rod al unor cău­tări laborioase vehiculând un discurs autentic şi plin de har, Concertul pentru orchestră de Ştefan Zorzor, luxuriantă im­binare de imagini, „Triun­ghiul“ lui Octavian Nemescu, un febril cercetător de formu­le noi şi „Muzica de concert“ de George Draga, lucrare ce vădeşte o interesantă capaci­tate de caligrafiere orches­trală. Majoritatea pieselor sunt cu­noscute din concerte trecute şi nu sunt necesare detalieri. Audiţiile de la Uniunea Compozitorilor au întregit a­­genda Festivalului, au demon­strat ce m­ar­i rezerve există pentru un Festival de muzică naţională sau poate pentru profilarea, centrarea unei vii­toare ediţii a Festivalului e­­nescian numai în jurul creaţii­lor muzicale care vorbesc des­pre locul artei româneşti în contextul valorilor spirituale contemporane. IOSIF SAVA Cvartetul „Smetana“ In confruntarea cu publicul, cel mai greu, cel mai periculos examen, îl au de susţinut artiştii ce aduc cu ei „aureola celebri­tăţii". Orice urmă de toleranţă, de indulgenţă dispare în acest caz, şi-n locul lor se instaurează atotputernică exigenţa. Rezultatul examenului ? Unii cad, alţii se situează la nivelul aşteptărilor,­­iar cîţiva aleşi se înalţă spre o culme cu­ mult deasupra speranţelor noastre a­­prinie.! Printre aceştia din urmă se nu­mără cvartetul „Smetana“ al cărui concert rămine unul din acele momente memorabile ce punctează viaţa unui iubitor al muzicii. O totală identificare cu ceea ce înseamnă într-adevăr stil in­­terpretativ cameral defineşte pro­filul artistic al formaţiei. Admi­rabile virtuţi muzicale şi tehnice existente la nivel individual se unifică într-o singură vibraţie so­noră de o aceeaşi căldură, sigu­ranţă şi intenţie expresivă. Rind pe rînd cvartetele de Richter, Janacek şi Beethoven ne-au impresionat prin claritatea şi profunzimea construcţiei in­terpretative, prin supleţea şi sub­tilitatea jocurilor de nuanţe, prin perfecţiunea tehnică a rea­lizării. Faptul că se cîntă fără parti­tură lasă cu mult in urmă sim­plul efect spectaculos, constitu­­indu-se o imediată şi grăitoare dovadă a muncii de adîncă ana­liză a textului muzical. Sonori­tatea este consistentă şi plină de strălucire ; execuţia îşi alătură meritul firescului absolut. Nici o rigiditate, nici o diso­nanţă tehnică, nici un moment de diluare emoţională, şi-n locul lor multă claritate, logică şi fru­museţe muzicală unificate într-o comunicare expresivă vie, ce res­pectă criterii de superioară dă­ruire interpretativă... Jörg Demus. Fotó : EDMUND HOFER MICROINTERVIURI RADU TOESCU Recitalurile, audiţiile şi con­certele interne prezentate de studenţii Conservatorului „Ci­­prian Porumbescu“ ne-au fa­miliarizat cu numele şi talen­tul tînărului pianist Radu Toescu întîlnit acum prin­tre concurenţii Festivalului „George Enescu“. „ Ce reprezintă pentru d-ta „Concursul Enescu? “Un e­­ventual premiu ţi-ar putea unii. * • deschide într-adevăr porţile consacrării ? — Sigur c£ nu poate fi ig­norat concursul propriu-zis, lupta pentru premiul cel mare ce se anunţă de pe acum foar­te strînsă. Este al treilea concurs internaţional la care particip, după cele de la So­fia şi Lisabona... — La care, îmi permit să adaug, ai primit distincţii im­portante... — E drept, dar pentru mine „Concursul Enescu“ reprezintă în primul rînd o verificare foarte necesară pentru acti­vitatea oricărui pianist. Con­curenţii din U.R.S.S. şi S.U.A., pe care-i consider ca avînd mari şanse, sînt foarte buni. Deci, indiferent de rezultatul final, această confruntare nu poate fi decit rodnică. — Cum te-au ajutat şi pre­gătit profesorii, mă refer la cei din Conservator, pentru a­­ceastă întîlnire cu un juriu de prestigiu, întîlnire visată, la început de carieră, de ori­ce tinăr muzician ? — Indicaţiile şi îndrumările profesorului OVIDIU DRIM­­BA mi-au fost deosebit de preţioase, mai ales că ele nu s-au limitat la cadrul strict al orelor din programa de şcoală, ci m-au însoţit perma­nent aproape, pe întregul parcurs al pregătiri. Ori de cite ori am întîmpinat impa­suri în coloratura unei fraze, ori de cite ori am avut incer­titudini, l-am găsit alături de mine ajutîndu-mă să elucidez neclarităţile, încurajîndu-mă. I-am simţit, şi îi simt şi acum, în momentele concursului, în­treaga căldură sufletească. GH. P. ANGHELESCU „Humberto" (Parcul de lîngă Hipodrom, Cal. Plevnei) . PRO­GRAMUL ATRACŢIILOR MON­DIALE — ora 20. * 18.00 Deschiderea emisiunii — Microavanpremiera zilei * 18.05 Cîntă Iza, cîntă Mară — muzică populară din Maramureş cu An­gela Buciu, Titiana Mihai, Nic­u Moldovan şi fraţii Petreuş. * 18.35 Din nou la şcoală ! Reportaj de la deschiderea anului şcolar. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 20,00 Divertisment de muzică uşoară. 20,35 Reflector. • 20,50 A­­nunţuri, publicitate. • 20,55 Prim plan : Acad. prof. dr. docent ing. Mitu Dumitrescu. * 21,30 Viena- Salzburg-Linz. • 22,00 Gala artiș­tilor francezi la Circul Bouglione (partea a II-a). * 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închiderea emisi­ TEODORA ALBESCU

Next